Toată lumea îl cunoaște pe Florin Piersic Jr, fiul cel mare al lui Florin Piersic, dar puțini sunt cei care știu cum arată Daniel, băiatul cel mic al actorului. Acesta locuiește în Viena și i-a dăruit lui Florin Piersic doi nepoți minunați. Cum arată aceștia?
Florin Piersic și Ana Szeles au format un cuplu în urmă cu câțiva ani. Rodul iubirii lor a fost Daniel, în vârstă de 45 de ani. Fiul cel mic al lui Florin Piersic a părăsit România și s-a mutat în Viena. Acesta a preferat să nu-i calce pe urme tatălui și a devenit economist. În prezent, este expert în comerț exterior și relații internațioale, având o carieră de succes în Austria.
Daniel a plecat cu mama sa în Ungaria, după ce aceasta s-a despărțit de marele actor. Daniel are o familie minunată și s-a căsătorit cu o actriță de origine maghiară și au doi fii împreună, Mark Cristian, 12 ani și cel mic are 9 ani. Nepoții din partea lui Daniel, cât și din partea lui Florin sunt bucuria cea mai mare a celebrului actor.
Anna Szeles și Florin Piersic au format unul dintre cele mai frumoase cupluri de actori. Anna Szeles a povestit în urmă cu ceva timp că s-a angajat la un teatru din localitatea ardeleană.
”L-am cunoscut pe Florin Piersic în timpul filmărilor la «Vârsta dragostei» La probele pentru filmări, de fapt. El n-a jucat până la urmă. Nu a luat rolul, ci un alt actor. Dar atunci nu ne-am băgat în seamă. (râde) Au trecut câțiva ani până ce am filmat împreună de-adevăratelea. Apoi, după ce ne-am căsătorit, căsnicia noastră a fost foarte ciudată: eu, aici, fiind la Teatrul Maghiar din Cluj, iar el la București. Noi n-am locuit împreună ca soții, ci ca amanții. Venea din când în când. De altfel, nici nu m-a chemat la București. Glumesc! M-a chemat. Și el, și părinții lui. Dar eu n-am vrut să las teatrul de aici”, a spus fosta sotie a lui Florin Piersic.
Nepoții lui Florin Piersic îi seamănă leit bunicului lor faimos.
Vladimir Bolea: Exporturile în România au depășit un miliard de euro
Exportul produselor moldovenești în România au depășit suma record de un miliard de euro. O spune ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.
Ministrul spune că autoritățile celor două state identifică noi modalități ca producătorii Republicii Moldova să-și poată vinde produsele pe piața românească. De cealaltă parte, exporturile spre CSI au înregistrat o scădere cu 30%, iar continuarea războiului din Ucraina va diminua și mai mult cifra de export, transmite IPN.
Potrivit datelor oficiale, prezentate de Biroul Național de Statistică, România este prima în topul statelor care cumpără cele mai multe produse moldovenești – 28,6%. Ministrul Agriculturii spune că România rămâne principalul partener comercial al țării, mai ales după războiul din Ucraina când cifra exporturilor pe piața CSI s-a prăbușit.
„Exporturile în România au depășit suma de un miliard de euro. În 2021 am avut un export în România de peste 800 de milioane, acum am depășit miliardul. CSI atinge suma de 240 de milioane de dolari, aici înregistrăm o scădere anuală a cifrei de afaceri pe segmentul de export cu 25-30%. Suntem într-o continuă diminuare a cifrei de export pe piețele din Est, acest lucru este cauzat, în primul rând, de logistica foarte complicată și foarte scumpă. Polonia a blocat hotarul cu Belarus, nu permite trecerea pentru transportatorii de oriunde, asta a scumpit transportul pentru a intra în zona CSI, ceea ce face aproape imposibilă activitatea economică și total neprofitabilă ”, a spus Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.
Ministrul spune că războiul a distrus multe zone agricole din Ucraina, iar Republica Moldova a început să exporte legume în țara vecină, deși până la război Republica Moldova era cea care cumpăra legume din Ucraina.
„În Ucraina acum se duc legume. Republica Moldova dintr-o țară, tradițional, importatoare de ceapă din Ucraina, astăzi ne-am transformat într-o țară exportatoare. Vara trecută am exportat în Ucraina și alte legume. Regiunile lor legumicole au fost distruse și din acest considerent s-a început circuitul invers”, a mai spus vicepremierul Vladimir Bolea.
