Evenimentele culturale care vor avea loc pe 9 mai

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a invitat duminică pe conaţionalii săi, cu ocazia Paştelui ortodox, să se unească în rugăciune unii pentru alţii şi pentru soldaţii din prima linie a frontului, spunând că Dumnezeu – care are un „steag ucrainean pe umăr” – va face ca viaţa să învingă moartea, potrivit Reuters, citat de agerpres.ro.

„Să ne rugăm unii pentru alţii. Când ne apropiem cu toţii unii de alţii, nu mai suntem străini unii de ceilalţi”, afirmă Zelenski îmbrăcat într-o cămaşă tradiţională ucraineană- vîşivanka- şi pantalonii săi de tip militar într-o înregistrare video postată pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Aflat în faţa Catedralei Sfânta Sofia din Kiev, veche de 1.000 de ani, un monument spiritual şi arhitectural al credinţei ţării, Zelenski a declarat că Ucraina luptă de 802 zile împotriva Rusiei pentru victorie.

„Şi noi credem: Dumnezeu are un însemn (chevron) cu steagul ucrainean pe umăr. Deci, cu un astfel de aliat, viaţa va învinge cu siguranţă moartea”, a declarat preşedintele Ucrainei.

Creştinii ortodocşi, inclusiv bisericile ortodoxe din Ucraina şi Rusia, sărbătoresc Paştele în acest weekend, în timp ce majoritatea bisericilor occidentale au celebrat deja această sărbătoare majoră pe 31 martie.

La Moscova, preşedintele Vladimir Putin a participat la slujba de Înviere oficiată de capul Bisericii Ortodoxe din Rusia, patriarhul Kirill, susţinător fervent al liderului rus şi al războiului său în Ucraina.

Zeci de mii de oameni au fost ucişi şi milioane de oameni au fost alungaţi din casele lor de când Putin a ordonat invadarea ţării vecine în februarie 2022. Deocamdată nu se întrevede niciun sfârşit al războiului, aflat acum în al treilea an.

Volodimir Zelenski, care este de origine evreu, i-a chemat pe ucraineni să se roage mai întâi pentru toţi soldaţii care vor sărbători Paştele în tranşee, pentru ca aceştia să se întoarcă acasă în viaţă, şi pentru pământ şi popor, al căror spirit „nu poate fi înfrânt” şi care, a adăugat el, vor vedea Ucraina liberă într-o zi.

„Ucrainenii îngenunchează doar în rugăciune”, a spus Zelenski. „Şi niciodată în faţa invadatorilor şi a ocupanţilor”, a adăugat el.

În fiecare an, pe 6 mai, credincioșii creștin-ortodocși de rit vechi îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Legenda spune că Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinți creștini. A urmat cariera militară și a ajuns comandant în armata împăratului Diocletian.

În anul 303, împăratul a dat un decret prin care toți creștinii erau obligați să se lepede de credința în Hristos și să se închine zeilor, însă Sfântul Gheorghe s-a împotrivit acestui ordin.

Iconografia păstrează imaginea Sfântului Gheorghe călare pe un cal, străpungând cu sulița un balaur. Este vorba despre o legendă pioasă, în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena, din provincia Libiei, terorizată de un balaur. Această imagine a sfântului a rămas în amintirea oamenilor ca model de curaj în lupta cu ,,răul”.

În 1222, regele Angliei, Richard Inima de Leu, l-a ales pe Sfântul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale și al întregii țări. Regele Edward al III-lea a înființat „Ordinul St. George”, iar Crucea Sfântului Gheorghe a devenit, mai târziu, steagul Angliei, „Union Jack”.

Marele Mucenic Gheorghe este considerat și ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei.

În tradiția populară Sfântul Gheorghe este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor. În spiritualitatea populară, între Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru există o înțelegere cosmică. Se spune că atunci când broaștele cântă pentru prima oară, Sf. Gheorghe ia cheile de la Sf. Dumitru pentru a deschide drumul naturii spre viață.

În dimineașa zilei de Sf. Gheorghe, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeza la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, în grădini și pe mormintele din cimitire ramuri verzi.

În ajunul zilei de Sf. Cheorghe, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofa plină cu apă. Exista și obiceiul ca în dimineața zilei, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători.

Femeile căsătorite mergeau în pădure și culegeau plante doar de ele știute, mulgătoare, untul vacii, pe care le adăugau în hrana animalelor, în credința că vacile vor da mult lapte și de bună calitate.

Nimeni nu avea voie să doarma în această zi deoarece se credea că acel care încălca interdicția, avea să fie somnoros întregul an.

Dintre toate obiceiurile enumerate, în comunitățile sătești contemporane se mai păstreaza doar obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri verzi.

La slujba de Înviere din centrul municipiului Chișinău s-au adunat sute de oameni. Scuarul Mitropoliei Chișinăului si a întregii Moldove a devenit neîncăpător pentru enoriașii care au asistat la serviciul divin cu coșurile pline de bunătăți și purtând Focul Haric.

Cetățenii Republicii Moldova au trăit cu bucurie Învierea Domnului, s-au rugat pentru pace, sănătate și bunăstare. Iată, mai jos, care a fost atmosfera în centrul capitalei!

Foto: Primăria Municipiului Chișinău