Floarea Națională a României, stabilită prin lege. Un proiect în acest sens, depus în Parlament. Un basm, folosit ca sursă de inspirație

Un grup de peste 50 de parlamentari, în majoritate copleșitoare femei, au depus un proiect de lege prin care bujorul ar urma să devină Floarea Națională a României.

Proiectul de lege care va face din bujor floarea națională a românilor este însoțită de o expunere de motive de cinci pagini, inițiatorii citând inclusiv din basmul „Prâslea cel voinic și merele de aur” ca argumentare în favoarea proiectului.

Pictorii, puși să picteze bujori pentru expoziții

Textul propriu-zis al inițiativei legislative nu se limitează doar la ridicarea bujorului la statut de floare națională, ci prevede și organizarea anuală a unui festival al bujorului. „Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, vor fî prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice”, prevede articolul 2.

Următorul articol, numerotat tot cu 2, probabil dintr-o eroare materială, trasează sarcini administrațiilor locale care vor trebui să sprijine întreţinerea şi protejarea rezervaţiilor naturale de
bujor românesc şi vor lua măsuri pentru adaptarea la condiţiile pedoclimatice din România a diferitelor specii de bujor existente în alte ţări. De asemenea, „vor organiza periodic expoziţii florale care să marcheze floarea de bujor ca Floare Naţională a României şi vor amenaja în parcuri şi grădini publice, spaţii florale rezervate cultivării florii de bujor.”

Astfel, consiliile judeţene înființa și întreține mini-grădini botanice, în care florile de bujor să ocupe spaţii aparte, în timp ce în orașele cu rang de municipiu vor trebui să amenajeze alei cu flori de bujor pe margine.  Uniunii Artiștilor Plastici i se cere să organizeze expoziții de pictură consacrate florii de bujor, iar compania de stat Romfilatelia va trebui să emită colițe și timbre consacrate florii de bujor.

Inițiatorii susțin că simbolurile naționale menționate explicit în Constituție – drapelul de stat, ziua națională, imnul național, stema țării și sigiliul statului – nu cuprind integral specificul unui popor. „Identitatea unei națiuni nu se exprimă numai prin simboluri naționale, care exprimă în mod special ideea de statalitate și organizare politică. De pildă, o anumită floare, o specie de pom sau imaginea unei anumite păsări ori a unui animal sau un anumit meșteșug constituie, în multe țări, un element de identitate națională, alături de alte simboluri naționale consacrate prin Constituție. Foarte multe țări au una sau mai multe flori naționale, reprezentative pentru arealul lor geografic, precum și pentru tradițiile și cultura acestora”, se spune în expunerea de motive.

Basme și zicători

Sunt enumerate crizantema (Japonia), laleaua (Olanda), crinul (Franța), frunza de arțar (Canada), floarea de colț (Austria și Elveția) ș.a.m.d. Pentru a justifica adoptarea legii, inițiatorii recurg la tot felul de considerente care nu au vreo legătură cu bujorul în sine, fiind citate zicători și pasaje din basme, alături de alte platitudini sau chiar erori, precum pleonasmul „folclorul popular”:

Cine nu cunoaște începutul basmului popular „Prâslea cel voinic și merele de aur”?: „Era odată un împărat puternic și mare și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată în flori și meșteșugită nevoie mare”.

Inițiatorii au numărat bujorii

Finalmente, se ajunge și la bujor, despre care se spune că o serie de horticultori de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară l-au propus deja ca cea mai potrivită alegere pentru statutul de floare națională. De asemenea, este invocat și faptul că 29.231 de persoane, adică 0,14% din populația țării are numele de familie Bujor, iar în cazul altor 69.355, adică 0,33% din populație, Bujor este prenume. Argumentul însă are o validitate cel puțin discutabilă întrucât, pe acest considerent, statutul de floare națională ar putea fi revendicat de narcise, viorele, margarete, lăcrămioare, crini ș.a.

Mai este menționat și faptul că bujorul ar reprezenta o formă de omagiere a eroilor neamului. „Asociat în cultura și tradiția românească cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul și sângele, bujorul românesc a fost ales ca simbol al recunoștinței și al respectului pentru veteranii de război”, se mai spune în expunerea de motive a proiectului de lege, scrie fanatik.ro.

Tragedie pe un drum din nord-vestul Turciei. Un autocar cu turişti s-a răsturnat

Șase oameni, inclusiv un copil, au murit și 25 au fost răniţi, după ce un autocar cu turişti s-a răsturnat pe marginea unui drum din nord-vestul Turciei. Autobuzul se deplasa dinspre orașul Edirne spre staţiunea Bodrum.

Preliminar s-a anunţat că şoferul a pierdut controlul volanului.

Totuşi, poliţia a deschis o anchetă, pentru a stabili cauza accidentului. Deocamdată nu se cunoaşte nici identitatea victimelor.

Acesta este al treilea accident tragic din ultimele trei zile în Turcia.

Duminică și luni, în alte două cazuri, cel puţin 10 oameni au decedat.

sursa

Încă 20.000 de abonamente de călătorie cu transportul public pentru 6 luni sunt disponibile de astăzi

Încă 20.000 de abonamente de călătorie de tip G-6, pentru călătorii generali, cu perioada de valabilitate de șase luni, vor fi disponibile începând cu ziua de mâine, 6 iulie. Despre aceasta a anunțat primarul general, Ion Ceban, pe pagina sa de Facebook, transmite IPN.

A fost lansată linia de troleibuz nr. 38, care va face legătura dintre  sectoarele Buiucani și Botanica (VIDEO) - NewsMaker

Abonamentele pot fi procurate în rețeaua „Moldpresa” și parcurile de autobuze și troleibuze. Un abonament pentru jumătate de an costă 972 de lei.

De asemenea, până la sfârșitul săptămânii curente, 35.000 de abonamente pentru elevii claselor 1-4 vor fi repartizate la toate instituțiile de învățământ, iar elevii vor intra în posesia acestora începând cu săptămâna viitoare.

Lista punctelor de vânzare, dar și prețul abonamentelor pentru fiecare categorie de călători pot fi găsite pe pagina oficială a Direcției generale transport public și căi de comunicație.

Catastrofă în Mariupol: nu mai există medici, doar 3% dintre locuitori au acces la apă

Petro Andryushchenko, un consilier al primarului din Mariupol, a declarat că cel mult 3% din locuitorii oraşului au acces la apă.

People in the besieged city of Mariupol must urgently be protected from  harm - View

Mulţi oameni sunt forţaţi să meargă pe jos kilometri întregi pentru a sta la coadă la punctele de colectare a apei, care includ fântâni, a spus Andryushchenko.

Avertizând asupra unei „crize”, el a spus că „apa de o calitate acceptabilă nu este disponibilă în oraş”.

Totodată, consilierul a arătat că nu mai există medici în Mariupol după ce lucrătorii ruşi din domeniul sănătăţii au plecat.

sursa

Video. Imagini teribile: un soldat ucrainean luptă singur, până la capăt, în tranșee împotriva unui grup de invadatori
Articolul anterior
Ce fast-food adoră William? Kate Middleton își comandă mereu același lucru
Articolul următor