Fetița dintr-un sat din Moldova, câștigătoarea unui prestigios concurs internațional de fotografie

Mădălina este elevă în clasa a doua, la Gimnaziul din satul Vărăncău, raionul Soroca. Anul trecut prin luna mai se juca la scrânciobul din sat, când de ea s-a apropiat o fată mai mare cu camera foto în mână. Nu o cunoștea, căci nu era din sat de la ei, în schimb s-a bucurat că anume pe ea a ales necunoscuta să o fotografieze, transmite observator.md.

Fotografa era Maria Guțu, o tânără din Republica Moldova, pasionată de fotografia documentară. „Am ajuns în Vărăncău la rugămintea profesoarei la școala care învățam online, Docdocdoc din Santkt-Petersburg, își amintește Maria. Bunelul profei mele era din acest sat, ea e interesată de trecutul familiei sale și m-a întrebat dacă vreau să trec pe acolo să caut niște poze cu rudele ei, am rămas atunci la un verișor de a ei. Am luat niște poze vechi, am admirat natura foarte frumoasă din sat, Nistrul, peisajele minunate. Și prin sat am umblat să cunosc oamenii, Mădălina mi-a atras atenția prin frumusețea sa, pistruii ei și ochii albaștri. Am întâlnit-o pe terenul de joacă din sat și am hotărât că vreau să îi fac poze.”

De fapt această imagine face parte dintr-o serie de fotografii realizate de Maria Guțu, care lucrează deja pentru al patrulea an la un proiect intitulat “Homeland”. Ea s-a gândit că fotografia Mădălinei este una reușită și cu ea merită să participe la concursul Sony World Photography Awards, 2023.

“Este un proiect creat în apropierea zonelor de frontieră, o călătorie prin locuri ce combină teme cum at fi copilăria, hotarul de trecere la adolescență, satele de frontieră, relația om-natură, continuă fotografa. O treime din populația Republicii Moldova a emigrat, numărul tinerilor care pleacă crește de la an la an. Sunt interesată îndeosebi de tineri, îmi place mult să îi portretizez pe film (lucrez cu o cameră din anii “70, pe film alb-negru).

La Sony particip pentru a doua oară, am participat și anul trecut, am nimerit în Shortlist la categoria Open, Portraiture cu portretul a 3 băieți pe Prut. Și anul acesta la fel în shortlist la Sony. Am decis să particip anume la Sony, pentru că e un concurs destul de fain, prestigios cu o bună concurență, e gratis de aplicat. M-am bucurat mult când am aflat că fotografia a fost selectată, mă bucur mult când fotografiile pe care le fac sunt văzute de cât mai multă lume. Depun mult efort, timp, dragoste în ceea ce fac și mă bucur extrem de mult când munca îmi este apreciată. Și le mulțumesc mult celor care acceptă să îi pozez”. Continuare aici.

Primii copii ucraineni au reușit să se întoarcă acasă din captivitatea rusă! Ce pedepse au îndurat pentru că au strigat „Slava Ucrainei”. Imagini emoționante

Ucraina a organizat întoarcerea acasă a 17 copii pe care Federația Rusă i-a deportat de pe teritoriul regiunilor Herson și Harkov în timpul ocupație, anunță agențiile de presă, care citează o declarație de presă făcută de organizația caritabilă Salvați Ucraina.

Copii/Captură video

Potrivit sursei citate, voluntarii au reușit să găsească copiii pe care rușii, după deportarea din Ucraina, i-au transportat pe teritoriul Federației Ruse și pe care au refuzat să-i returneze părinților, relatează Ziare.com.

Copiii au declarat reporterilor că în Rusia au fost amenințați cu trimiterea în internatul din Pskov, li s-a spus că părinții i-au abandonat, au fost bătuți cu tije de metal și au fost izolați pentru că au strigat „Slava Ucraina”.

Invadatorii le-au mai spus copiilor că eliberarea Hersonului „nu este adevărată” și că vor rămâne pentru totdeauna „copii ai Rusiei”.

Operațiunea de întoarcere a copiilor a fost însoțită de o logistică complexă sub pericolul amenințărilor constante din partea Federației Ruse.

