Fermierii spun că sunt în prag de faliment

În condițiile unui an secetos, ale unei recolte foarte slabe, ale scumpirilor în lanț, dar și ale prețurilor mici de comercializare a producției, fermierii cer intervenția Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), pentru a le fi reeșalonate datoriile și anulate unele impozite și taxe la buget. Ei atenționează că mulți agricultori vor falimenta dacă nu vor fi ajutați și amenință cu proteste dacă nu vor fi auziți.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, s-a întâlnit, luni, 5 septembrie, cu membrii a trei asociații de fermieri. La ședință a participat și directorul Agenției Naționale pentru Reglementare Energetică (ANRE), Eugen Carpov, care a oferit informații despre nivelul prețurilor la carburanți și stocurile disponibile.

Ce fac autoritățile pentru a ajuta fermierii

Acesta a menționat că, în comparație cu statele din vecinătate, Republica Moldova reușește să mențină un nivel mai mic al prețurilor la carburanți, datorită mecanismului de plafonare a acestora și de reglementare a marjei comerciale specifice. Totodată, Carpov a explicat metodologia actuală de calcul pentru stabilirea prețului final la combustibil, menționând că prețurile se formează în mod transparent și că ANRE urmează tendința cotațiilor la bursele internaționale, care reprezintă principala componentă ce influențează zilnic nivelul acestora.

Prețurile la carburanți reprezintă o problemă acută pentru fermieri. Așa cum tehnica agricolă funcționează pe motorină, iar acest combustibil este deficitar în această parte a lumii din cauza războiului cu Ucraina, prețurile au rămas înalte în comparație cu cele ale benzinei. Joi, ANRE a stabilit prețul plafon pentru un litru de benzină la nivelul de 24,7 lei, pe când prețul plafon al unui litru de motorină este de 28,07 lei. Și asta în pofida faptului că acciza pentru importul motorinei este mai mică decât cea a benzinei.

Fermierii sunt însă conștienți că autoritățile nu pot influența în vreun fel prețul la motorină, dictat de factori externi.

De aceea, discuțiile s-au axat pe coordonarea acțiunilor comune între mediul de afaceri și autoritățile statului în scopul creării unor condiții mai bune pentru activitățile agricultorilor și în vederea depășirii crizelor din sector. Pe lângă prețurile înalte la carburanți, ei au adus în discuție problema majorării ratei dobânzii la credite, povara creditelor, a plăților și a taxelor în bugetul de stat. Totodată, ei susțin că pentru începerea noului ciclu agricol sunt necesare ajustări fiscale privind deducerea și achitarea sumei TVA.

Ministrul a informat, în context, că o inițiativă în acest sens a fost deja elaborată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și expediată spre examinare instituțiilor ce au tangență cu aceste probleme.

Potrivit ministrului, s-a convenit cu instituțiile financiare să fie acordate facilități fiscale agricultorilor care nu reușesc să efectueze plățile creditelor contractate în anul curent. De asemenea, el a subliniat angajamentul echipei ministeriale de a elabora și promova măsuri de susținere a agricultorilor, prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale și de a continua discuțiile inclusiv cu parteneri internaționali, în scopul obținerii unor ajutoare suplimentare.

Subvenții record în acest an

În același context, al finanțării agricultorilor, ministrul Bolea împreună cu șefa Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, Diana Coșalîc, a adus la cunoștință volumul subvențiilor și ajutorului acordat fermierilor în acest an.

Ministrul a declarat că, în comun cu AIPA, este analizată opțiunea de a majora subvențiile pentru compensarea majorării ratei dobânzilor la credite, iar șefa AIPA a anunțat că în acest an subvențiile alocate fermierilor vor ajunge la un nivel record.

„În acest an valoarea Fondului Național pentru Dezvoltarea Agriculturii și Mediului Rural constituie 1,75 miliarde lei. Este pentru prima dată când AIPA gestionează o asemenea sumă alocată din bugetul de stat. Sursele financiare sunt distribuite pe mai multe programe de susținere. În acest an, la 1 septembrie, s-a reușit debursarea pe contul producătorilor agricoli a 1,1 miliarde, cu 45% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. Circa 80% din sursele financiare sunt orientate direct spre producătorii agricoli, fiind achitate inclusiv restanțele din anul 2021. Sursele financiare de 852 de milioane de lei, care au fost alocate prin acest mecanism au reușit atragerea investițiilor de peste trei miliarde de lei, a informat Diana Coșalîc. 

Fermierii cer intervenția CSE

Agricultorii nu au fost, însă, impresionați de aceste cifre. Ulterior, ei au cerut printr-o scrisoare oficială implicarea Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), care să adopte o decizie prin care datoriile fermierilor față de creditori să fie reeșalonate, iar cele față de Fisc, plătite din contul rambursării taxei pe valoarea adăugată. Fermierii spun că vor ieși la proteste dacă nu vor fi auziți.

