Experți: Seceta de anul acesta este la fel de cruntă ca cea din 1947

26/04/2020

News

Pâinea ar putea fi mai scumpă la toamnă, pentru că efectele crizei economice generate de pandemia de coronavirus sunt amplificate și de secetă. Mare parte din culturile de cereale ar putea fi compromise, iar agricultorii estimează pierderi de peste 50%.

Ministrul român al Agriculturii spune că cei afectați vor fi despăgubiți.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii: „Peste această criza determinată de pandemie se suprapune și o secetă cumplită, extremă, cum nu a mai fost în ultimii mulți ani.

Deficitul este foarte mare în zona Moldovei și Dobrogei. Este un pericol ca culturile de toamnă să fie compromise într-un procent destul de mare.

Am asigurat toți fermierii că o să-i despăgubim pe toți cei care vor avea pagube cauzate de fenomenele extrem de secetă. Comitetele pentru situații de urgență locale evaluează care e dimensiunea pagubelor, ca să putem să despăgubim fără să producem inechități.

Culturile care sunt acum afectate sunt culturi de cereale în principal.

Estimăm o pierdere a producției de până la 50% ceea ce ar acoperi necesarul de consum pentru aceste produse. Vor fi consecințe în lanț asupra prețurilor. Depinde și cât va dura această criză.

Avem stocuri foarte mari de produse de bază la producători – lapte, carne legume. Căutăm soluții pentru a încuraja procesatorii să stocheze privat și în toamnă când vom avea nevoie să le putem folosi.

Seceta de anul acesta e la fel de cruntă precum cea din anul 1947. E concluzia specialiștilor din domeniu, care spun că de vină sunt iarna fără zăpadă, lipsa ploilor de primăvară, la care s-a adunat și vântul puternic. Toate plantele semănate au început să se usuce și dacă nu va ploua în perioada următoare, pierderile pot ajunge până la sută la sută.

Costel Vânătoru – cercetător în agricultură: „Suntem în pragul sau suntem în pericolul unei crize alimentare, trebuie să gestionăm foarte bine această situaţie să nu ajungem în situaţia grea aşa cum România a mai trecut de-a lungul timpului, iar cea mai mare criză alimentară a fost cea din 1947, cunoscută ca foametea din 1947.

Din păcate veștile de la meteorologi nu sunt prea bune”.

Daniel Alexandru – agrometeorolog: ,,Nu vor exista cantităţi de precipitaţii, care să acopere deficitul de apă din sol, chiar dacă vor apărea local pe parcursul acestei luni, ele nu vor acoperi un deficit acumulat în 7 luni şi jumătate sperăm ca în mai şi iunie, considerate luni ploioase să adunăm precipitaţii

La fel de afectați de secetă sunt și pomi fructiferi și culturile viticole, însă într-o proporție mai mică”.

Președinta Maia Sandu, discurs cu prilejul Zilei Naționale a României

Președinta Maia Sandu a ținut un discurs la recepția oferită de Excelența Sa, Cristian-Leon Țurcanu, ambasador al României în Republica Moldova, cu prilejul marcării pe 1 decembrie a Zilei Naționale a României. Președinta a subliniat legăturile strânse dintre cele două maluri ale Prutului, a apreciat sprijinul constant și necondiționat al României pe calea integrării europene a Republicii Moldova, informează MOLDPRES.

Discursul președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, la recepția oferită cu prilejul marcării Zilei Naționale a României:

Onorată asistență,
Dragi români și prieteni ai României,

Este o bucurie să celebrăm împreună Ziua Națională a României, un moment plin de semnificație pentru toți cei care iubesc România. Această zi ne amintește de legătura profundă dintre cele două maluri ale Prutului.

Noi, cei din Republica Moldova, iubim România așa cum iubești o soră mai mare: pentru că avem aceleași rădăcini, aceeași limbă, aceeași credință într-un viitor mai bun.

O iubim fără egoism, fără rezerve, fără așteptări. Orice biruință a României e și biruința noastră. Orice greutate o trăim împreună.

Mă bucur că ne revedem anume în această săptămână. Sunt momente când familiile trebuie să se adune, să stea împreună și să privească provocările în față.

Trăim vremuri care pun la încercare democrația și valorile noastre comune. România și Republica Moldova trec, fiecare, prin momente dificile. Dar fiecare încercare este și un prilej de a ne sprijini reciproc și de a demonstra că, împreună, suntem mai puternici.

Astăzi, mai mult ca oricând, Republica Moldova are nevoie de o Românie puternică. O Românie puternică este o Românie europeană. Moldova și România, unite sub steagul Uniunii Europene, vor fi mai puternice împreună.

Știm ce înseamnă despărțirea – 50 de ani de granițe închise și tăceri impuse de un regim care ne-a vrut străini unul față de celălalt. Nu mai vrem să fim separați. Vrem să mergem împreună, liberi, spre un viitor comun.

