Festivalul ,,DeVin&DeGust”: ce trebuie să știi despre vinurile produse în regiunea cu indicație geografică protejată „Valul lui Traian”?

23/08/2017

News

Festivalul ,,DeVin&DeGust” te invită să descoperi aroma vinului bun și secretele asocierii cu bucatele tradiționale, în cadrul eveniment inedit, desfășurat pe 26 august, la Complexul Etno-Cultural Vatra. IGP „Valul lui Traian” este una dintre cele patru regiuni vitivinicole care vor fi prezentate la primul festival al deliciilor oeno-gastronomice din regiunile cu Indicație Geografică Protejată ale Moldovei. Ce trebuie să știi despre vinurile produse în regiunea cu indicație geografică protejată „Valul lui Traian”?

Aria cu indicaţie geografică protejată (IGP) „Valul lui Traian” cuprinde raioanele Leova, Cantemir, Cahul, Comrat, Ceadîr-Lunga, Taraclia şi Vulcăneşti. Plantaţiile viticole se intind în sudul țării pe o suprafaţă de aproape 43.000 ha, dar se extind anual odată cu sporirea credibilităţii sistemului de IGP în faţa producătorilor, dar şi a consumatorilor.

Denumirea arealului geografic a fost inspirată de prezenţa pe acest teritoriu a celui mai mare şi mai vechi monument istoric – Valul lui Traian, o fortificaţie din perioada antică târzie despre care unii specialişti spun că reprezintă un punct de demarcare dintre romani şi lumea „barbară” sau rămăşiţe ale construcţiilor defensive din epoca împăratului Traian. Valul lui Traian a fost atestat documentar în 1489.

Arealul geografic delimitat „Valul lui Traian” este leagănul vinurilor licoroase în Moldova, cum ar fi Ciumai, Trifeşti, Borceag, Slobozia Mare.

Mediul de cultură al IGP „Valul lui Traian”

Calitatea, reputaţia şi caracteristicile organoleptice distinctive ale vinurilor IGP „Valul lui Traian” sunt favorizate de factori naturali şi umani (sol, climă, pedologie, soi, tradiţii, know how etc) care asigură unui vin tipicitate (faptul de a fi unic și irepetabil). Totalitatea acestor elemente distincte se numește terroir.

Arealul geografic delimitat „Valul lui Traian” este compus din 3 microzone:

Colinele Tigheciului – relief puternic fragmentat, altitudinea maximă 300 m, soluri cenuşii molice şi cernoziomuri levigate.

Câmpia Bugeacului – relief format din văi şi ravene, râuri cu debit mic, predomină cernoziomurile tipice cu un conţinut moderat de humus şi cernoziomurile carbonatice. În luncile râurilor sânt prezente solurile saline.

Terasele Prutului – relief reprezentat, în cea mai mare parte, de terase cu altitudini de 200-220 m. Solurile sunt cenuşii molice şi cernoziomuri levigate.

Soluri bine aerate, dar uşoare, cu productivitate limitată, care asigură calitate şi maturitate strugurilor la recoltare.

Clima specifică oferă insolaţie importantă, cu temperaturi înalte, dar temperate de prezenţa Mării Negre în apropiere, dar şi de masivele de pădure ale Dealului Tigheciului.

Calitatea excepţională a strugurilor şi a vinurilor este asigurată de capitalul uman din regiune care îmbină armonios tradiţiile şi utilizarea raţională a noilor tehnologii de producere a vinurilor.

Soiurile cele mai frecvente

Vinurile IGP „Valul lui Train” se obțin din:

soiuri cu bobul negru: Cabernet Sauvignon, Merlot, Saperavi, Feteasca Neagră şi Pinot Noir.

soiuri cu bobul alb: Chardonnay, Sauvignon, Muscat Ottonel, Aligote şi Feteasca Regală.

Vinurile roşii reprezintă 60% din volumul de producere, ponderea vinurilor albe şi rosé este de 35% şi, respective, de 5%. Una din principalele caracteristici este folosirea în cupaje a soiurilor locale, precum Feteasca Albă şi Feteasca Regală, care conferă produsului final note tipice fructuoase, florale şi gust proaspăt şi vioi.

Simte diferența!

Aprecierea calității cu ajutorul văzului, mirosului și gustului a vinurilor IGP „Valul lui Train” se face în felul următor:

Vinurile roşii: culoare de o intensitate mai mare decât în alte areale care variază de la roşu-rodie până la roşu-vişiniu şi arome fructuoase şi condimentate. Gust bogat ca urmare a extractivităţii înalte.

