Funcționarii responsabili de condamnarea la CEDO a R. Moldova ar trebui să plătească în totalitate cheltuielile pe care le suportă statul

Funcționarii responsabili de condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului trebuie să plătească și să acopere în totalitate cheltuielile pe care le suportă statul. O spune avocatul Andrei Briceac, care a relatat despre hotărârea recentă a CEDO în cauza Salinschi v. Republica Moldova, în care s-a constatat violarea dreptului la libertate garantat de articolul 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, scrie IPN.

Într-o conferință de presă, avocatul a menționat că CEDO a concluzionat că clientului său, Victor Salinschi, a fost ținut în arest pentru o perioadă de circa o sută de zile fără temei, în mod abuziv. „Au mai fost anterior și alte hotărâri ale Curții Europene când s-au constatat încălcări similare. De ce este importantă anume cauza Salinschi? Cauza Salinschi este importantă deoarece Curtea de la Strasbourg în această speță a dat o notă negativă și s-a pronunțat în termeni foarte duri în privința activității instanțelor naționale, în particular în privința activității procurorului de caz și a judecătorului de instrucție care a acționat în cazul domnului Salinschi și care a dispus aplicarea acelui arest neîntemeiat”, explică apărătorul.

Avocatul a făcut apel public la autoritățile competente, solicitând Ministerului Justiției și Procuraturii Generale să responsabilizeze judecătorii, procurorii și toți funcționarii publici care se fac vinovați de condamnările la CEDO. „Vrem să sensibilizăm opinia publică cu privire la acest caz și să comunicăm faptul că orice nedreptate care se admite, mai devreme sau mai târziu își are remediu, dacă nu în instanțele naționale, atunci la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului”, a spus Andrei Briceac.

Potrivit lui, la originea acestui caz stau circumstanțe care s-au produs în anul 2013. Este vorba despre percheziții, arest și dosar penal inițiat atunci, absolut neîntemeiat. „Considerăm noi că acest caz este o dovadă a unei probleme grave cu care se confrunta justiția în acea perioadă, în anii menționați. Însă noi considerăm că această problemă rămâne și astăzi. Vorbim anume despre formalitățile cu care se instrumentează cauzele penale. Cazurile în care procurorii mânați de diferite motive – fie că este un interes politic, interes economic al unei persoane private sau pur și simplu dorința procurorului de a-și etala forța cu care este învestit de lege – pornesc cauza penală și cer aplicarea arestului”, a mai spus avocatul.

Andrei Briceac spune că clientul, medic de profesie, niciodată nu a fost în conflict cu legea. „Curtea concluzionat  în hotărârea sa că instanțele naționale, judecătorul de instrucție a închis ochii la circumstanțele importante ale cauzei”.

Victor Salinschi susține că, pe lângă faptul că judecătorii vinovați de condamnări la CEDO trebuie să răspundă, e nevoie de un mecanism prin care acești magistrați să fie obligați să achite dublu suma de despăgubiri stabilită de Curtea Europeană. „Dacă principiile de meritocrație nu vor fi promovate în viitor, dacă acești judecători nu vor trece prin comisii, dacă nu va fi sensibilizată opinia publică, nu vom căpăta rezultate. Vom ajunge în situația în care oamenii o să plece din țara dată și vor rămâne doar hoții și pensionarii”; a menționat Victor Salinschi.

Conferința face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul Agenției de presă IPN „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor de rezonanță de presupusă injustiție”. Agenția nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă. IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

FOTO! Unde s-a ascuns Putin. Imagini cu palatul în care a fugit de ochii lumii și de unde dă ordine

În timp ce Rusia este un câmp de luptă între armată și familiile tinerilor chemați la mobilizare, Vladimir Putin stă ascuns de ochii lumii. Nu este la Kremlin, așa cum ar fi de așteptat, ci într-un palat uriaș unde se odihnește, potrivit presei internaționale, scrie digi24.ro.

Despre proprietatea unde stă ascuns Vladimir Putin sunt foarte puține informații publice. Există doar câteva fotografii care arată o clădire uriașă, pe care presa străină a numit-o palat, cu multe dormitoare cu o curte imensă. Casa se află la jumătatea distanței dintre Moscova și Sankt Petersburg, pe malul Lacului Valdai. Clădirea este definiția luxului. Dispune de un spa cu trei etaje, piscină, precum și un salon de înfrumusețare personal.