Dragi prieteni,

Toți moldovenii cu cetățenie română care au ieșit la vot – peste 80 de mii – au arătat grija și dragostea lor față de România. Votul lor spune că pașaportul românesc nu e doar un beneficiu, dar și o responsabilitate. Le mulțumesc pentru că au ales să apere viitorul României, așa cum au făcut-o și pentru Republica Moldova.

Alegerile din România ne-au mai arătat un lucru, pe care noi, cei din Republica Moldova, l-am trăit pe propria piele: democrația și libertatea sunt sub asediu în întreaga lume. Lupta pentru libertate nu încetează niciodată. Distanța de la democrație la autoritarism poate fi tare scurtă.

Duminică, am retrăit emoțiile alegerilor noastre. Și ele ne-au pus degetul pe rană. Dar ne-au amintit și despre puterea unui popor care se mobilizează în fața pericolului.

Am înțeles că speranța, oricât de puternică, nu e suficientă pentru ca binele să învingă. E nevoie ca un popor să își apere la vot soarta și locul în lume.

Dragi români,

Viitorul Moldovei depinde și de calea pe care o alege România. În zilele ce urmează, românii vor merge din nou la vot, și am toată încrederea că vor apăra România, cu toate lucrurile pe care le iubim la ea.

România este pentru noi umărul pe care ne sprijinim când ne e greu. Dar și umărul alături de care mergem în momentele de celebrare. Și noi ne dorim un umăr puternic! Să ne sprijinim reciproc și să mergem umăr la umăr spre un viitor mai bun.

Ne dorim o Românie liberă și puternică, la fel de mult pe cât ne dorim o Moldovă liberă și puternică. Căci așa-i între surori!

La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Lista laureaților Premiului Național 2024, aprobată de Guvern

Cabinetul de miniștri a aprobat, în data de 27 noiembrie, lista personalităților desemnate câștigătoare a Premiului Național, ediția 2024, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Laureații din acest an sunt:

Maria Mocanu, interpretă, folcloristă, scriitoare, jurnalistă, Artistă a Poporului – pentru contribuția remarcabilă la promovarea valorilor naționale;

Sergiu Galben, artist plastic – pentru activitatea prodigioasă în domeniul artelor plastice și realizarea unor opere de valoare;
Nicolae Dohotaru, director general și prim-dirijor al Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Artist al Poporului, Cavaler al Ordinului „Gloria Muncii”, Maestru în Artă, profesor – pentru realizări remarcabile în dezvoltarea culturii naționale, promovarea valorilor artistice și management cultural;
Ion Ciutac, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, coordonator pe chirurgia urgentă la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” – pentru realizările de excepție în chirurgie;
Denis Nica, doctor habilitat în științe fizice, conferențiar universitar, cercetător – pentru aportul semnificativ în dezvoltarea teoriei fundamentale a transportului termic în nanostructuri;
Nicolae Negru, scriitor, autor de piese de teatru, analist politic, editorialist al Ziarului Național – pentru mesajul național și pentru profunzimea operei sale literare, dramaturgice și publicistice, precum și pentru cartea autobiografică „O progenitură dușmană”;
Serghei Tarnovschii, Maestru Emerit al Sportului, participant și medaliat la Jocurile Olimpice, campion mondial și medaliat la jocurile/campionatele europene, triplu campion mondial universitar, sportiv profesionist – pentru performanțele sportive de excepție și contribuția la promovarea imaginii Republicii Moldova;
Sergiu Cumătrenco, producător și distribuitor de filme – pentru merite deosebite și aportul artistic în distribuția și promovarea artei cinematografice din Republica Moldova, precum și pentru contribuția la dezvoltarea patrimoniului cultural al țării.

Laureații au fost desemnați, prin vot secret, în cadrul ședinței din 24 noiembrie a Comisiei pentru decernarea Premiului Național. Câștigătorii vor primi medalie, diploma Guvernului, precum și un premiu bănesc în valoare de 100 000 de lei. Detaliile privind data și locul desfășurării ceremoniei de decernare a premiului vor fi anunțate de Ministerul Culturii.

Parteneriate pentru un viitor fără violență: Poliția va colabora cu activiștii

Campania națională „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen” – O platformă de consolidare a parteneriatelor pentru un viitor fără violență.

Direcția de Poliție Chișinău și-a întărit relațiile de colaborare cu parteneri cheie, esențiali în prevenirea și combaterea violenței în familie, violenței sexuale și a traficului de ființe umane, pentru crearea unui răspuns eficient, coordonat și complet în sprijinul victimelor și pentru protejarea drepturilor acestora.

În acest sens, șeful Direcției de Poliție Chișinău, Marin Garaz a semnat un acord de colaborare cu șefa Centrului de Asistență și Protecție a Victimelor și Potențialelor Victime ale Traficului de Ființe Umane, Liuba Todica.

Acest act vine în sprijinul consolidării conlucrării cu Centrul de Justiție Familială al Poliției la furnizarea serviciilor de calitate victimelor.

Împreună putem combate violența și să promovăm un mediu sigur și protector pentru toți cetățenii.