Facturile la gaz și electricitate „se dublează aproape în toate capitalele europene”. Care sunt orașele cu cele mai mari costuri

Facturile la gaze au crescut cu 111% în UE, iar cele la energie electrică cu 69%, conform ultimelor cifre din Indicele prețurilor la energie pentru uz casnic, relatează Euronews. În medie, pentru europeni, facturile la energie au generat o creștere de 90%, comparativ cu octombrie 2021.

Cercetarea, publicată luni de E-Control Austria, Autoritatea de Reglementare a Energiei și Utilităților Publice (MEKH) din Ungaria și VaasaETT, evidențiază impactul devastator al războiului din Ucraina asupra Europei, care a declanșat o criză a costului vieții și a aruncat multe economii în recesiune.

Autorii au spus că războiul din Ucraina a provocat „incertitudine cu privire la securitatea energetică” și „a redus livrările de gaz rusesc sau a dus chiar la încetarea completă a furnizării”.

Rusia a redus și în cele din urmă a oprit aprovizionarea cu gaze prin Nord Stream către Europa în septembrie, după ce țările occidentale au sancționat Moscova pentru invadarea Ucrainei, SUA acuzând Rusia că „folosește energia drept armă”.

Raportul Indicele prețurilor la energie pentru uz casnic a analizat prețurile la gaze și energie electrică din 2009 până în octombrie 2022 în 33 de țări europene – inclusiv statele membre ale UE, precum și Muntenegru, Norvegia, Serbia, Ucraina, Regatul Unit și Elveția.

A constatat că recentele creșteri ale prețurilor la energie au urmat creșterilor-record din 2021, cauzate de o cerere mai mare, pe măsură ce oamenii și companiile au revenit la o normalitate apropiată de cea dinainte de pandemia de Covid.

„[Prețurile la energie] semnificativ mai mari în comparație cu acum un an pot fi atribuite unor combinații de factori, cum ar fi creșterea cererii legată de redresarea economică post-pandemie și condițiile meteorologice extraordinare, prețurile-record la gaze naturale și cote mari de emisii de dioxid de carbon”, au scris autorii.

Cele mai mari prețuri la gaz

Locuitorii din Amsterdam au plătit cel mai mult în Europa pentru gaze naturale, de două ori mai mari decât media europeană, urmați de cei din Copenhaga, potrivit raportului.

Suma plătită de cei care locuiesc în capitala olandeză este de aproape 17 ori mai mare decât în Budapesta, cea mai ieftină capitală ca preț al gazelor din Uniunea Europeană (UE).

În afara UE, studiul a constatat că locuitorii din Kiev plătesc cel mai puțin pentru gaz, de 19 ori mai puțin decât cei din Amsterdam.

Alimentarea cu energie electrică în capitala Ucrainei a devenit o problemă majoră în octombrie, forțele ruse bombardând infrastructura energetică a țării, provocând dese întreruperi de curent.

Raportul a analizat, de asemenea, modificările „semnificative” ale prețurilor în capitalele europene individuale în cursul lunii octombrie. La Roma, costurile cu gazele au crescut cu 97% luna trecută și cu peste 170% față de acum un an.

O reducere de 55% a prețurilor a fost raportată în Atena. Acest lucru, potrivit raportului, s-a datorat scăderilor „taxelor pe energie” și „schemei guvernamentale de compensare a prețurilor”.

Prețurile la electricitate

Copenhaga și Roma sunt cele mai scumpe orașe când vine vorba de facturile la energie electrică, urmate de Amsterdam și Berlin, potrivit raportului.

Simțind criza, capitala Germaniei a stins luminile multor dintre cele mai vizitate monumente ale sale, cum ar fi Universitatea Humboldt, Muzeul de Istorie Germană și Poarta Brandenburg.

Cei din estul și centrul Europei s-au bucurat de cea mai ieftină energie electrică, cei din Kiev plătind cel mai puțin, urmați de locuitorii din Belgrad, Budapesta și Podgorica.

Primele trei capitale cu cele mai mari creșteri de preț au fost Dublin (44%), Roma (30%) și Viena (24%). Prețurile energiei electrice au scăzut în Riga (29%), Tallinn (22%), Oslo (10%), Madrid (9%), Helsinki (6%), Zagreb (3%) și Paris (2%).

Două românce, printre victimele incediului devastator din Valencia. Bilanțul a crescut la 10 morți

Două românce care locuiau în blocul din Valencia unde a izbucnit incendiul de proporții sunt de negăsit. Ministerul de Externe afirmă că autorităţile locale nu au confirmat până în prezent existenţa unor cetăţeni români printre persoanele dispărute.

Administratorul blocului din Valencia, Adriana Banu, a declarat pentru presa din România, că două românce locuiau în imobilul respectiv. 

