Funeralii cu umor. Oamenii prezenți au început să râdă când au auzit din groapă vocea bărbatului decedat

Acțiune inedită de ecologizare la Orheiul Vechi. 30 de alergători au strâns câțiva saci cu gunoi în timp ce au alergat pe un traseu de 14 km.

Punctul final a fost Defileul Morovaia unde s-a desfăşurat o acţiune amplă de salubrizare, la care s-au alăturat mai mulţi voluntari. Organizatorii îşi doresc să atragă atenţia celor ca vizitează rezervaţia să nu trebuie să transforme patrimoniul natural într-o gropă de gunoi, transmite Tvr Moldova.

Membrii comunității „Run for Plastic” au alergat azi pe traseul maratonului Dragonul de Aur Mic, de la Orheiul Vechi, şi au adunat în saci tot plasticul care l-au întâlnit în cale. Într-o oră au umplut 25 de saci cu gunoi.

IULIAN BERCU, fondator, Run Moldova: „Acesta este plasticul de pe un traseu, drumeţia de ora , aici sunt zeci şi sute de km vă închipuiţi cât plastic mai rămâne necolectat. Cel mai des se întâlnesc sticle şi în locuri total neaşteptate, la o distanţă de 4, 34 km de trasee.”

SERGIU IPATI, alegător, Run Moldova: „Spre surprinderea mea ne-am oprit destul de des pentru că pe traseul era mult gunoi şi alergarea s-a transformat într-un mers pe jos. La fiecare două sute de metri trebuia să ne oprim să ridicăm un pet o pungă de plastic,o sticlă de la bere.”

Acţiunea a continuat la Defelul de la Morovaia. Complexul carstic, unic de acest fel în Republica Moldova, a ajuns să abunde în deşeuri de tot felul.

„Un cort ceva, a fost lăsat probabil de cei care au venit aici la picnic, la fel am găsit şi un costum de pescuit. Oamenii cred că dacă au făcut curăţie în curte, deja e curat, nu vor să înţeleagă, că orice deşeu aruncat afectează negativ mediu.”

„Obiecte sanitare, căzi, scaune de toaletă, practic e imposibil să le luam în saci şi nu înţelegem de ce oamenii lasă aşa tipuri de deşeuri în natură.”

Administraţia Rezervaţiei ” Orheiul Vechi” nu poate face faţă cantităţii mari de gunoi aruncat la nimereala și au decis să ceară ajutor.

ION CEBANU, director, Rezervaţia Culturală Orheiul Vechi: „Localnicii aruncă gunoiul sau depozitează, neautorizat gunoiul în pofida faptului că necătând la faptul că se colectează organizat de către serviciile comunale. În partea mai adâncă este produsul neglijenţei turiştilor care vin în această regiune.”

Conceptul  de strângere a gunoaielor în alergare poartă numele de plogging şi este practicat aproximativ de 100 de miloane de oameni de pe glob.

foto: Facebook/Iulian Bercu

Cu plajele sale liniştite, stilul de viaţă relaxat şi atmosfera de vacanţă, paradisul tropical din Bali are multe de oferit oricărui turist obosit din lume – dar mai ales celor care fug dintr-o zonă de război. De când preşedintele rus Vladimir Putin şi-a lansat invazia în Ucraina în februarie 2022, cea mai faimoasă insulă de vacanţă din Indonezia a devenit din nou un magnet pentru mii de ruşi şi ucraineni care caută să scape de ororile războiului, relatează CNN, conform news.ro.

Aproximativ 58.000 de ruşi au vizitat această insulă idilică din Asia de Sud-Est în 2022, după redeschiderea în urma Covid-19, iar alţi 22.500 au sosit doar în ianuarie 2023, potrivit guvernului indonezian, făcându-i al doilea grup de vizitatori după australieni. La numărul lor se adaugă cei peste 7.000 de ucraineni care au sosit în 2022 şi aproximativ 2.500 în prima lună a acestui an.

Dar pentru cei care fug de violenţă există probleme în paradis, scrie BBC. Autorităţile din Bali au cerut săptămâna aceasta încetarea politicii Indoneziei de acordare a vizei la sosire pentru cetăţenii Rusiei şi Ucrainei, invocând o serie de presupuse incidente care implică un comportament neadecvat şi diverse exemple de vizitatori care au depăşit vizele şi lucrează ilegal ca ghizi turistici, frizeri sau şoferi de taxi. Mişcarea a fost întâmpinată cu consternare de mulţi ucraineni de pe insulă, care spun că cele mai multe incidente implică ruşi şi că pe nedrept sunt consideraţi la fel.

„De câte ori primim rapoarte despre un străin care se comportă rău, este aproape întotdeauna vorba de un rus”, a declarat pentru CNN un ofiţer de poliţie locală din oraşul Kuta.