Ministrul mai spune că piața românească este una prioritară pentru Republica Moldova, iar autoritățile își propun extinderea acesteia prin promovarea produselor moldovenești.
„Acum toată economia se orientează spre România, suntem în discuții cu Agenția de Investiții, Camera de Comerț din Republica Moldova și cea din România pentru crearea unor expoziții „Fabricat în Moldova”. Sunt unele expoziții gratuite pentru micii producători din Republica Moldova și avem mulți cu produse de o calitate deosebită. Încercăm să ne promovăm cât mai mult, pentru că potențialul de consum și de achiziții pe piața românească este unul foarte mare”, a explicat Vladimir Bolea.
Pentru promovarea produselor noastre pe piața românească, producătorii sunt invitați să participe la expoziția „Republica Moldova Prezintă”, organizată în luna mai la Cluj-Napoca și în luna iunie la Brașov. Cererile de participare vor fi primite până pe 30 aprilie 2023.
Cine va putea beneficia de locuinţe sociale pe banii Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei
Un nou împrumut în valoare de 20 milioane euro, alocat de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), va permite implementarea Fazei a III- a Proiectului de construcție a locuințelor sociale.
Totodată, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va oferi un grant de un milioan de euro din Fondul Verde de Investiții Sociale, iar un grant de 6 milioane euro vor fi oferiți de la Fondul E5P pentru măsurile de eficiență energetică, cu un cost total al proiectului de 34 milioane de euro, precizează Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), transmite Mold-street.com.
Potrivit MIDR, în baza proiectului vor fi construite 455 locuințe sociale în 12 localități ale Republicii Moldova, care vor asigura circa 1.600 beneficiari, renovarea/modernizarea căminelor studențești în 4 localități, care ar asigura circa 750 beneficiari și construcția caselor pentru bătrâni în 16 localități, care ar asigura circa 750 de beneficiari.
Ministerul Infrastructurii spune că a susținut inițierea unei etape noi de realizare a proiectului, care prevede „asigurarea cu locuințe sociale pentru diverse categorii eligibile, construirea și reabilitarea caselor pentru bătrâni și căminele studențești, cu înlocuirea întregii anvelope a clădirilor, astfel, ca să fie reduse din costurile la încălzire, aplicând conceptul de eficiență energetică pentru clădiri”.
Totodată instituţia precizează că un aspect cheie îl reprezintă „colaborarea cu autoritățile publice locale în vederea gestionării corecte a locuințelor și evidența centralizată atât a locuințelor construite, cât și a fluxului de beneficiari”.
„În acest scop va fi efectuată o evaluare a construcțiilor publice existente și nefolosite din toată țara, pentru a cunoaște dacă acestea pot fi reconstruite și transformate în locuințe sociale sau renovate și finalizate pentru a fi oferite, după necesitate, familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale”, susţien MIDR.
Autoritățile publice locale care vor aplica la Proiect vor aloca contribuția de circa 7 milioane euro, acesta fiind formată din valoarea construcțiilor existente nefinalizate sau abandonate, valoarea terenului și documentația tehnică de proiect.
Obiectivele proiectului de construcție a locuințelor sociale sunt:
Suportul persoanelor cu venituri mici în asigurarea cu spațiu locativ;
Suportul persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități pentru asigurarea cu locuri în aziluri specializate;
Asigurarea studenților cu locuri în cămine modernizate;
Atragerea funcționarilor din cadrul sistemului bugetar al Republicii Moldova și reducerea fluctuației de cadre în rândurile angajaților publici în zonele rurale, prin oferirea de locuințe la locul angajării;
Îmbunătățirea calității vieții persoanelor social vulnerabile;
Dezvoltarea regiunilor prin atragerea și reținerea funcționarilor publici în urbele mici și localitățile rurale ale Republicii Moldova;
Creșterea eficienței energetice în imobilele publice, ceea ce va duce la reducerea poluării mediului și la scăderea cheltuielilor.
Beneficiarii finali pentru cele 3 componente ale Proiectului – locuințe sociale, casele pentru bătrâni și căminele studențești – vor fi persoanele eligibile în conformitate cu legislația.
