Femeile afgane schimbă tactica și îi atacă într-un mod inedit pe talibani, cu fotografii postate pe reţelele sociale.
Femeile afgane au trecut la o nouă formă de protest față de noul cod vestimentar strict impus de talibani celor care vor să studieze în universități. Ele au demarat o campanie online, în care folosesc hashtag-uri precum #DoNotTouchMyClothes și #AfghanistanCulture și distribuie imagini cu rochiile lor tradiționale colorate.
O simplă căutare pe internet după expresia „haine tradiționale afgane” va trimite la numeroase imagini cu rochii tradiționale multicolore: cu broderii unice, realizate manual și cu modele complexe, accesorizate cu paiete și cristale pe piept, cu fuste lungi și plisate, perfecte pentru învârtirea în timpul dansului tradițional din Afganistan, scrie digi24. În timp ce unele femei poartă voaluri brodate, altele au pe cap diverse podoabe, în funcție de zona din care provin.
De altfel, după ce talibanii au fost înlăturați de la putere în 2001, femeile mergeau la universitate sau la muncă în blugi și cu eșarfe colorate.
Imaginile femeilor în abaya negre lungi, complet acoperite, care au protestat în Kabul, pentru a susține noile reguli ale talibanilor au surprins opinia publică. Într-o filmare video, participantele la acel protest au fost auzite spunând că femeile afgane machiate și îmbrăcate cu haine moderne „nu reprezintă femeia musulmană afgană autentică”.
Acele imagini au dus la reacții rapide din partea femeilor afgane din întreaga lume.
Oficialii talibani au declarat că femeile vor putea studia și lucra în conformitate cu legea shariei și tradițiile culturale locale, dar că vor trebui să respecte reguli stricte de îmbrăcăminte.
Unele femei afgane au început deja să se îmbrace mai modest și multe femei au fost văzute în Kabul purtând chadri, veșmântul albastru cu doar un dreptunghi de plasă în fața ochilor.
Noul ministru al Educaţiei, Abdul Baqi Haqqani, a declarat că femeile vor învăța în universități separat de bărbați și că va fi obligatoriu codul vestimentar islamic.
Polițiștii, în comun cu voluntari, vânători și localnici continuă căutările fetei de 19 ani din Orhei, care de o săptămână este de negăsit
Polițiștii în comun cu colegii altor subdiviziuni specializate, voluntari, vânători și localnici continuă căutările fetei de 19 ani, care de o săptămână este de negăsit, după ce a urcat într-o mașină de ocazie pe o stradă din Orhei.
Au apărut noi circumstanțe care au determinat poliția să extindă căutările și în raionul Telenești.
Oamenii legii continuă investigarea cazului, iar șoferul mașinii în care a urcat fata este în custodia poliției și refuză în continuare să colaboreze cu ancheta.
Apă otrăvită pentru un sat din țară, unde autorităţile au dat în exploatare un apeduct, pe teritoriul unei foste ferme de vaci
Apă cu amoniac în loc de apă potabilă. Peste patru mii de locuitori dintr-un sat din Republica Moldova au fost puşi în situaţia de a consuma apă cuamoniacşi alte substanţe nocive, care le poate afecta la greu sănătatea. Este vorba de satul Logăneşti din raionul Hânceşti, unde autorităţile au dat în exploatare un apeduct cu apă „potabilă”, pentru care s-au cheltuit aproape 10 milioane de lei (peste 528.000 euro), scrie evz.ro.
Mai multe analize au arătat că apa nu este bună pentru consum, însă autorităţile locale merg la orice pentru a convinge locuitorii din Logăneşti că au cea mai bună apă. În ciuda eforturilor Primăriei Logăneşti, la mai puţin de trei luni după ce a fost dat apeductul în exploatare, Agenţia Naţională pentru Suguranţă Alimentară (ANSA), a interzis consumul apei din apeductt şi obligat administraţia locală să asigure şcoala şi grădiniţa cu apă îmbuteliată.
Proiectul din Logăneşti a fot finanțat de către Fondul naţional pentru dezvoltare regională.
Cuantumul Fondului este de 1% din veniturile bugetului de stat, aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul respectiv. În Fond se regăsesc şi alte mijloace financiare din sectorul public şi din cel privat la nivel local, regional, naţional şi internaţional. Precum şi mijloacele oferite prin programele de asistenţă ale Uniunii Europene.