„Străinii vin în Bali, dar se comportă ca şi cum ar fi mai presus de lege. Acesta a fost întotdeauna cazul şi trebuie să se oprească în sfârşit”, a spus el.

În Bali, străinii de diferite naţionalităţi au adeseori comportamentul nepotrivit, fiind prinşi în stare de ebrietate, dezbrăcându-se în locuri publice sau nerespectând locurile sacre.

Dar autorităţile din Bali par pregătite să dea un exemplu pentru ruşi şi ucraineni, pe fondul dezbaterii publice în creştere cu privire la percepţiile asupra comportamentului lor.

„De ce aceste două ţări? Pentru că sunt în război, aşa că se adună aici”, a declarat guvernatorul din Bali, Wayan Koster, într-o conferinţă de presă săptămâna aceasta.

Afluxul de ruşi şi ucraineni în Bali vine în ciuda faptului că Ucraina a interzis tuturor bărbaţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani să părăsească ţara. Rusia nu are nicio interdicţie generală oficială, dar a mobilizat 300.000 de rezervişti să se alăture luptei, determinând mulţi tineri să fugă în străinătate în loc să fie recrutaţi.

CNN a contactat ambasada Rusiei în Indonezia şi consulatul ucrainean din Bali. Oficialii ambasadei ruse nu au răspuns imediat; Consulatul onorific al Ucrainei din Bali a declarat că ucrainenii din ţară erau în mare parte femei aflate acolo din motive de unificare a familiei, mai degrabă decât pentru turism şi că „nu vor să încalce regulile şi regulamentele”.

„Ne înţelegem cu toţii”

În timp ce Bali a fost preferatul turiştilor ruşi chiar înainte de război, atracţiile sale au devenit chiar şi mai atrăgătoare a urmare a invaziei lui Putin şi a mobilizării ulterioare.

Şi este departe de singurul refugiu din Asia de Sud-Est. Insula Phuket din sudul Thailandei, adesea lăudată ca fiind printre cele mai bune destinaţii pentru plajă din lume, a cunoscut un aflux brusc de ruşi – dintre care mulţi au investit în proprietăţi pentru a se asigura că se pot bucura de sejururi pe termen lung.

„Viaţa în Rusia este foarte diferită acum”, a declarat pentru CNN un fost bancher de investiţii din Sankt Petersburg, care şi-a cumpărat un apartament lângă cartierul oraşului vechi din Phuket.

El a refuzat să-şi dezvăluie identitatea de teama unor represalii din partea autorităţilor ruse.

„Nimeni nu vrea să rămână şi să trăiască în mijlocul războiului”, a spus el. „Este stresant să te gândeşti la posibilitatea de a te întoarce în Rusia şi de a fi pedepsit… (deci) are sens să investeşti într-un loc care costă mai puţin decât Moscova şi este mai sigur.”

În Bali, o parte a atracţiei s-a datorat politicii Indoneziei care permite cetăţenilor a peste 80 de ţări – inclusiv, cel puţin pentru moment, Rusia şi Ucraina – să solicite vize la sosire. Viza este valabilă 30 de zile, dar poate fi prelungită o singură dată până la un total de 60 de zile.

Ar putea fi suficient timp pentru cei care plănuiesc vacanţe lungi, dar cei care doresc o şedere mai prelungită nu au voie să lucreze.

Autorităţile indoneziene au declarat că mai mulţi turişti ruşi au fost deportaţi în ultimele luni pentru că au depăşit vizele, printre care un tânăr de 28 de ani din Moscova, care a fost arestat şi deportat după ce s-a descoperit că lucra ca fotograf.

Alţii care au sosit sperând să-şi găsească de lucru s-au întors acasă de atunci, riscând mânia Moscovei dacă sunt suspectaţi că au fugit.

Printre turiştii ruşi care au călătorit în Bali s-a numărat Serghei Ovseikin, un artist de stradă care a creat o pictură murală anti-război în mijlocul unui câmp de orez – o „pictură murală” care reflecta poziţia sa cu privire la recrutarea militară şi la război.

„Ca mulţi alţii forţaţi să părăsească ţara noastră natală, am venit în Bali ca turist”, a spus Ovseikin.

„Rusia rămâne într-o situaţie politică dificilă. Sunt împotriva războaielor, indiferent unde au loc”, a spus el.

„Mulţi oameni care nu erau de acord cu războiul au zburat în Bali – ruşi, ucraineni, belaruşi şi alţii”, a adăugat el. „Toţi ne înţelegem bine unii cu alţii… şi înţelegem că oamenii obişnuiţi nu au început acest război.”