Vinurile albe: fine şi vioaie, cu un buchet complex şi elegant, cu note de fructe proaspete. Gust savuros şi echilibrat.

Vinurile rosé: culoare roz-pal cu reflexe ale culorii de zmeură şi petalelor de măcieş. Buchet marcat de arome de fructe proaspete pe un fundal mineral. Gust moale, fructuos, proaspăt şi răcoros.

Vinurile spumante: culoare aurie, roz pal şi roşu rubiniu. Buchet extrem de fructuos şi floral. Gust rotund. Efervescenţa caracteristică – spumare abundentă şi perlare îndelungată.

Vinurile licoroase: culoare aurie, care prin maturare devine chihlimbarie (în cazul vinurilor albe) şi rubinie-rodie (pentru vinurile roşii). Buchet bogat şi complex, cu note florale şi de fructe stafidite în primii ani de învechire, care cu maturarea mai intensă se completează cu nuanţe de caramelă, nuci prăjite, ciocolată şi condimente dulci. Gust onctuos, uşor arzător, corpolent şi armonios.

Aspecte istorice:

Monumentul istoric Valul lui Traian este format din două ramificaţii: „de jos” şi „de sus”. Valul lui Traian de jos are o lungime de aproape 126 km şi se întinde între satul Vadul lui Isac până la oraşul Tatarbunar, pe teritoriul Ucrainei. Valul lui Traian de sus are o lungime de 138 km şi se întinde între oraşul Leova (vest) şi satul Copanca (est). Înălţimea valului nu depăşeşte 1.5-4 metri.

Vino la festivalul „DeVin&DeGust” și savurează licorile Moldovei!

Pe 26 august 2017, ești așteptat să „călătorești” imaginar și gustativ în fiecare regiune IGP la festivalul „DeVin&DeGust”, care va avea loc la Complexul Etno-Cultural VATRA (șos. Chișinău-Ungheni, km 32).

Evenimentul oferă posibilitatea unică de a descoperi vinurile de calitate cu IGP, dar și potențialul vitivinicol, gastronomic, turistic și cultural caracteristice regiunilor IGP.

Festivalul „DeVin&DeGust” este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, Uniunile Viti-Vinicole cu IGP „Codru”, „Ștefan Vodă” , „Valul lui Traian” și Asociația Producătorilor de Brandy și Divin, cu suportul Proiectului USAID Agricultură Performantă în Moldova (APM), a Proiectului de Competivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Sudiei și cu susținerea partenerilor: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Scopul evenimentului este de a pune în valoare potențialul oeno-gastronomic al regiunilor cu Indicație Geografică Protejată, sporind notorietatea brandului de țară Vinul Moldovei și a vinurilor de calitate cu IGP.

Ciclistul moldovean Ilia Novicov a ocupat locul doi printre juniori în cadrul Cupei Burgas

Ciclistul Ilia Novicov a ocupat locul doi la Cupa Burgas printre juniori, anunță Comitetul Național Olimpic și Sportiv.

El se află într-un stagiu de pregătire în Bulgaria. Recent, el a câștigat prima etapă a Cupei Moldovei.

Anul trecut, Ilia Novicov s-a clasat pe locul 35 din 92 de participanți la Festivalul Olimpic al Tineretului European de la Maribor.

Gala laureaţilor Premiilor Naţionale GALEX, ediția a XIII-a

Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Biblioteca Națională a Republicii Moldova în colaborare cu Liga Bibliotecarilor din Republica Moldova „ALEXE RĂU”, organizează tradiţional, de Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor şi Ziua Bibliotecarului, Gala laureaţilor Premiilor Naţionale GALEX, activitate importantă în lumea bibliotecară de nivel naţional, având drept obiectiv promovarea şi stimularea activităţii bibliotecarilor şi a persoanelor fizice sau juridice, care prin acțiunile sale susțin dezvoltarea bibliotecii ca structură infodocumentară de importanţă strategică, fiind cel mai important serviciu civil de stocare şi difuzare a informaţiei dintr-o comunitate și în numele comunității.

Gala Laureaților Premiilor Naționale GALEX a devenit deja o tradiție și, ca orice tradiție, e ceva care se consolidează în fiecare an cu unele transformări, rămânând fidelă valorilor eterne. Și asta pentru că lucrurile pe care le facem bine, frumos și eficient, merită a fi apreciate, scoase la lumină, astfel încât să avem micile noastre bucurii care să ne susțină în fața dificultăților de care este atât de plină lumea contemporană.