Președintele asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, a relatat pentru Mold-Street că fermierii pot depăși situația de impas doar printr-o decizie a CSE, care să le dea răgaz pentru a-și onora în decurs de jumătate de an sau un an restanțele față de creditori.

Potrivit acestuia, la seceta și recolta mică, prețurile mari la carburanți și inputuri s-a mai adăugat și problema prețurilor reduse de vânzare a producției agricole.

Slusari spune că în acest an recolta de semințe de floarea-soarelui ar putea ajunge la circa o tonă la hectar, pe când prețul de comercializare a unei tone pe piață acum este de 10 mii de lei. Pe de altă parte, costul lucrării unui hectar de floarea-soarelui se ridică la 12-13 mii lei. Prin urmare, fermierii nu pot să-și recupereze banii cheltuiți și nu pot să-și onoreze obligațiile față de bănci, furnizorii de inputuri și Fisc.

El spune că, în cazul Fiscului, situația ar putea fi soluționată simplu.

„În fiecare an, la Fisc se adună sume importante de TVA nerambursat către fermieri. Acestea se acumulează din cauza că fermierii procură inputuri, achitând TVA de 20%, însă vând marfa cu un TVA inclus de 8%. Statul este obligat prin lege să ramburseze diferența, însă nu o face. Iată, din acești bani, care nu ajung niciodată la fermieri, statul ar putea să reducă suma impozitelor datorate”, precizează președintele asociației Forța Fermierilor.

În ce privește creditele la bănci, nimeni nu le poate obliga pe acestea să reeșaloneze de bună voie ratele creditelor fermierilor.

Aceeași situație este și în cazul furnizorilor de inputuri, cei care asigură agricultorii cu substanțe de uz fitosanitar, semințe, fertilizanți, tehnică, piese etc. Aceștia, primăvara, când agricultorii au un deficit cronic de lichidități pentru a finanța campaniile de semănat, oferă produsele în schimbul recoltei ulterioare, calculată, însă, la un preț mai mic decât cel de piață. Astfel, potrivit lui Slusari, dacă în acest an fermierii vor vinde semințele de floarea-soarelui cu 10 lei kilogramul, furnizorii de inputuri le vor calcula la prețul de opt lei kilogramul, diminuând și mai tare veniturile și așa modeste.

Scrisoare către premier

În aceste condiții,Forța Fermierilor a expediat o scrisoare către premierul Natalia Gavrilița prin care dorește o întrevedere până la data de 12 septembrie.

În scrisoare se subliniază că seceta severă din acest an a compromis în proporții de 80-90% recolta de porumb și în proporții de 60-70% recolta de floarea-soarelui și sfecla de zahăr.

Totodată, embargoul la importul producției vegetale moldovenești în Federația Rusă a lovit dur în cele mai intensive subramuri ale agriculturii, cum ar fi pomicultura și viticultura, care la fel au suferit în urma secetei.

Pe de altă parte, în prezent, mulți agricultori sunt constrânși să comercializeze producția sub prețul de cost, în contextul în care, în anul curent, costurile de producere agricolă au crescut pe diferite categorii cu 200-400%, iar dobânzile la credite în ultima perioadă s-au majorat aproximativ de trei ori.

„În asemenea circumstanțe cumulative extrem de nefavorabile, în lipsa unei intervenții prompte din partea statului, foarte mulți fermieri mici și mijlocii din zonele rurale riscă să falimenteze în câteva luni, ceea ce ar genera pierderea a zeci de mii de locuri de muncă și accelerarea migrației”, se arată în scrisoare.

sursa: www.gazetadechisinau.md

La Chișinău urmează să ajungă mai multe autobuze și troleibuze clasice și articulate

Până la sfârșitul acestui an, dar și la începutul anului viitor la Chișinău urmează să ajungă mai multe troleibuze clasice și articulate. Și Parcul Urban de Autobuze planifică achiziția mai multor unități de transport, scrie IPN.

Șeful Regiei Transport Electric Chișinău, Dorin Ciornîi, a declarat luni la ședința operativă de la Primăria capitalei că a fost semnat un contract cu o companie de transport public din Elveția pentru procurarea a zece troleibuze articulate de model Solaris. Municipalitatea a achitat în avans 20% din valoarea contractului. Termenul de livrare este decembrie-ianuarie.

De asemenea, a fost semnat un contract cu o companie de transport public din Salzburg, Austria, pentru procurarea a trei troleibuze articulate, după care în perioada ianuarie februarie vor mai fi livrate ale zece unități de transport.

Este preconizată și participarea la licitația din orașul Riga, Letonia, aproximativ în luna octombrie, pentru procurarea a 25 de troleibuze clasice și 18 troleibuze articulate. Valoarea estimativă constituie 25 de milioane de lei”.

Potrivit datelor RTEC, în primele nouă luni ale anului, cu troleibuzele au fost transportați peste 101 milioane de călători.

