Fetiţă de 9 ani, rămasă fără braţ după bombardamentele din Kiev

Chirurgii din Kiev au fost nevoiți să amputeze brațul unei fetițe de nouă ani pentru a-i salva viața după ce a fost prinsă într-un schimb de focuri şi bombardamente în încercarea de a fugi din calea războiului. Tatăl copilei nu a reuşit să supravieţuiască.

Sasha

Fetiţa, cunoscută sub numele de Sasha, se recuperează acum într-un spital din Kiev. În urmă cu o săptămână fugea din calea luptelor, în suburbia Hostomel din Kiev, alături de tatăl, mama şi sora ei, când maşina familiei a fost atacată de armata rusă.

Tatăl fetei a fost ucis de armata rusă în timpul atacurilor asupra oraşului

Tatăl ei a fost ucis, dar ea, mama şi sora ei au reuşit să scape fugind în mijlocul străzii, apoi adăpostindu-se într-o pivniţă. Sasha însă fusese împuşcată şi se afla în stare gravă. Şi-a revenit, apoi şi-a pierdut conştiinţa de mai multe ori timp de două zile, înainte de a fi transportată la un spital din apropiere, pe o targă provizorie, de către voluntari care fluturau un steag alb în faţa soldaţilor ruşi.

„Nu știu de ce m-au împușcat rușii. Sper că a fost un accident și că nu au vrut să mă rănească. Am fost împușcată în braț. Am alergat după sora mea. Mama mea a căzut. Am crezut că este sfârșitul. Dar ea nu era moartă, ci doar se adăpostise de focuri de armă. Se ascundea. Atunci mi-am pierdut cunoștința. Cineva m-a dus într-o pivniță. Am primit ceva tratament acolo. Și apoi unii oameni m-au dus pe un prosop la spital”, a povestit Sasha, de pe un pat de spital. Pe acelaşi subiect

Suburbiile de nord-vest: Gostomel, Irpin și Bucha se află în prima linie a bătăliei pentru Kiev. Armata Rusă a lansat un atac masiv asupra acestor orașe în speranța de a trece prin apărarea ucraineană și de a captura capitala.

Fetiţa de 9 ani îşi doreşte un braţ artificial roz, acoperit cu flori

La Spitalul Central Irpin, Bucha, chirurgul vascular Dr. Vladislav Gorbovec, a descoperit că cangrena se răspândise şi a luat decizia de a amputa brațul stâng al fetei. Sasha ar fi murit altfel.

„Sasha este unul dintre copiii care au suferit răni groaznice în bătălia pentru Kiev. Această fată a fost adusă la Spitalul Central Irpin cu răni groaznice. Fusese împușcată în timp ce fugea din Gostomel împreună cu părinţii ei. Tatăl ei a murit în timp ce încerca să îi scoată cu maşina din mijlocul bombardamentelor. Fata, sora și mama ei și-au găsit siguranță într-o pivniță. Au stat acolo două zile în timp ce pe străzile de deasupra lor s-au purtat lupte. A fost rănită grav, și-a pierdut cunoștința și a delirat. Soldații ruși au încercat să pătrundă în pivniță. Au tras în ușă și au țipat la oameni să iasă. În cele din urmă, fata a fost adusă la spital de către civili care fluturau un steag alb în timp ce alergau prin zona de luptă. A primit tratament de urgență la Spitalul Central Irpin, care se afla de asemenea sub foc de armă. Doctorul a descoperit că cangrena se răspândise în tot braţul. A fost nevoie să îl amputeze pentru a-i salva viaţa. A fost apoi transportată la o clinică privată din Kiev. Ea este unul dintre copiii care au suferit răni groaznice. Toți și-au pierdut cel puțin unul dintre părinți”, a declarat Dr Gennadiy Druzenko, de la primul Spital Voluntar Mobil.

Acum, copila care şi-a aniversat cei noi ani de naştere cu o zi înainte de invadarea Rusiei pe 24 februarie, a cerut un nou braţ artificial roz, acoperit cu flori, relatează Daily Mail. Asistenta care a tratat-o pe Sasha pe Secția 5 a Spitalului Central Irpen, din Bucha, a lăudat-o pentru puterea și curajul ei.

„Primul lucru pe care mi l-a spus Sasha a fost: «Te rog să fii sincer, am mâna stângă sau nu?» Nu știam ce să spun. Nu știam dacă să nu spun nimic, să mint sau să-i spun adevărul. Ce îi spui unui copil care suferă, dar care știe că a suportat asta. Ea a întrebat dacă va fi bine și dacă poate avea un nou braț artificial roz, colorat cu flori. E atât de puternică. Ea nu plânge pentru că știe că doar oamenii slabi plâng. Ne-a mulțumit că i-am salvat viața și că am îngrijit-o”, a spus asistenta, adăugând: „Sunt atât de supărată și simt atât de multă ură față de oricine împușcă și mutilează copiii”.

sursa

Republica Moldova va deține președinția Consiliului Global al Turismului Medical pentru următorii doi ani

Republica Moldova, reprezentată de Asociația de Turism Medical, va deține președinția Consiliului Global al Turismului Medical pentru următorii doi ani. O decizie în acest sens a fost luată în cadrul Adunării Generale a GHTC.

Potrivit Asociației de Turism Medical de la Chișinău, din cei trei candidați, Germania, Arabia Saudită și Republica Moldova, ultima a obținut majoritatea voturilor. La adunare au participat reprezentanți ai peste 50 de state ale lumii, dintre care 22 de state au avut drept de vot.