Ei au putut să se reîntâlnească cu părinții lor cu o zi înainte, pe 22 martie, mai arată sursa citată. Video:

Noi locuințe sociale în Moldova. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei oferă 27 de milioane de euro

Pentru construcția locuințelor sociale noi în R. Moldova, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va oferi 27 mln. de euro. Dintre aceștia, 20 mln. de euro vor fi sub formă de împrumut pentru faza III a Proiectului de construcție, iar restul vor fi oferiți sub formă de granturi.

Câte locuințe sociale au fost construite în țară anul trecut - Stiri.md

Este vorba despre un grant de 1 mln. de euro din Fondul Verde de Investiții Sociale, precum și un grant de 6 mln. de euro din Fondul E5P pentru măsurile de eficiență energetică.

Costul total al proiectului este de 34 mln. de euro. Diferența de bani, de 7 mln. de euro, va fi acoperită de către autoritățile publice locale care vor aplica la proiect. Contribuția va fi formată din valoarea construcțiilor existente nefinalizate sau abandonate, valoarea terenului și documentația tehnică de proiect.

În baza proiectului vor fi construite 455 locuințe sociale în 12 localități ale Republicii Moldova, care vor asigura cca 1600 beneficiari, renovarea/modernizarea căminelor studențești în 4 localități, care ar asigura cca 750 beneficiari și construcția caselor pentru bătrâni în 16 localități, care ar asigura cca 750 de beneficiari.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale proiectul prevede asigurarea cu locuințe sociale pentru diverse categorii de populație, construirea și reabilitarea caselor pentru bătrâni și căminele studențești, cu înlocuirea întregii anvelope a clădirilor, astfel, ca să fie reduse din costurile la încălzire, aplicând conceptul de eficiență energetică pentru clădiri. 

De asemenea, vor fi evaluate construcțiile publice existente și nefolosite din toată țara, în vederea renovării lor pentru a fi oferite familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale.

Obiectivele proiectului de construcție a locuințelor sociale sunt:

  • Suportul persoanelor cu venituri mici în asigurarea cu spațiu locativ;
  • Suportul persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități pentru asigurarea cu locuri în aziluri specializate;
  • Asigurarea studenților cu locuri în cămine modernizate;
  • Atragerea funcționarilor din cadrul sistemului bugetar al Republicii Moldova și reducerea fluctuației de cadre în rândurile angajaților publici în zonele rurale, prin oferirea de locuințe la locul angajării;
  • Îmbunătățirea calității vieții persoanelor social vulnerabile;
  • Dezvoltarea regiunilor prin atragerea și reținerea funcționarilor publici în urbele mici și localitățile rurale ale Republicii Moldova;
  • Creșterea eficienței energetice în imobilele publice, ceea ce va duce la reducerea poluării mediului și la scăderea cheltuielilor.

Proiectul vizează atragerea și menținerea specialiștilor din domeniul educației, sănătății, protecției sociale și administrației publice în mediul rural pentru a asigura furnizarea în continuare a unor astfel de servicii și astfel să contribuie la creșterea calității vieții pentru cetățeni, prin oferirea acestora la prețuri accesibile în locațiune.

Președintele Finlandei a semnat legea privind aderarea țării sale la NATO

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a semnat joi legea privind aderarea ţării sale la NATO, transmite Agerpres.

Finlanda intenţionează să construiască un gard la graniţa cu Rusia -  Stiri.md

Legislaţia care încorporează tratatul fondator al NATO a fost adoptată de parlamentul de la Helsinki la 1 martie cu o largă majoritate.

Sauli Niinisto anunţase după acel vot că doreşte să promulge legea înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, prevăzute pentru 2 aprilie.

Finlanda încă aşteaptă ca Turcia şi Ungaria să ratifice cererea sa de aderare la NATO. Toate celelalte 28 de ţări membre ale organizaţiei au aprobat deja intrarea Finlandei în Alianţă.

Ungaria intenţionează să ratifice aderarea Finlandei la 27 martie, în timp ce Turcia a anunţat că o va aproba în curând.

La scurt timp după Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.

Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat ratificarea aderării celor două ţări la NATO.

În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda – ce are o frontieră terestră cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri – au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.

O nouă modalitate de a prinde vitezomanii pe traseele din țara noastră. Cum se poziționează echipajele de poliție cu radare
Articolul anterior
Declarațiile lui Pasha Parfeni, după calificarea la Eurovision Song Contest 2023
Articolul următor