Franţa suspendă paşaportul de vaccinare și renunță la măști

03/03/2022

News

Prim-ministrul francez Jean Castex a anunţat joi, în jurnalul de actualităţi al postului de televiziune TF1, sfârşitul obligativităţii privind purtarea măştii sanitare în toate spaţiile, cu excepţia transportului în comun, precum şi suspendarea paşaportului de vaccinare începând din data de 14 martie, informează AFP cu referire la Agerpres.

Paşaportul sanitar va rămâne totuşi în vigoare în unităţile medicale, precum spitale şi aziluri pentru vârstnici, la fel şi obligativitatea de vaccinare anti-COVID-19, care se va aplica personalului medical.

„Situaţia sanitară se îmbunătăţeşte graţie eforturilor noastre colective, graţie măsurilor pe care le-am luat (…), condiţiile sunt reunite pentru o nouă etapă de relaxare a măsurilor”, a explicat şeful Guvernului francez.

Al cincilea val al pandemiei de COVID-19 este în declin în Franţa de mai multe săptămâni. Reflectând scăderea incidenţei medii din ultimele şapte zile, numărul noilor infectări a fost miercuri seară de 53.152, un nivel mult mai scăzut decât cele peste 70.000 de infectări raportate în urmă cu o săptămână.

Presiunea s-a redus şi în spitalele franceze, unde 2.329 de persoane sunt internate la terapie intensivă.

Guvernul de la Paris evocase până joi necesitatea scăderii sub pragul de 1.500 de bolnavi la terapie intensivă până la jumătatea lunii martie printre criteriile care ar fi putut să permită anularea parţială sau totală a paşaportului de vaccinare, aflat în vigoare din data de 24 ianuarie.

„Începând de luni, 14 martie, vom suspenda obligativitatea paşaportului de vaccinare peste tot unde acesta se aplică”, a declarat joi premierul Jean Castex.

Pentru aceeaşi dată, Jean Castex a anunţat şi „sfârşitul purtării obligatorii a măştii sanitare în toate spaţiile unde această reglementare încă se aplică”, „adică mai degrabă în spaţiile închise”.

Două măsuri vor continua totuşi să rămână în vigoare. „Purtarea măştii sanitare va rămâne obligatorie în transportul colectiv al pasagerilor, ţinând cont de condiţiile de transport”, a explicat prim-ministrul francez. Totodată, paşaportul sanitar va rămâne în vigoare „în unităţile medicale, aziluri pentru vârstnici, stabilimente care găzduiesc persoane cu handicap şi care sunt deosebit de fragile”, la fel ca şi „obligativitatea de vaccinare care se aplică personalului medical”, a adăugat Jean Castex.

Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului pentru a depăși criza din regiune provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia

Liderii de la Tiraspol refuză ajutorul propus de autoritățile de la Chișinău pentru a depăși criza din regiunea transnistreană, provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia. Despre aceasta a anunțat președintele Maia Sandu, într-un video publicat după întrevederea de dimineață cu prim-ministrul Dorin Recean, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian și șeful Legislativului, Igor Grosu, transmite IPN.

„Guvernul și partenerii externi au propus ajutor umanitar: alimente, medicamente, combustibil, generatoare, transportarea bolnavilor de pe malul stâng pe cel drept. Dar regimul de la Tiraspol a refuzat toate aceste ajutoare”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit președintelui Republicii Moldova, lucrurile sunt mai complicate pentru malul stâng, în această perioadă de criză energetică. „Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar autoritățile de la Chișinău fac totul ca să ușureze situația cetățenilor din regiunea transnistreană”, a promis șeful statului, Maia Sandu.

Guvernul vrea să naționalizeze obiectivele strategice

Chișinăul pregătește naționalizarea unor obiective strategice. Astăzi, la începutul ședinței de guvern, premierul Dorin Recean a dat indicații ministrei justiției să pregătească, în trei săptămâni, modificarea legislației privind naționalizarea obiectivelor strategice. Recean nu a menționat însă despre ce obiective este vorba, declarația fiind făcută în contextul discuției despre criza energetică, transmite IPN.

„Noi ne facem temele pentru acasă ca să ne debarasăm definitiv de orice instrument de șantaj și, în acest context, doamna ministră Veronica Mihailov-Moraru, în următoarele trei săptămâni să revizuim toată legislația cu privire la naționalizare, în așa fel încât noi să acționăm în mod special acolo unde avem active strategice și care, apropo, au fost preluate tot așa, prin forță și șantaj. Trebuie să ne recuperăm activele”, a declarat Recean.

Șeful guvernului le-a răspuns în context și unor politicieni, numindu-i „bufoni și speculanți politici ai Kremlinului”, care potrivit lui Recean, încearcă să aducă Guvernul la situația în care să pună pe umerii cetățenilor o „datorie inexistentă” de peste 700 de milioane de dolari.

„Este pentru prima dată când avem politicieni care își învinuiesc propriul stat pentru problemele create din exterior. Această datorie nu există. O fi fost ei cheltuiți pe iahturi, pe vacanțe, dar nu au fost cheltuiți de cetățenii Republicii Moldova. Vreau să le reamintesc acestor bufoni că acum nu este vorba despre politică sau partide. Acum vorbim despre patriotism, despre stat, despre demnitate”, a declarat prim-ministrul.

Concernul rus Gazprom a anunțat că de la 1 ianuarie 2025 reduce la zero cantitatea de gaze pentru Republica Moldova. Compania invocă refuzul părții moldovenești de a-și onora obligațiunile de achitare a datoriilor. Notificarea a fost expediată de Gazprom companiei Moldovagaz. În scrisoarea sa, concernul rus reclamă „neachitarea sistematică a datoriilor” și „abateri esențiale de la prevederile contractuale”.

Alți doi membri ai fostului partid „Sor”, trimiși în judecată pentru finanțarea ilegală a formațiunii

Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată, pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire a președintei oficiului teritorial Ungheni al Partidului Politic „Șor” și a președintelui oficiului teritorial Soroca al aceluiași partid, pentru complicitate la finanțarea ilegală a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, infracțiune prevăzută la art. 181/2 alin. (5) din Codul penal, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Cauza penală a fost disjunsă în 2024, de către Procuratura Anticorupție, din cauza penală de bază pornită în anul 2022.

Conform informațiilor obținute în urma investigațiilor, învinuiții, în perioada iulie – octombrie 2022, activând în calitate de președinți ai organizației teritoriale Ungheni și Soroca a Partidului Politic „Șor”, au coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat. Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, aceștia au contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului.

În asemenea circumstanțe, învinuiții au acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de peste 3,2 milioane de lei în cazul președintei organizației teritoriale Ungheni și aproximativ 9,7 milioane de lei în cazul președintelui organizației teritoriale Soroca. Această finanțare a fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale. În cadrul urmăririi penale, în scopul garantării executării pedepsei amenzii și eventualei confiscări speciale, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor președintei organizației Ungheni în valoare de peste 2 milioane de lei și asupra bunurilor președintelui organizației Soroca în valoare de peste 330 000 de lei.

Ambii învinuiți nu și-au recunoscut vinovăția, iar cauzele penale au fost trimise pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea săvârșită, legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani.

Notă: O persoană acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată până când se dovedește vinovăția printr-o hotărâre judecătorească definitivă.