Solidari cu femeile din Iran! Proteste violente au avut loc la ambasadele din Londra şi Paris. Poliția a fost nevoită să intervină

Proteste violente au avut loc la Paris şi Londra împotriva reprimării manifestațiilor din Iran, după moartea unei tinere arestate pentru că nu a purtat corect vălul islamic. Forțele de ordine franceze au recurs la gaze lacrimogene, ca să împiedice sute de manifestanţi să pătrundă în ambasada iraniană din capitala franceză.

Sute de iranieni expatriați s-au adunat la Paris pentru a denunța represiunea Iranului după moartea Mahsei Amini, în vârstă de 22 de ani. Potrivit presei internaţionale, participanţii sunt revoltați că preşedintele Emmanuel Macron i-a strâns mâna omologului său iranian Ebrahim Raisi, atunci când s-au întâlnit în ziua de 20 septembrie la Adunarea generală a ONU de la New York.

„Dacă ne amintim de istoria de până la 1979, femeile musulmane din Tunisia sau din Egipt nu purtau văl islamic. Totul a început cu venirea la putere a acestui regim extremist, duşmani ai islamului. Cer libertate pentru toate femeile musulmane.”

„Trebuie să reacţionăm, deoarece suntem departe de casă. Este momentul să ne unim, pentru a fi auziţi de întreaga lume.”

Poliţiştii au folosit gaze lacrimogene, pentru a-i respinge pe protestatarii care încercau să treacă de cordonul ce interzicea accesul în Ambasada Iranului de la Paris.

Şi la Londra, zeci de oameni s-au adunat la Ambasada Iranului. Lumea înfuriată a încercat să rupă cordonul de poliţie. Cinci persoane au fost arestate sub suspiciunea de comitere a unor infracţiuni violente de încălcare a liniştii publice. Scotland Yard a anunţat că, în timpul protestelor, câţiva poliţişti au fost răniţi, dar niciunul grav.

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutiv, în semn de protest față de uciderea Mahsei Amini. Datele oficiale arată că în total 41 de persoane au murit, majoritatea manifestanți și câţiva poliţişti. Potrivit publicaţiei The Guardian, cifra reală este, totuşi, mai mare.

În timpul demonstrațiilor din Iran, sute de oameni au fost arestați.

Aproape 2.500 de protestatari contra mobilizării lui Putin, arestați în Rusia

Numărul celor arestați în Rusia pentru că au protestat împotriva mobilizării militare parțiale a ajuns la aproape 2.500, iar manifestațiile de protest s-au răspândit în 35 de orașe ale țării, într-un moment când chiar și voci pro-Kremlin au pus sub semnul întrebării modul cum se aplică ordinul de mobilizare, scrie moldova.europalibera.org.

Până pe 25 septembrie fuseseră arestați 2.353 de oameni, și cel puțin alți 141 pe 26 septembrie, potrivit organizației carmonitorizează arestările politice din Rusia OVD-Info. Serviciul Realități Caucaziene al Europei Libere a relatat că poliția din republica federativă rusă Daghestan a dispersat duminică un grup de oameni care-și explimau la Mahaickala nemulțumirea față de decretul de mobilizare.

Protestele au izbucnit în întreaga Rusia la câteva ore după ce Vladimir Putin a anunțat pe 21 septembrie că a semnat decretul de mobilizare parțială pentru a întări trupele rusești din Ucraina, în urma înfrângerilor suferite după contra-ofensiva declanșată de armata ucraineană pe 6 septembrie în estul și sudul Ucrainei.

Autoritățile ruse spun că mobilizarea parțială va chema la arme aproximativ 300.000 de rezerviști, oameni cu experiență militară relevantă.

Decizia Kremlinului de a mobiliza noi forțe pentru războiul neprovocat pe care l-a declanșat în Ucraina – și care a ucis cam 80.000 de ruși până acum – a stârnit mânia unei părți a populației ruse.

Pe 24 septembrie, Putin a promulgat legea aprobată de Duma de stat care înăsprește pedepsele pentru capitulare voluntară, distrugerea armamentului din dotare, dezertare sau insubordonare, dacă aceste infracțiuni sunt comise în timp de mobilizare militară, sau situaţii de luptă.

Mobilizarea i-a făcut pe mii de ruși să încerce să-și părăsească țara, și a provocat critici după ce au apărut relatări privind mobilizarea forțată a unor bărbați cu vârste care depășesc limita prevăzută pentru recrutare, sau sunt inapți medical pentru serviciul militar .

Într-o postare pe Telegram pe 25 septembrie, președinta Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului de la Moscova), Valentina Matvienko a spus că aceste excese sunt inacceptabile și că e absolut normal ca ele să declanșeze reacții contrare în societate.

Iar luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, a recunoscut că au existat erori la chemarea sub arme, spunând că ele vor fi corectate de guvernatorii regionali și de ministerul Apărării.

Inflația a ajuns la un nou record în Moldova
Articolul anterior
Cum s-a pregătit guvernul britanic de moartea Reginei și ce operațiuni speciale sunt declanșate
Articolul următor