Europa se încălzeşte de două ori mai repede decât restul planetei, arată un raport ONU şi Copernicus

Clima Europei s-a încălzit cu 2,3 grade Celsius în 2022 faţă de nivelul din perioada preindustrială (1850-1900) – într-un ritm de două ori mai rapid decât media mondială începând din anii ’80.

incalzire globala

Întreaga planetă s-a încălzit cu aproape 1,2 grade Celsius din cauza emisiei de gaze cu efect de seră, însă ”Europa este regiunea lumii care se încălzeşte cel mai rapid”, anunţă secretarul general al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) a ONU, Petteri Taalas, citat în prefaţa unui raport ONU şi programul european Copernicus, relatează AFP, conform news.ro.

În noiembrie, OMM anunţa că Europa s-a încălzit înr-un ritm de +0,5 grade Celsius pe deceniu începând din anii ’60, adfică de două ori mai repede decât media altor cinci regiuni meteorologice mondiale.

În majoritatea Europei, ”temperaturile mai au exacerbat secete intense şi generalizate, au alimentat incendii de pădure violente, care sunt responsabile de a doua cea mai mare suprafaţă arsă măsurată vreodată pe continent, şi au provocat o supramortalitate de ordinul miilor din cauza caniculelor”, precizează Petteri Taalas.

Potrivit bazei de date privind situaţiile de urgenţă (EM-DAT), pericolele meteorologice, hidrologice şi climatice care au avut loc în Europa în 2022 au afectat în mod direct 156.000 de prsoane şi au cauzat 16.365 de decese, aproape exclusiv din cauza valurilor de căldură.

Începând din 1980, catastrofele meteorologice – între alte canicule şi inundaţii – au cuazat moartea a 195.000 de persoane, anunţa miercuri Agenţia Europeană a Mediului (AEE).

Valoarea pagubelor economice – majoritatea legate de inundaţii şi furtuni – este estmată la un total de aproape două miliarde de dolari în 2022 – departe de cele 50 de miliarde de dolari estimate în 2021, în urma unor inundaţii excepţionale.

Anul 2022 nu este, ”din nefericire, un caz unic sau o bizarerie a climei”, comentează directorul Observatorului Mosdificărilor Climatice Copernicus (C3S) al Uniunii Euroipene (UE), Carlo Buontempo.

El ”se înscrie într-o tendinţă care va face episoadele extreme de stres termic mai frecvente şi mai intense în toată regiunea”, avertizează el.

O rară rază de speranţă în acest raport arată că, în 2022, în Europa, energia solară şi eoliană au produs împreună – pentru prima oară – mai multă electricitate (22,3%) decât gazele de origine fosilă (20%).

Aurore boreale spectaculoase vor fi și în weekend

Cerul va fi din nou cuprins sâmbătă şi duminică de aurore impresionante ca urmare a unei furtuni solare extreme care a început să lovească Pământul la începutul weekendului, provocând temeri de perturbare a reţelelor de energie electrică.

Furtuna este cauzată de o serie de ejecţii de masă din coroana solară, transmite France Presse.

Din Tasmania până în Franţa, fotografii ale aurorei boreale realizate de amatori şi profesionişti deopotrivă au fost postate pe reţelele de socializare începând de sâmbătă dimineaţa, însoţite de comentarii de uimire.

Condiţii asociate unei furtuni geomagnetice de nivel 5, nivelul maxim pe scara utilizată, au fost observate vineri seară, a anunţat Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din SUA.

Furtuna ar urma să continue cel puţin până duminică, cu sosirea unor ejecţii suplimentare de masă coronală, a precizat NOAA sâmbătă pe X într-o prognoză actualizată, indicând că au fost semnalate nereguli în reţeaua electrică şi degradarea comunicaţiilor de înaltă frecvenţă şi a GPS.

De asemenea, Centrul Naţional de Meteorologie Spaţială din China a emis sâmbătă o alertă roşie, avertizând că furtuna solară va continua pe tot parcursul weekendului şi este posibil să aibă un impact asupra sistemelor de comunicaţii şi navigaţie, potrivit Ximhua, care relatează că au fost observate aurore boreale în jumătatea de nord a ţării.

Această furtună se datorează exploziilor de particule energetice şi câmpurilor magnetice emanate de Soare, a explicat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, Shawn Dahl, de la Centrul de prognoză meteo-spaţială (SWPC) al NOAA.

Ultimul eveniment care a atins nivelul 5 a fost în octombrie 2003, un episod numit „Furtunile de Halloween”. În acel moment, în Suedia au avut loc întreruperi de energie electrică, iar în Africa de Sud au fost avariate transformatoare.

Soarele se află în prezent aproape de vârful său de activitate, într-un ciclu care se repetă la fiecare 11 ani.

Aceste ejecţii de masă coronală, dintre care au fost observate cel puţin şapte îndreptate spre Pământ, provin de la o pată solară cu un diametru de aproximativ 17 ori mai mare decât cel al Pământului. Ele se deplasează cu câteva sute de kilometri pe secundă.

Operatorii de sateliţi, de comunicaţii şi de reţele electrice din America de Nord au fost notificaţi să ia măsuri de precauţie, a precizat Dahl.

