Fermierii spanioli renunță la măsline pentru fistic. Ce câștig le aduce „aurul verde”

Fermierii câștigă între 65 și 85 de cenți pentru fiecare kilogram de măsline pe care îl produc și aproximativ 65 de cenți pentru struguri. În schimb, fisticul le aduce 6-8 euro pe kilogram. Se află într-o ligă diferită, lucru care i-a convins pe fermierii din unele din cele mai sărace zone ale Spaniei să facă tranziția, relatează The Guardian.

„Obișnuiam să cultivam cereale, măsline și viță de vie, dar le-am abandonat pe toate pentru a cultiva fistic”, spune Gustavo Adolfo Gálvez, care are o plantație de fistic lângă Toledo, în Castilla-La Mancha, în centrul Spaniei. „Este mult mai profitabil și mai ieftin de produs și înseamnă că mult mai mulți fermieri pot supraviețui.”

Fisticul este numit de fermieri și „aurul verde”, întrucât recolta, aflată la mare căutare, ar putea salva una dintre cele mai sărace regiuni din Spania de la declin și depopulare.

În 1986, guvernul regional din Castilla-La Mancha a înființat un proiect de cercetare pentru a căuta culturi alternative pe care fermierii să le poată cultiva, spune José Francisco Couceiro López de la Institutul Regional de Cercetare și Dezvoltare Agricolă.

„Am petrecut următorii 10 ani căutând culturi alternative la cele trei sau patru care sunt deja cultivate aici”, spune Couceiro López. „Odată ce am trecut de la teorie la practică, am renunțat la toate opțiunile în afară de fistic. Fisticul se potrivește aproape perfect climei din Castilla-La Mancha. Poate rezista la căldură și frig și poate prospera în soluri sărace și puțin adânci.”

Următoarea etapă, spune el, a fost educarea fermierilor printr-o serie de cursuri. În 2013, Couceiro López a scris o carte despre cultivarea fisticului, care a devenit un bestseller în Spania și America Latină. „Cel mai mare handicap este că fermierii care plantează fistic trebuie să aștepte cel puțin șapte ani înainte de prima lor recoltă decentă”, spune el, deși în mod clar mulți sunt convinși că merită așteptarea, mai ales că cererea continuă să depășească oferta.

Anul trecut, Spania a recoltat 2.800 de tone de fistic de pe 70.000 de hectare, aproape toate în La Mancha, dar este încă un nou venit pe o piață dominată de California, Iran și Turcia, care între ele reprezintă aproape 90% din producția mondială.

Fisticul poate rezista la secetă, o problemă importantă în La Mancha, dar are nevoie de apă din abundență în timpul etapei de formare a nucilor. În California, seceta severă și restricțiile privind exploatarea apelor subterane amenință deja recolta din acest an.

În Iran, deficitul de apă a redus producția cu 35% anul trecut, în timp ce seceta din jurul orașului Gaziantep, în sudul Turciei, care găzduiește 42 de milioane de fistic, a redus recolta cu 40%.

Deși nu este originar din Spania, fisticul există în Spania încă din epoca romană, spune Fran Figueroa, un ecologist specializat pe recuperarea culturilor native. „Este recolta viitorului și are nevoie de mai puțină apă decât migdalele, de exemplu”, spune el.

Fisticul este consumat în mare parte ca gustare, dar este folosit pe scară largă în bucătăria din Orientul Mijlociu, precum și în producția de prăjituri, dulciuri, înghețată și produse cosmetice. Popularizarea preparatelor din Orientul Mijlociu, prin anumiți bucătari populari, a crescut și cererea de fistic în vest.

sursa

Igor Grosu, întrevederi cu miniștri și înalți oficiali suedezi

Joi, 9 februarie, este ultima zi a întrevederilor planificate ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în Suedia. Pe parcursul zilei de miercuri, 8 februarie, speakerul Igor Grosu s-a văzut cu omologul său suedez și cu prim-ministrul, scrie realitatea.md.

Igor Grosu a discutat cu premierul suedez, Ulf Kristersson, despre starea relațiilor bilaterale dintre cele două țări și despre intensificarea cooperării economice și comerciale dintre Republica Moldova și Regatul Suediei.

„Ne dorim ca un număr cât mai mare de produse moldovenești să ajungă în Suedia și să avem cât mai mulți investitori suedezi în Republica Moldova”, a punctat șeful legislativului în cadrul întrevederii.

Președintele Parlamentului, la Stockholm, s-a văzut și cu omologul său suedez, Andreas Norlén. Cei doi președinți au discutat despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova având un război la câțiva kilometri și consecințele dramatice asupra țării noastre, despre prioritățile agendei parlamentare de la Chișinău, dar și despre agenda președinției suedeze a Consiliului UE (ianuarie-iunie 2023).

O altă întrevedere din agenda speakerului Parlamentului a fost cu mai mulți miniștri, printre care și cu ministra pentru Afaceri Europene, Jessika Roswall, și secretarul de stat pentru afaceri europene, Jan Knutsson.

