După 42 de ani, o femeie a aflat că fiica sa pierdută în maternitate și declarată moartă, ar fi vie

Olga Supciuc din Bălți își caută cu disperare fiica pierdută în maternitate. Tocmai peste 42 de ani femeia a aflat că fetița pe care o considera moartă ar fi, de fapt, în viață și ar fi fost adoptată de o altă familie, transmite Btv.md.

Femeia a decis să-și facă auzită istoria, în speranța că o va găsi pe Eugenia. Olga își amintește cu lux de amănunte zilele petrecute pe coridoarele spitalului și insistența medicilor de a renunța la copilul său.

„Îmi amintesc… Și nu cred să uit vreodată… Pe 10 iulie 1979, am adus pe lume cea de-a doua fiică. Nu mi-au arătat copilul. A fost dus. Atunci am întrebat cine s-a născut. Moașa mi-a spus că e o fetiță.”

Peste ceva timp, fetița a fost adusă mamei. Asistenta medicală încerca cu orice preț să o convingă pe Olga să renunțe la ea, din motiv că micuța s-a născut cu hernie de disc.

„Mi-au arătat spatele copilului. Am văzut această hernie… Apoi copilul a fost dus. Mai mult nu mi-au spus nimic în acea seară. A doua zi sora medicală a venit să-mi lege pieptul și m-a anunțat că nu am voie să alăptez.”

Următoarele 3 zile, Olga nu și-a mai văzut fetița. Abia în a 4 zi după naștere, a fost transferată în Spitalul pentru Copii din Bălți. Atunci femeia a semnat câteva foi, după cum i-a explicat asistenta medicală, erau niște acte necesare pentru transportarea fetiței către instituția medicală. Și aici femeia a fost despărțită de copil.

„Copilul a început a plânge. M-am ridicat pentru a o liniști. Însă medicul mi-a interzis să mă apropii. Eu am fost internată într-un salon de la etajul 2, iar copilul a rămas la primul.”

La câteva ore după internare, Olga a fost chemată de șefa Secției. Veștile medicului au șocat-o. Acesta i-a spus femeii că nou-născuții cu o astfel de maladie rămân internați în spital și au puține șanse la viață. Totodată, angajatul medical o convingea pe Olga să scrie cerere de refuz la copil.

„Am plâns, am refuzat. Atunci ea mi-a spus: „Nu vrei cu binișorul, va fi altfel.”

La ceva timp, sora medicală i-a adus în salon copilul. Dar din nou i-a fost interzis să-l atingă.

„Fetița dormea. Asistenta a pus-o pe masa pentru înfășat. M-am apropiat… am atins-o, deși asistenta mi-a interzis. I-am mângâiat obrazul. Mi-am atins obrazul de obrazul ei… mi-am cerut scuze de la ea. I-am spus că vor să ne despartă.”

Peste 2 ore, Olga a fost chemată din nou de șefa Secției. Aceasta i-a spus că mamele care nu alăptează nu pot rămâne în spital. Totodată, aceasta a îndemnat-o să vorbească cu soțul în privința refuzului copilului. Femeia nu s-a putut opune și a mers acasă.

„Nicolai, nu ne dau copilul. Sunt impusă să scriu refuz. Dar nu am acceptat.”

Soțul femeii a început a plânge. Pe când aceasta era în maternitate, medicul încerca să-l convingă și pe el să semneze refuzul la copil.

„Îmi spunea: În a doua zi, medicii de la maternitate mă impuneau să semnez aceste acte. Le-am spus că nu voi semna, fără ca să știu părerea soției. Însă ei mi-au spus că soția mea a scris deja refuzul.”

A doua zi a mers la șefa Secției. Pe masa din cabinet erau pregătite o foaie și un stilou. Însă Olga nu putea renunța la fetița ei.

„Ea mi-a spus că pentru copil va fi mai bine dacă voi scrie refuz. Am ales ce o să fie mai bine pentru fetiță. A scris soțul, am scris și eu.”

Medicul i-a spus Olgăi că, în următoarele 3 zile, fetița va fi supusă unor investigații și nu o va putea vedea. După această perioadă, femeia s-a întors la spital. În holul instituției s-a întâlnit cu cineva care a anunțat-o că fetița s-a stins din viață.

„Am alergat la șefa Secției. Stătea la masă, scria ceva. M-a întrebat ce caut acolo. I-am spus că vreau să-mi înmormântez fiica… La toate rugămințile mele, ea îmi răspundea doar că fetița nu este.”

Medicul nu i-a permis să vadă micuța, nici nu i-a înmânat actele de naștere și deces ale copilului. Cu inima îndurerată, Olga a mers acasă. În toți acești ani, femeia a crezut că fiica sa Eugenia a decedat. 

