La Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău a fost lansată o expoziție dedicată Mărțișorului. Aceasta va putea fi admirată până pe 30 martie, transmite IPN.
Potrivit directorului muzeului, Petru Vicol, mărțișoarele expuse sunt doar o mică parte din cele peste 3000 din colecție, confecționate în cadrul atelierelor la muzeu în ultimii 15 ani.
Unele mărțișoare sunt foarte vechi, fiind transmise din generație în generație și donate muzeului. Expoziția mai cuprinde imagini, dar și informații dedicate istoriei Mărțișorului.
„Nu știu dacă undeva pe glob există ceva analogic, din tot ce am studiat, doar noi avem această practică culturală, toți românii de pretutindeni, ucrainenii, greci, bulgari și cei care se identifică și promovează tradiția mărțișorului”, a remarcat etnografa Varvara Buzilă.
Organizatorii au îndemnat oamenii ca, la sfârșit de martie, să aducă la muzeu mărțișoarele pe care le-au purtat, ca să fie prinse în pomii din Grădina Botanică.
Tradiția de a dărui mărțișoare de 1 martie este specifică pentru românii din toată cuprinderea, dar şi pentru bulgari, macedoni, greci, o parte din croați și o parte din unguri. Vechiul mărțișor este cel format din răsucirea a două fire de lână, unul alb şi unul roşu. Pe vremuri se obișnuia mărțișorul să se poarte în acele locuri pe unde se credea ar putea să intre forțele răului: la gât, picioare sau pe mâini. Astfel mărțișorul se transforma într-un talisman, care îi apăra pe oameni de rele. La sfârșit de martie, când se observau primii pomi înfloriți, oamenii scoteau mărțișorul ca să-l lege de ramurile pomului.
Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, pe 6 decembrie 2017, înscrierea pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a dosarului multinațional „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie” – dosar comun al Republicii Moldova, României, Bulgariei și FYROM (Macedonia).
sursa: ipn.md