NOAA este în contact foarte regulat cu NASA, care asigură siguranţa astronauţilor de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), care sunt mai vulnerabili la radiaţiile solare.

O alertă de radiaţii a fost, de asemenea, emisă, dar numai de nivel 1 pe o scară de 5, deci nu provoacă îngrijorare în acest moment.
Miliardarul Elon Musk, a cărui reţea de internet Starlink are aproximativ 5.000 de sateliţi pe orbita joasă a Pământului, a declarat pe X că aceştia sunt „sub o presiune mare, dar până acum rezistă”.

În ceea ce priveşte traficul aerian, Agenţia Aviaţiei Civile americane (FAA) a declarat că nu se aşteaptă la consecinţe majore.

Furtunile geomagnetice pot perturba instrumentele de navigaţie şi transmisiile radio de înaltă frecvenţă, a explicat autoritatea americană de reglementare a aviaţiei, adăugând că a sfătuit companiile aeriene şi piloţii să anticipeze posibilele perturbări.

Cea mai mare furtună solară înregistrată vreodată a avut loc în 1859, potrivit NASA. Cunoscut şi sub numele de evenimentul Carrington, acesta a perturbat grav comunicaţiile telegrafice. 

sursa

Alcoolul, interzis în stațiunile Ibiza și Mallorca. Turiștii care vor fi prinși riscă amenzi uriașe 

Măsură fără precedent în turism! Vânzarea alcoolului va fi interzisă în două stațiuni preferate de petrecăreții din Europa. Este vorba despre Ibiza și Mallorca. Turiștii, dar și localnicii care vor fi prinși cu o sticlă deschisă riscă amenzi uriașe. 

Guvernul regional a decis să înăsprească legea, adoptată încă din 2020, privind interzicerea consumului de alcool. Astfel, se va aplica și unor locuri turistice populare, inclusiv Playa de Palma din Mallorca și Sant Antoni din Ibiza, unde petrecerile și alcoolul sunt la ordinea zilei.

Practic între orele 21:30 și 8.00 dimineața, oamenii nu vor mai avea voie să consume alcool. În schimb, acesta va fi legal în continuare pe ambarcațiunile destinate petrecerilor. Cei care nu respectă noua măsură se vor alege cu amenzi în valoare de până la 1.500 de euro.

”Decretul privind turismul responsabil” vizează zone din municipalităţile Palma şi Llucmajor din Mallorca, inclusiv staţiunea Playa de Palma şi staţiunea preferată de britanici, Magaluf. Se va aplica de asemenea în Sant Antoni de Portmany, din Ibiza.

Fiecare dintre aceste zone va primi 4 milioane de euro anual pentru implementarea decretului. Banii provin din taxe turistice.

Terasele barurilor şi restaurantelor, precum şi alte locuri autorizate în mod expres pentru consumul de alcool sunt exceptate de la această interdicţie.

sursa

Rusia anunţă că a cucerit cinci sate în regiunea ucraineană Harkov şi unul în Doneţk

Ministerul rus al Apărării a anunţat sâmbătă că forţele sale au cucerit cinci sate de frontieră în regiunea ucraineană Harkov, unde Moscova a lansat vineri o ofensivă, exploatând avantajul său tot mai mare pe câmpul de luptă din estul Ucrainei, relatează Reuters și News.ro.

În raportul său de informare de sâmbătă, Ministerul Apărării a declarat că forţele sale au cucerit satele Pletenivka, Ohirţeve, Borîsivka, Pîlna şi Strilecina, toate aflate la graniţa cu Rusia.

De asemenea, trupele ruse au cucerit satul Keramik din regiunea Doneţk, mai la sud, unde Moscova a făcut progrese lente, dar constante, de când a cucerit vechiul bastion ucrainean Avdiivka, în februarie.

Oficialii ucraineni au declarat vineri că Rusia a lansat o nouă ofensivă transfrontalieră împotriva regiunii Harkov, care este centrată în jurul oraşului Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina. Rusia şi-a continuat sâmbătă atacurile în regiunea Harkov şi a încercat să avanseze şi mai mult, a declarat guvernatorul Harkovului, Oleh Sîniehubov.

Forţele ruseşti au atacat prima dată regiunea Harkov în februarie 2022, dar au fost alungate din cea mai mare parte a provinciei de o contraofensivă fulgerătoare a Ucrainei în luna septembrie a aceluiaşi an. De atunci, regiunea Belgorod, învecinată cu Rusia, a fost supusă unor atacuri regulate cu drone şi artilerie ucrainene.

Întrebat, în martie, dacă ar putea fi nevoie ca forţele ruseşti să cucerească regiunea Harkov, liderul rus Vladimir Putin a declarat că singura modalitate de a proteja teritoriul rusesc de loviturile ucrainene este crearea unei zone tampon care să plaseze teritoriul Moscovei în afara razei de acţiune a forţelor Kievului.

Rusia controlează aproximativ o cincime din Ucraina – în est şi în sud – şi a câştigat teren de la eşecul contraofensivei din 2023 a Kievului.

Ce a pățit un bărbat care a mâncat cel mai iute ardei din lume. Medicii lansează un avertisment pentru iubitorii de „senzații tari”
Articolul anterior
Bebeluș de 2 luni, ținut fără mâncare de părinți, internat în spital în stop cardio-respirator
Articolul următor