Însă, până în ziua când a murit soțul Olgăi. Femeia s-a adresat unui notar pentru procedura de acceptare a moștenirii. Ceea ce a urmat i-a schimbat total viața.

„Am pregătit actele mele, ale fiicei Marina și fiului Dumitru. Peste 2 luni notarul m-a întrebat cine este Eugenia Supciuc. I-am spus că este vorba despre fiica mea, care a decedat la câteva zile de la naștere, dar nu am niciun act. Am fost nevoită să mă adresez la Starea Civilă pentru a obține copia certificatului de naștere. Responsabilii au refuzat solicitarea mea. Mi s-a spus că copilul este viu și a fost înfiat de o familie… Cojocaru…”

Nedumerită, femeia s-a adresat către fostul spital pentru copii din Bălți pentru a primi copiile actului de refuz la copil, dar a fost anunțată că arhiva se păstrează doar 25 de ani și nu mai dețin careva documente din anul 1979. Și a fost îndemnată să se adreseze către Centrul Perinatologic.

„Reprezentanții maternității mi-au scris că copilul s-a născut mort. Cu un copil viu am fost internată în spitalul pentru copii. Două zile a încercat șefa Secției să mă convingă să renunț la copil.”

Cu actele pe care le avea, femeia a încercat să obțină certificatul de deces al fiicei, dar printr-un răspuns oficial, Olgăi i-a fost confirmat faptul că decesul fiicei nu a fost înregistrat.

„Peste o lună am primit răspunsul că decesul nu a fost înregistrat. Iar organele de adopție mi-au scris că nu au dreptul să deschidă această taină.”

Olga este convinsă că fiica ei este în viață și își dorește să o revadă. Aceasta s-a adresat către organele competente pentru a investiga cazul. Femeia a venit cu o adresare către Eugenia și posibila familie care ar fi înfiat-o.

„Multstimată familie Cojocaru, vă rog mult să mă ajutați să-mi găsesc copilul viu. Eugenia, știu că ai un alt nume de familie, poate un alt prenume, poate data nașterii este schimbată, dacă vezi acest mesaj, dă-ne un semn. Eu, sora și fratele tău vrem să te cunoaștem. Te rog, să mă ierți…”

Marco Rubio și Serghei Lavrov au vorbit la telefon să pregătească întâlnirea dintre Trump și Putin

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi omologul său american Marco Rubio au avut o convorbire telefonică şi au convenit să reia dialogul întrerupt de ofensiva rusă în Ucraina, informează AFP.

„Serghei Lavrov şi Marco Rubio au confirmat că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de preşedinţi”, a anunţat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe rus.

„Ei au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, adaugă comunicatul.

Această convorbire între Lavrov şi Rubio a avut loc după discuţia telefonică de miercuri între Donald Trump şi Vladimir Putin, care au convenit să înceapă negocieri pentru a pune capăt „imediat” războiului din Ucraina. Chiar dacă Trump l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la această convorbire a sa cu Putin, el nu a căutat să discute cu el în prealabil în legătură cu o strategie de negociere, notează AFP, citată de Agerpres. Aceste iniţiative îngrijorează partenerii tradiţionali ai Washingtonului.

În acest context, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a convocat pe liderii europeni la o reuniune luni, la Paris.

Macron cheamă liderii Europei la un summit de urgență, după provocările lansate de Administrația Trump

Președintele francez Emmanuel Macron convoacă liderii europeni pentru un summit de urgență la Paris, luni, potrivit ministrului polonez de externe Radosław Sikorski, aflat sâmbătă la Conferința de securitate de la München, informează Politico.

„Sunt foarte bucuros că președintele Macron i-a chemat pe liderii noștri la Paris”, a spus Sikorski, adăugând că se așteaptă ca liderii europeni să discute „într-un mod foarte serios” provocările prezentate de președintele american Donald Trump. „Președintele Trump are o metodă de operare pe care rușii o numesc – razvedka boyem – recunoaștere prin luptă: împingeți și vedeți ce se întâmplă, apoi vă schimbați poziția. Și trebuie să răspundem”, a spus ministrul polonez.

Întâlnirea va avea loc luni, potrivit a doi oficiali UE, dar nu este clar dacă întâlnirea va implica toți liderii UE sau doar un grup mai mic de țări și dacă vor fi invitați și alți lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer.

Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, care a făcut parte din panelul de discuții cu Sikorski la München, nu a confirmat sau infirmat summitul de urgență. Sikorski a declarat ulterior că premierul polonez Donald Tusk va călători luni la invitația lui Macron la întâlnire. „Trebuie să ne arătăm puterea și unitatea”, a spus Sikorski într-o postare pe rețelele de socializare.

Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina spune că Europa nu va fi la masa negocierilor de pace. „S-ar putea să vă enerveze puțin”

.

Europa va fi consultată, dar nu va fi prezentă la masa discuțiilor de pace planificate între SUA, Rusia și Ucraina, a dezvăluit trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-o nouă declarație care stârnește stupoare printre liderii europeni, scrie digi24.ro

Întrebat dacă Europa va fi prezentă la discuțiile de pace în curs de planificare, Keith Kellogg a răspuns că provine din „școala realismului, iar acest lucru nu se va întâmpla”.

„E ca atunci când zgârii cu creta pe tablă, s-ar putea să vă enerveze puțin, dar vă spun un lucru care este foarte sincer”, a declarat el sâmbătă, potrivit The Guardian. „Iar prietenilor mei europeni le-aș spune: intrați în dezbatere, dar nu plângându-vă că ați putea să fiți la masă sau nu, ci venind cu propuneri concrete, idei, sporindu-vă cheltuielile (pentru apărare)”, a mai adăugat el.

Remarcile lui Kellogg vor provoca consternare în rândul unor lideri europeni care nu au încredere în Trump și consideră că securitatea țării lor este inextricabil legată de soarta Ucrainei, notează The Guardian.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că președintele francez, Emmanuel Macron, a invitat liderii europeni la Paris duminică pentru a discuta situația.

Kellogg a mai declarat că unul dintre motivele pentru care negocierile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost implicarea a prea multor țări care nu aveau capacitatea de a gestiona un astfel de proces. „Nu vom merge pe această cale”, a spus el în marja Conferinței de securitate de la München.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a folosit discursul său din cadrul conferinței pentru a avertiza că Europa riscă să fie exclusă din negocieri. El a îndemnat Europa să accelereze și să formeze o armată europeană, în care Ucraina să joace un rol central.

Liderii europeni, loviți vineri de discursul dur al vicepreședintelui SUA, JD Vance, sunt din ce în ce mai îngrijorați de abordarea lui Trump cu privire la un acord de pace în Ucraina și se tem că s-ar putea ajunge la un acord avantajos pentru SUA, dar cu implicații pe termen lung nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru Europa, mai scrie The Guardian.

Kellogg a afirmat că aspectele critice ale negocierilor sunt garantarea faptului că războiul nu va reîncepe după o încetare a focului și determinarea modului în care Ucraina își va păstra suveranitatea. El a spus că acest lucru ar necesita o garanție de securitate credibilă, adăugând că Trump, în calitate de unic factor de decizie în SUA, nu a fost încă în măsură să definească o astfel de garanție. El a spus: „Trump are nevoie de o gamă completă de opțiuni” și „toate opțiunile sunt pe masă”.

De asemenea, Kellogg a mai spus că lucrează „pe timpul lui Trump”, adăugând că se așteaptă la un acord în câteva săptămâni sau luni. Un aspect cheie a fost să se convină asupra modului în care vor fi tratate încălcările oricărui acord de încetare a focului, a mai precizat el.

Kellogg a declarat că lucrează cu contactele sale din cadrul alianței NATO, în timp ce Steve Witkoff, emisarul pentru Orientul Mijlociu, a fost în contact cu rușii.

Reacţiile liderilor europeni Premierul Croaţiei, Andrej Plenković, prezent la conferinţă, a declarat că nu orice acord de pace este acceptabil, ci doar unul care asigură integritatea teritorială a Ucrainei. El a adăugat că excluderea Europei din negocieri ar fi „inacceptabilă” din punct de vedere politic, având în vedere legăturile transatlantice istorice dintre Europa şi Statele Unite.

Premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, a exprimat o nemulţumire generală a liderilor europeni faţă de poziţia SUA, declarând că „oamenii încă nu sunt siguri ce vor să facă americanii” şi că este dificil pentru oficialii europeni „să răspundă constant unor declaraţii neclare”.

Fostul ministru de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a adoptat o poziţie mai critică, spunând că Europa nu se află la masa negocierilor pentru că „nu are mare lucru de oferit”. „Dacă am fi gata acum să oferim trupe, bani şi integrare în UE, am putea avea propria noastră masă de negocieri. Am putea invita Ucraina, Putin, Trump şi pe oricine altcineva să discutăm despre pace aşa cum o înţelegem noi,” a declarat Landsbergis.

„Din păcate, acum suntem doar nişte spectatori. Iar atunci când eşti doar un spectator, eşti dependent,  iar cel de care depinzi este cel care stabileşte regulile,” a concluzionat el.

.

Alertă! Cod portocaliu de vânt în Moldova
Articolul anterior
Poliția cere ajutorul cetățenilor în identificarea unui bărbat care și-a pierdut memoria
Articolul următor