„Angajamentul nostru se bazează pe trei piloni: expansiune, inovație și accesibilitate. Ne propunem să construim un ecosistem global al turismului medical care să fie inclusiv, etic și sustenabil. La fel de important este să promovăm cele mai noi tehnologii și metode de tratament, să sprijinim cercetarea și dezvoltarea în domeniul medical”, a declarat Natalia Ciobanu, președintele Asociației de Turism Medical din R. Moldova.

„Funcția de președinte a GHTC este un pas important în promovarea turismului medical în Republica Moldova, dar și în creșterea vizibilității statului la nivel internațional. Statul nostru are un potențial uriaș în domeniul turismului medical, care trebuie să fie și un motor al dezvoltării economice a Republicii Moldova”, a subliniat Andrei Revenco, directorul executiv al Asociației de Turism Medical din R. Moldova.

Republica Moldova are patru domenii medicale pentru care este atractivă pacienților străini și apreciată la nivel internațional: stomatologia, Fertilizarea In Vitro, chirurgia plastică și cardiologia.

Asociația de Turism Medical din R. Moldova a fost fondată acum doi ani, întrunind mai multe clinici private, agenții de turism și facilitatori din domeniul turismului medical.

sursa

Polonezii sunt, în medie, cu 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană

Polonezii sunt, în medie, cu circa 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui nou raport al Institutului Economic Polonez (PIE), publicat înaintea celei de-a 20-a aniversări a aderării Poloniei la UE, care va avea loc în mai 2024, relatează Notes from Poland, citat de g4media.ro.

Conform sursei citate, analiștii de la PIE au calculat că PIB-ul Poloniei în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP) – o măsură a activității economice care ține cont de mărimea populației unei țări și de costul vieții – a fost în 2022 cu 39,6% mai mare decât dacă țara nu ar fi aderat la UE.

Dintre cele opt state membre estice care au aderat în 2004, doar Lituania (60,3%) a fost considerată de PIE ca având o primă de aderare la UE mai mare decât Polonia. Acestea au fost urmate de Letonia (32,2%), Slovacia (18,2%), Ungaria (13,4%), Republica Cehă (8,4%), Estonia (0,4%) și Slovenia (0,1%).

Pentru a crea un model care să le permită să calculeze beneficiile apartenenței la UE, PIE a folosit „metoda controlului sintetic”, care presupune crearea unui scenariu bazat pe reproducerea țării studiate dintre statele cu caracteristici similare care au rămas în afara UE.

Analiștii au constatat că creșterea medie anuală a PIB-ului Poloniei, între 2004 și 2022, de 4,2%, ar fi fost cu 1,7 puncte procentuale mai mică dacă Polonia ar fi urmărit dezvoltarea în afara UE.

„În cazul în care ar fi rămas în afara UE, nivelul de trai al Poloniei, măsurat prin PIB pe cap de locuitor, ar fi fost (în 2022) la același nivel ca în perioada 2014-2015”, se arată în raport. Pentru țările care au aderat la UE în 2004, „unul dintre cei mai importanți factori care au influențat dezvoltarea economică a regiunii a fost inserția în lanțurile de aprovizionare din UE”, a declarat Marek Wąsiński, șeful echipei de economie globală a PIE.

„Acest lucru a adus un aflux de investiții străine, a dus la o creștere de cinci ori a valorii exporturilor de mărfuri și a crescut nivelul de sofisticare a acestora”, a adăugat el. „Integrarea UE a transformat Europa Centrală într-un centru de export”, a continuat Wąsiński. „Deși majoritatea produselor și serviciilor au fost furnizate către UE, aproape jumătate din valoarea adăugată a ajuns în cele din urmă – și prin exporturi indirecte – pe piețele din întreaga lume.”În toate cele opt țări studiate, indicatorii care măsoară calitatea vieții au crescut semnificativ în ultimele două decenii, notează PIE.În cazul Poloniei, speranța de viață a crescut de la 75 de ani în 2004 la 77 de ani în 2022, numărul mediu de ani petrecuți la școală a crescut de la 14,8 la 15,9, iar venitul pe cap de locuitor a crescut de la 17 708 dolari în 2004 la 35 151 de dolari în 2024.

„În plus, riscul de sărăcie a scăzut sub media UE în cinci din cele opt state membre analizate, iar percepția corupției a scăzut peste tot, cu excepția Ungariei și Sloveniei”, scrie PIE.

Într-un raport publicat luna trecută, analiștii de la banca poloneză „Pekao” au calculat că, în ultimii 20 de ani, Polonia a înregistrat cea mai mare creștere cumulată a PIB-ului real dintre statele membre estice care au aderat la blocul comunitar din 2004 încoace, PIB-ul țării dublându-se între 2004 și 2022.

O expoziție dedicată culturii găgăuze, inaugurată la Parlament

În contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual pe 27 aprilie, la Parlament a fost inaugurată o expoziție tematică. Aceasta prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze și poate fi vizitată luni, 22 aprilie, de la ora 8.0 până la 17.00.

Expoziția include fotografii și documente despre:
– preotul și scriitorul Mihail Ciakir, care a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză;
– cercetătoarea, entografa, activista civică și politiciana Maria Marunevici;
– preotul, scriitorul și profesorul Dmitrii Caracioban, care a fost și autor al primelor filme găgăuze, dar și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma;
– scriitorul, poetul, pedagogul și folcloristul Nikolai Baboglu, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu și Ion Creangă, dar și a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale;
– scriitorul și pedagogul Dionis Tanasoglu, care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și a fost rector al Universității de Stat din Comrat.

Totodată, în cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase și altele.

Sursă: Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

În 2024 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.

India vrea să cumpere petrol și mărfuri rusești la preț redus
Articolul anterior
Doi bebeluși ucraineni, salvați contracronometru după ce au fost preluați de la frontieră
Articolul următor