Astfel, Gala Premiilor Premiilor Naționale GALEX vine să încununeze o activitate în care ne investim, an de an, talentul, vocația, sufletul, reușind să producem servicii ce se află în slujba comunității, având ca și sarcină oferirea de servicii moderne și profesioniste utilizatorilor.

În acelaşi timp, Premiul Naţional GALEX se acordă celor mai buni bibliotecari din bibliotecile naţionale şi din bibliotecile publice.

Anul acesta Premiile Naționale GALEX sunt decernate la următoarele nominalizări:

Cel mai bun om politic susţinător al bibliotecilor;
Cel mai bun fondator de biblioteci;
Cel mai bun scriitor promotor al cărţii şi lecturii;
Cel mai bun editor susţinător al bibliotecilor;
Cel mai bun promotor şi susţinător al bibliotecilor, cărţii şi lecturii în mass-media;
Cel mai generos mecena al bibliotecilor;
Cel mai bun prieten – filantrop al Bibliotecii Naţionale;
Cel mai bun susținător al politicilor și programelor de valorificare a moștenirii culturale;
Cel mai bun manager al anului 2023 din Biblioteca Națională Republicii Moldova;
Cel mai bun bibliotecar al anului 2023 din Biblioteca Naţională a Republicii Moldova;
Cel mai bun bibliotecar al anului 2023 din Sistemul Național de Biblioteci;
Cel mai bun proiect biblioteconomic;
Cea mai bună bibliotecă – promotor al tehnologiilor informaționale, nominalizare nou

Evenimentul va avea loc marți, 23 aprilie 2024, ora 12:00, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Chișinău, str. 31 august 1989 78 A (etajul 2, sala de lectură nr.1).

Premiul GALEX a fost instituit în 2010, denumirea acestuia fiind compusă din primele litere ale numelor lui Gavriil Bilevici și Alexe Rău, doi foști distinși directori ai Bibliotecii Naționale.

Biserica din lemn din satul Măcăreuca, veche de peste 230 de ani, riscă să se prăbușească

Biserica din lemn din satul Măcăreuca din raionul Drochia, veche peste 230 de ani, riscă se prăbușească. În timp ce oamenii și parohul bisericii din sat fac apel la autorități să salveze monumentul istoric, primarul comunei spune că primăria nu are mijloacele financiare necesare pentru a restaura biserica veche, scrie TVN.

„De vreo 15 ani nu se face nimic. S-a agravat și tragem nădejde la bunul Dumnezeu cumva și Maica Domnului să ne ajute, poate cumva să reușim să o restaurăm, asta este principalul. Te doare sufletul, e clar lucru. Este ca monument istoric, iaca care-i socoteala, îi dată la Ministerul de Cultură, cum se spune el, aceștia răspund”, a spus preotul satului Măcăreuca, raionul Drochia, Fiodor Zeru. Autoritățile spun biserica trebuie să fie restaurată de urgență, altfel riscă să se ruineze.

„Acest monument este foarte important pentru comuna noastră, deoarece este deja biserica aceasta din piatră construită alături, iar aceasta din lemn a rămas ca un monument istoric. Din păcate, noi nu avem finanțe să alocăm pentru construcția acestei clădiri, dar sperăm că Guvernul și alte organe vor contribui la dezvoltarea și reamenajarea acestei construcții”, a declarat primarul comunei Cotova, raionul Drochia, Dumitru Cuțchi, potrivit sursei citate.

„Raionul Drochia are 2 biserici din lemn. Este vorba de această biserică și biserica din satul Fîntînița, care este conservată mult mai bine. Din păcate, biserica din lemn de la Măcăreuca are peste 200 de ani, este din 1793, dar se presupune că este mult mai veche, ultima reparație sau restaurare a fost făcută cu ajutorul comunității de aici, în 1985.

În această biserică s-au păstrat niște elemente din ușile împărătești, au fost și icoane, dar cu timpul au dispărut și nu mai știm de urma acestor icoane vechi. Biserica merită a fi salvată”, a spus șefa Direcției cultură, tineret și sport Drochia, Cristina Țurcanu. Reconstrucția bisericii din lemn a fost estimată în 2014 la 3 milioane de lei. Ultima slujbă a fost ținută aici în anii 90.