În cadrul întrevederii, s-a discutat despre procesul de integrare europeană, iar oficialii suedezi au dat asigurări că Republica Moldova este printre statele prioritare pe agenda președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene și și-au exprimat susținerea față de demersurile autorităților de la Chișinău, care vizează reformarea sectoarelor-cheie și modernizarea țării.

Agenda vizitei oficiale a inclus și o întrevedere cu ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson. Discuția s-a axat pe subiectul securității din regiune și, în context, necesitatea reformei sectorului apărării.

„O prioritate a noastră este să asigurăm pacea în țară și în regiune”, a menționat Președintele Parlamentului.

Igor Grosu s-a întâlnit și cu secretara de stat a Ministerului pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Diana Janse, și Directorul General al Camerei de Comerț, Anders Ahnlid. Oficialii au convenit asupra intensificării eforturilor pentru schimbul comercial între țările noastre, în mod special în domenii precum IT, agricultură, investiții în regenerabile.

De asemenea, subiectul bunelor practici în gestionarea localităților și comunităților a fost discutat cu președintele Consiliului Municipal din Stockholm, Olle Burell.

Speakerul s-a întâlnit și cu șefa departamentului al Agenției Suedeze de Cooperare pentru Dezvoltare Internațională (Sida) pentru Europa și America Latină, Christina Danielsson. În condițiile în care cooperarea moldo-suedeză durează de peste 20 ani, s-a discutat despre următoarele programe ale Agenției din Moldova, care au drept scop promovarea drepturilor omului, a egalității de gen și a educația incluzivă.

La invitația guvernatorului Regiunii Uppsala, Göran Enander, Președintele Parlamentului a mers la Universitatea din Uppsala, unde nouă tineri moldoveni își fac studiile, dar și la Castelul medieval Uppsala.

Amintim că, în perioada 6 – 9 februarie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a aflat într-o vizită oficială în Regatul Suediei.

Control comun în vama Leușeni-Albița! România și R. Moldova au semnat astăzi acordul

Eveniment important între cele două maluri ale Prutului! Astăzi a fost semnat Acordul între Guvernul Republicii Moldova și cel al României privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Leușeni (Republica Moldova) – Albița (România) rutier, pe sensul de intrare în România.

Despre asta a anunțat Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Una dintre cele mai sexy cântărețe, de nerecunoscut fără machiajele stridente și fără peruci

Îi place să iasă în evidență, să poarte ținute extravagante și sexy, peruci multicolore și să se machieze strident. Însă, în timpul liber, Cardi B renunță la această “fațadă” de divă și arată ca o femeie obișnuită, scrie perfecte.ro.

Nici cei mai fideli fani nu au recunoscut-o pe Cardi B la cea mai recentă apariție în public. Cea mai în voga rapperiță a mers la shopping nemachiată, cu părul prins într-o coadă la spate și îmbrăcată modest. Paparazzii însă au fost vigilenți și au fotografiat-o alături de soțul ei, Offset. 

Nu este pentru prima oară când Cardi B este surprinsă în astfel de ipostaze. Pe cât îi place să fie de extravagantă pe scenă și pe covorul roșu, pe atât îi place și simplitatea și naturalețea în timpul liber.

În ciuda ținutelor ei controversate, Cardi B este una din artistele preferate ale marilor designeri, care adesea o îmbracă cu creațiile lor de zeci de mii de euro.

Din dorința de a arăta cât mai bine, rapperita a apelat de-a lungul anilor la diverse operații estetice, pe care le-a și recunoscut, de altfel. Anul trecut Cardi B a dezvăluit că și-a scos 95% din fillerele cu biopolimeri pe care le avea în posterior, pe motive de sănătate. În anumite țări, această substanță este interzisă, fiind periculoasă, cu efecte adverse serioase.

„În august m-am operat și mi-am îndepărtat 95% din biopolimeri… dacă nu știi ce sunt, sunt niște injecții. A fost un proces cu adevărat nebun”, a spus Cardi într-un videoclip live pe Instagram.

Artista a spus că a simțit presiunea de a avea forme mai rotunde și mai apetisante, așa că a recurs la operații estetice. Însă, rapperița le avertizează pe fanele ei care vor un posterior brazilian că procedura poate fi una periculoasă.

“Dacă ești tânără și câteodată ți se pare că ești prea slabă și că nu ai un posterior prea bombat… nu îți face injecții cu biopolimeri! Dacă vreți un lifting brazilian al fundului, asigurați-vă că vă ies analizele de sânge bine. Dacă aveți diabet sau analizele nu sunt bune, nu o faceți”, a spus Cardi B.

VIDEO! Încă un detaliu romantic: Jennifer Lopez i-a cântat lui Ben Affleck la nunta lor
Articolul anterior
România îndeplinește toate cerințele pentru aderarea la Spaţiul Schengen, alături de Bulgaria și Croaţia
Articolul următor