Apă de pe locul unde a fost o fermă de vaci
Primăria din Logăneşti a ales pentru sondele de apă teritoriul unei foste ferme de vite. Oamenii din sat spun că pe acest loc, timp de cel puţin 30 de ani, a fost un depozit de furaje. Şi că în perioada sovietică acestea erau tratate cu amoniac pentru a evita rozătoarele.
Mai mult, în imediata apropiere, se regăseşte şi în prezent o fermă de vite şi nu este exclus ca deşeurile de acolo să contamineze izvoarele subterane.
Întreprinderea Vipart Plus SRL, care a câştigat, în octombrie 2022, licitaţia pentru construcţia apeductului, a trimis probele de apă din viitoarele sonde la un laborator privat, înainte să înceapă lucrările. Rezultatele au arătat că apa conţine un nivel ridicat de amoniac şi nu poate fi folosită ca potabilă sau în alimentaţie.
Totuşi, cu acordul Primăriei Logăneşti, sondele au fost săpate anume în acel loc.
Consilierii locali au declarat, sub protecţia anonimatului, că primarul Valentin Danu ar fi insistat pentru acel loc din considerente economice. În apropiere se află liniile de înaltă tensiune şi nu trebuie mijloace suplimentare pentru conectarea la energia electrică. Totodată, izvoarele cu apă se află la o adâncime de până la o sută de metri.
Dar cel mai mult, edilul a economisit din timp, deoarece în mai puţin de un an urma să aibă loc alegeri locale. Şi trebuia să convingă oamenii din sat că trebui să fie reales pentru încă patru ani.
Nu se ştie a cui a fost iniţiativa, a agentului econinterzise pentru apa potabilă. În schimb, sunt mult mai ieftine.
Ţeavă folosită la apeductul din Logăneşti/ Sursa foto: EvZ
Locuitorii din Logăneşti au comunicat pentru EvZ că au consultat ingineri în domeniu şi au fost informaţi că astfel de ţevi sunt folosite la petrol. Iar materialul din care sunt confecţionate conţine compuşi cancerogeni.
Acest adevăr a fost recunoscut de Primăria Logăneşti, care a decis la scurt timp după ce a fost dat apeductul în exploatare să schimbe ţevile.
„Primarul nu ne-a spus nimic. Este curios şi pentru noi de ce au schimbat ţevile şi din ce bani au făcut-o. Noi nu am aprobat nimic în acest sens. Un lucru este clar. Primarul a dat-o în bară cu apa potabilă. Sătenii sunt foarte nemulţumiţi”, ne-a spus Tudor Rotaru, consilier din Logăneşti.
Consumatorii, îngrijoraţi de calitatea apei
Locuitorii din Logăneşti, care achită 26.7 (1.42 euro) pentru un metru cub de apă pretins potabilă, au fost alertaţi de calitatea ei.
„Doar am gustat. Parcă aveam fier în gură. Nu o folosesc în alimentaţie. Pentru băut, o cumpăr din magazin”, ne-a declarat o locuitoare din Logăneşti.
Sătenii, chiar dacă au apeduct în gospodărie, merg după apă la cele două izvoare din localitate. Iar unii şi-au făcut puţuri în gospodăriile lor.
Câţiva consumatori au dus probe de apă la două laboratoare din Chişinău – la Regia Apă-Canal şi Institutul de biochimie al Academiei de Ştiinţe. Şi în ambele cazuri s-a constatat că apa din apeductul de la Logăneşti nu este potabilă. Pentru că conţine amoniu în exces, dar şi alţi componenţi nocivi.
Emilian Crețu, moment emoționant dedicat mamei sale în cadrul emisiunii lui Fuego
Îndrăgitul actor moldovean Emilian Crețu a sensibilizat din nou opinia publică cu un moment emoționant în cadrul emisiunii lui Fuego ”Drag de România mea” de la TVR. Acesta a venit cu un mesaj profund pentru cea care i-a dat viață, mama sa, și i-a dedicat acesteia, dar și tuturor mamemor, un moment poetic și muzical împreună cu artistul român Paul Surugiu-Fuego.
”Tot ceea ce fac în viața asta, chiar dacă, deseori, plângi, o fac în primul rând pentru ca tu să fii fericită”, a spus, cu un nod în gât, Emilian în emisiune.
Fuego a postat momentul pe pagina sa de Facebook:
”Un moment emoționant dedicat tuturor mamelor alături de actorul basarabean Emilian Crețu!”, scrie în postarea sa Fuego.