„Am confirmat informaţia că în bloc erau două românce, în apartamentul numărul 95. Erau de aproape 2 ani, chiar deasupra apartamentului unde s-a generat incendiul. O tânără, o adolescentă, între 15 şi 18 ani, şi mama ei. Au confirmat 10 cadavre şi dacă se confirmă situaţia ar fi ele, dar deocamdată nu putem să stabilim că e o certitudine atâta timp cât trebuie să ţineţi cont că sunt nişte cadavre care au fost total calcinate şi atunci, ca să le identifice, o să mai întârzie. Portarul nu ne-a zis, în principiu, nu că erau în casă, ci că stau în apartamentul ăla, dar nu ştim dacă erau în casă. Cert nu ştim lucrul ăsta”, a afirmat Adriana Banu. 

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat duminică seară că nu sunt cetăţeni români printre persoanele dispărute în incendiul din Valencia. 

“Reprezentanţii oficiului consular au întreprins în regim de urgenţă demersuri pe lângă autorităţile spaniole competente în vederea verificării informaţiilor cu privire la dispariţia a doi cetăţeni români. MAE precizează că, până la acest moment, autorităţile locale nu au confirmat existenţa unor cetăţeni români printre persoanele dispărute”, conform instituţiei.

MAE mai informează că, la nivelul oficiului consular, a fost primită o solicitare de asistenţă consulară din partea unei familii de cetăţeni români care locuia în clădirea afectată, în vederea eliberării unor noi documente de identitate, întrucât documentele vechi au fost distruse în incendiu.

”Reprezentanţii oficiului consular continuă dialogul cu autorităţile spaniole competente şi vor acorda asistenţă consulară, conform competenţelor legale”, au transmis reprezentanţii MAE 

Un incendiu de proporţii a cuprins, joi, o clădire de 14 etaje din cartierul Campanar din Valencia. Potrivit unui bilanţ încă provizoriu, zece persoane au murit şi până la 15 ar fi dispărute. În timpul incendiului, care s-a propagat extrem de rapid, ajutat de vântul puternic, mai multe persoane au rămas blocate pe balcoane încercând să scape din focul care ar fi izbucnit la etajul şapte şi în circa jumătate de oră a cuprins întreaga clădire.

O femeie de 39 de ani, născută în Iran, a câștigat concursul Miss Germania. Este mama a doi copii

O femeie în vârstă de 39 de ani, născută în Iran, a câștigat concursul Miss Germania, scrie DW. Este vorba despre Apameh Schönauer, care s-a mutat în Germania la vârsta de 6 ani. Apameh Schönauer este și mama a doi copii. 

Apameh Schönauer s-a născut la Teheran, iar la vârsta de 6 ani s-a mutat în Germania. Ea locuiește la Berlin și activează în calitate de arhitect. Apameh Schönauer este mama a doi copii.

În seara zilei de 24 februarie, Apameh Schönauer a obținut titlul de Miss Germania. În timpul competiției, Schönauer a subliniat de mai multe ori angajamentul ei în lupta pentru drepturile femeii, cu accent pe situația din Iran.

Câștigătoarea competiției Miss Germania va primi și o remunerare în valoare de 25 de mii de euro.

15 mii de femei au aplicat la concursul Miss Germania. În finală, Schönauer a reușit să învingă 8 concurente. De această dată, potrivit sursei, limita de vârstă la concurs a fost ridicată. Cea mai în vârstă finalistă a fost o femeie de 42 de ani.

Concursul Miss Germania în ultimii ani și-a schimbat conceptul. Anterior, participantele trebuiau să meargă pe podium în bikini. Din 2019 au fost puse în prim-plan calitățile femeilor. Totodată, câștigătoarea nu mai poartă o coroană, însă panglica peste umăr rămâne. 

Ucraina intenționează să invite Rusia la un summit de pace. Reacția Kremlinului

Ucraina şi partenerii săi străini ar putea invita Rusia la un viitor summit de pace pentru a discuta o încheiere a invaziei Moscovei în condiţiile Kievului, a indicat duminică Andrii Yermak, şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev.

Elveţia va găzdui un summit la care să se discute o viziune pentru pace a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care ar putea fi prezentată Rusiei la o a doua reuniune la o dată ulterioară, a spus Iermak, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

„Poate exista o situaţie în care noi împreună invităm reprezentanţi ai Federaţiei Ruse, unde li se va prezenta planul în cazul în care oricine reprezintă ţara agresoare la acel moment va dori în mod real să pună capăt acestui război şi să revină la o pace justă”, a spus el la Kiev într-o conferinţă televizată.

Zelenski şi-a anunţat prima dată formula de pace în noiembrie 2022, la un summit al G20. Aceasta reclamă restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi retragerea totală a trupelor ruse.

Kievul a afirmat constant că nu va discuta cu Moscova până când forţele ruse nu vor părăsi teritoriul ucrainean.

Kremlinul a declarat că în prezent nu există o bază de discuţii între Rusia şi Ucraina şi că planul de pace al Kievului este absurd dat fiind că exclude Rusia.

Germania alocă un miliard de euro suplimentari în 2023 pentru Ucraina
Articolul anterior
Femeile din Moldova vor fi identificate și notificate automat privind efectuarea screening-ului de col uterin
Articolul următor