Potrivit Fundației Anticorupție, înființată de activistul rus Alexei Navalnîi, casa aceasta este locul favorit al lui Putin. Din alte informații furnizate publicului de aceeași sursă, se pare că locuința de lux nu este deținută în totalitate de președintele Rusiei, ci parțial ar fi și pe numele miliardarului Iuri Covalciuc, cunoscut drept bancherul personal al lui Putin.

O jurnalistă independentă, Farida Rustamova, susține că a aflat că Vladimir Putin intenționează să petreacă aici mai multe zile și că ar fi preînregistrat mai multe videoclipuri care vor fi lansate public. Încearcă în acest fel președintele Rusiei să mascheze lipsa din fața publicului.

Aceeași sursă spune că președintele și-a odihnit „trupul și sufletul” la complexul de lux.

Rusia l-a expulzat pe consulul Japoniei la Vladivostok. Ce informații ”secrete” ar fi divulgat diplomatul

Agenția de securitate a Rusiei (FSB) a anunțat luni, 26 septembrie, că a reținut un consul japonez în orașul-port Vladivostok, pentru presupus spionaj și i-a ordonat să părăsească țara, au declarat agențiile de presă ruse, scrie ziare.com.

FSB a declarat că consulul a fost declarat persona non grata după ce a fost prins „în flagrant” primind informații secrete despre efectul sancțiunilor occidentale asupra situației economice din Extremul Orient al Rusiei.

Agenții ruși spun că informațiile clasificate, care priveau și cooperarea Rusiei cu o țară din Asia-Pacific fără nume, au fost obținute în schimbul unei „recompense monetare”.

Rusia a protestat în fața Japoniei, au declarat agențiile citate de FSB. Nu a existat nicio reacție imediată de la Tokyo.

”Bucătarul lui Putin” recunoaște, în premieră, că a fondat grupul de mercenari Wagner, care de mai mulți ani pune în practică planurile Kremlinului

Un om de afaceri apropiat de Kremlin, Evgheni Prigojin, a admis luni că a fondat, în 2014, grupul paramilitar Wagner pentru a lupta în Ucraina şi a recunoscut prezenţa lui în special în Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres.

Într-o postare pe reţelele sociale ale companiei sale Concord, Prigojin a spus că a fondat grupul paramilitar în scopul trimiterii de combatanţi competenţi în regiunea ucraineană Donbas, în 2014.

„La acel moment, 1 mai 2014, a luat naştere un grup de patrioţi care şi-a luat numele Grupul tactic al batalionului Wagner”, a afirmat omul de afaceri într-un comunicat.

Grupul Wagner este suspectat de mai mulţi ani că pune în practică planurile Kremlinului în diferite teatre de operaţiuni, ceea ce Moscova a dezminţit constant.

Evgheni Prigojin este acuzat de numeroase puteri occidentale şi de media ruse de finanţarea grupului Wagner, ai cărui combatanţi au fost văzuţi mai ales în Siria, Libia, Ucraina şi Republica Centrafricană.

Evgheni Prigojin este pe lista de sancțiuni a statelor occidentale

În luna iulie mercenarii Wagner au început să facă recrutări în penitenciarele din Rusia și să caute voluntari pentru războiul din Ucraina în țările din Asia Centrală în contextul pierderilor ridicate suferite de forțele armate ale Moscovei în cursul „operațiunii militare speciale” pe care Vladimir Putin a declanșat-o pe 24 februarie.

Kremlinul a respins întotdeauna că are legături cu grupări paramilitare.

Supranumit „bucătarul lui Putin” din cauza faptului că firme ale sale se ocupă de catering pentru Kremlin, Prigojin a fost vizat de primul pachet de sancțiuni anunțat de UE pe 23 februarie ca răspuns față de invazia Ucrainei.

Relatări despre faptul că acesta a început să efectueze personal vizite în penitenciarele din Rusia pentru a recruta criminali și infractori au apărut încă din luna august, dar aceasta este pentru prima dată când Prigojin recunoaște că este fondatorul grupui de mercenari Wagner.

sursa: www.hotnews.ro

Cât de tare îi va speria pe europeni facturile la energie în funcţie de ţara unde locuiesc
Articolul anterior
UE vine cu noi strategii anti-criză, pentru a face faţă penuriei de gaze. Cinci măsuri importante, anunțate
Articolul următor