Scopul Proiectului este de a oferi locuințe decente și accesibile pentru populația vulnerabilă și cea cu venituri mici prin creșterea stocului de locuințe sociale închiriate, reședințe pentru studenți și case de bătrâni și prin îmbunătățirea eficienței energetice a acestuia.
Proiectul vizează, de asemenea, atragerea și reținerea specialiștilor din domeniul educației, sănătății, protecției sociale și administrației publice în mediul rural pentru a asigura furnizarea în continuare a unor astfel de servicii și astfel să contribuie la creșterea calității vieții pentru cetățeni, prin oferirea acestora la prețuri accesibile în locațiune.
Menţionăm că anterior au fost construite mai multe locuinţe sociale în diverse centre raionale, dar modul cum au fost selectaţi beneficiarii, dar şi constructorii a generat mai mult semne de întrebare.
Ministrul Culturii: 10 lei pentru intrarea la muzeu este un preț jignitor
Proiectul „Muzeele Viitorului” vine să combine valoarea colecțiilor de patrimoniu cu arta creativă. Ministrul Culturii Sergiu Prodan spune că proiectul este finanțat de partenerii de dezvoltare și este unul pilot pentru Republica Moldova.
Digitalizarea artei și diversificarea conținutului din muzee le vor face mai atractive, contribuind astfel și la dezvoltarea economică a țării. Ministrul Culturii spune că prețul pentru accesul în muzee ar putea crește, statul oferind reduceri pentru diferite categorii de populație, transmite IPN.
Ministrul Culturii spune că prin proiectul „Muzeele Viitorului” se dorește creșterea vizibilității instituțiilor culturale prin integrarea inovațiilor și modernizarea spațiilor. Proiectul presupune că muzeele din țară vor deveni spații ale viitorului, care vor găzdui instalații digitale și expoziții de artă new-media, pentru ca vizitatorii să aibă parte de experiențe culturale interactive.
„Arta trebuie să devină locomotiva care va scoate Moldova din rândul țărilor în curs de dezvoltare și o va aduce în rândul țărilor dezvoltate. În afara acestei resurse nu prea avem altele pe care să le putem să le exploatăm. Această inițiativă este susținută de partenerii noștri externi de dezvoltare. Ministerul Culturii, cu muzeele subordonate, suntem beneficiarii acestui proiect. Ministerul Culturii nu a investit bani din buget în acest proiect. E vorba de programe de digitalizare și de diversificare a conținutul muzeal. Muzeele nu au sarcina să aducă profit economic, ci în urma activității muzeelor toți cei din localitate sau din preajmă trebuie să aibă profit economic. Muzeul este un punct de atractivitate, nu o sursă de monetizare”, a spus Sergiu Prodan în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
În cadrul proiectului „Muzeele Viitorului” nouă echipe formate din reprezentanții muzeelor, artiști și profesioniști din industria creativă, au obținut aprobarea juriului și suportul financiar necesar pentru implementarea proiectelor inovatoare. Câștigătorii vor primi, în total, 200 de mii de euro pentru a-și pune în practică ideile creative. Ministrul Culturii spune că experiența trebuie să contribuie la creșterea atractivității muzeelor. Potrivit ministrului, prețul unul bilet la muzeu ar trebui majorat pentru a oferi o valoare sporită artei.
„Ceea ce ne împiedică acum în dezvoltarea muzeelor este prețul de 10 lei care este unul simbolic și jignitor, pentru că noi oferim valori de patrimoniu vizitatorilor. Când prețul este atât de mic și este același pentru toată lumea, înseamnă că asta este valoarea, înseamnă că noi înșine ne apreciem astfel bogăția, patrimoniul. Este un semnal prost pe care-l transmitem societății. Intenția și dorința Ministerului Culturii este să schimbe acest lucru. Asta nu înseamnă că oamenii cu venituri mai mici nu vor avea acces la valorile de patrimoniu, să le cunoască și să le admire. Din contra, trebuie făcute reduceri pentru anumite categorii de oameni, să avem zile cu intrare liberă, mai multe nopți muzeistice. Accesul la prețul de 50 de cenți este jignitor pentru colecțiile pe care le punem la dispoziție”, a explicat ministrul Culturii.
Proiectul „Muzeele Viitorului” este implementat de Artcor, Asociația Companiilor Creative COR, sub egida Ministerului Culturii, cu suportul USAID, Suedia și Marea Britanie prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală.