„Este frumos… fără soldaţi ruşi”

Vestea posibilei modificări a regulilor vizelor i-a zdruncinat pe unii dintre ucrainenii de pe insulă, mulţi dintre ei şi-au părăsit patria când a izbucnit războiul şi de atunci trăiesc din economii, părăsind şi reintrând la fiecare 60 de zile pentru a evita încălcarea regulilor.

„Bali este un loc bun”, a spus un ucrainean pe nume Dmytro. „Este frumos, vremea este grozavă şi este un loc sigur pentru ucraineni – pot fi grupuri mari de ruşi, dar nu există soldaţi ruşi.”

Ucrainenii de pe insulă erau o comunitate strâns unită, care s-a ţinut în mare parte departe de ruşi şi au fost surprinşi de posibila mişcare, a adăugat el.

„Ucrainenii respectă legea şi cultura din Bali. Facem multe pentru comunităţile noastre locale şi nu reprezentăm niciun risc pentru oamenii din Bali”, a spus Dmytro.

„Este foarte trist că ucrainenii sunt puşi în aceeaşi (categorie) cu ruşii. Ruşii sunt al doilea grup turistic ca mărime din Bali şi dacă citiţi ştirile, veţi vedea cât de des ruşii încalcă legile locale şi nu respectă cultura şi tradiţiile balineze”, a adăugat el.

„De ce trebuie să sufere ucrainenii când nu noi suntem cei care provoacă probleme în Bali?”

Consulatul onorific al Ucrainei din Bali a declarat pentru CNN că în februarie 2023 erau aproximativ 8.500 de cetăţeni ucraineni pe insulă, care deţin diverse permise de viză temporare şi permanente.

„Ucrainenii nu vin în vacanţă în Bali în acest moment, deoarece ţara noastră este invadată. Ucrainenii care vin acum în Bali sunt pentru unificarea familiei şi sunt în mare parte femei”, a declarat purtătorul de cuvânt Nyoman Astama.

„Reafirmăm că ucrainenii din Bali nu doresc să încalce regulile şi reglementările”, a adăugat Astama. „Este imperativ să aplicăm legea şi să punem în aplicare consecinţele oricărei încălcări a legii, aşa cum sunt exprimate acum de oamenii din Bali.”

Totuşi, cel puţin deocamdată, oricine din orice ţară care încă speră să obţină o viză la sosire se poate linişti cu faptul că guvernul central nu a decis încă dacă va accepta cererea autorităţilor din Bali.

„Vom discuta în detaliu cu alte părţi interesate”, a declarat luni ministrul indonezian al Turismului, Sandiaga Uno.

Preşedintele rus Vladimir Putin a întreprins o vizită în oraşul Mariupol, devastat de bombardamente, noaptea „ca hoţii”, a spus duminică Ministerul Apărării al Ucrainei.

„Ca un hoţ, Putin a vizitat oraşul ucrainean Mariupol adăpostindu-se în spatele nopţii. În primul rând, este mai sigur. De asemenea, noaptea îi permite să pună accent pe ceea ce vrea el să arate şi ţine oraşul pe care armata lui l-a distrus în totalitate şi pe cei câţiva locuitori care au supravieţuit la adăpost de privirile indiscrete”, a scris ministerul ucrainean pe Twitter, transmite Digi24.ro.

La rândul său, un consilier prezidenţial ucrainean a denunţat „cinismul” şi „lipsa de remuşcări” ale lui Vladimir Putin în timpul vizitei sale la Mariupol.

„Criminalii revin întotdeauna la locurile crimelor lor… Ucigaşul a mii de familii din Mariupol a venit să admire ruinele oraşului şi mormintele sale. Cinism şi lipsă de remuşcări”, a scris Mihailo Podoliak pe Twitter.

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat la Mariupol, oraş ucrainean devastat de bombardamente, a anunţat duminică serviciul de presă al Kremlinului, precizând ulterior că vizita a fost una „spontană”.

Este prima deplasare a liderului rus în acest oraş-port din Ucraina ce se aflase sub asediu luni de zile şi fusese ocupat de armata rusă în luna mai 2022.

Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin s-a deplasat la Mariupol cu elicopterul şi a făcut apoi un tur al oraşului, el însuşi la volanul unei maşini. Vladimir Putin a discutat cu localnici, a vizitat locuri de interes şi a primit un raport asupra lucrărilor de reconstrucţie din acest oraş devastat, potrivit aceleiaşi surse.

Vladimir Putin este vizat începând de vineri de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI), care îl acuză de crima de război „deportare ilegală” de copii ucraineni.

CPI, cu sediul la Haga, a încercat de asemenea să verifice dacă bombardamentul şi asediul asupra oraşului Mariupol, în sud-estul Ucrainei, pot constitui o crimă împotriva umanităţii. Ea a conchis că îi lipsesc elemente pentru a ajunge la o astfel de concluzie, în condiţiile în care nu a avut acces în regiunea Doneţk, unde se află Mariupol.