G7 discută azi dacă plafonează preţul petrolului rusesc. Reacția dură a Moscovei: ”Consumatorii din UE și SUA vor plăti”

Miniștrii de finanțe din G7 sunt așteptați vineri să aprobe planurile de impunere a unui plafon de preț pentru rusesc, cu scopul de a reduce veniturile pentru războiul din Ucraina, dar de a menține fluxul de țiței pentru a evita creșterea prețurilor, au declarat oficialii organizației, notează mediafax.ro.

Reprezentanții statelor industriale bogate urmează să se întâlnească în mod virtual și este posibil să emită un comunicat care să prezinte planurile lor de implementare, relatează Reuters. „Este probabil să se ajungă la un acord”, a declarat un oficial european al G7, adăugând că nu este clar cât de multe detalii vor fi dezvăluite, cum ar fi nivelul per baril al plafonului de preț.

Ministrul britanic de finanțe Nadhim Zahawi a declarat joi, la Washington, că speră că miniștrii de finanțe ai G7 vor „avea o declarație care va însemna că putem avansa pentru a realiza acest lucru”. În pofida scăderii volumelor de export de petrol ale Rusiei, veniturile sale din exportul de petrol în iunie au crescut cu 700 de milioane de dolari față de mai, împinse de prețurilor crescute de războiul din Ucraina, a declarat luna trecută Agenția Internațională pentru Energie.

Vicepremierul rus responsabil cu domeniul energetic, Aleksandr Novak, a comentat pe marginea planurilor G7 de a impune un plafon de preț pentru petrolul pe care îl vinde țara sa și a anunțat că Rusia nu va face exporturi către țările care sprijină această măsură.

„Ideea de plafonare a prețului petrolului rusesc este complet absurdă, va destabiliza industria, iar consumatorii din UE, SUA vor plăti”, a adăugat el.

Liderii occidentali au căzut de acord în iunie să analizeze un plafon pentru a limita cât pot plăti rafinăriile și traderii pentru țițeiul rusesc – o măsură pe care Moscova spune că nu o va respecta și că o poate contracara prin expedierea de petrol către statele care nu se adoptă plafonul de preț. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a refuzat să comenteze planurile G7 privind plafonarea prețurilor.

China și India, dispuse să respecte plafonul

G7 este format din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite. Unii oficiali din cadrul blocului au declarat că plafonarea are nevoie de un sprijin mai larg și s-au întrebat dacă poate avea succes fără participarea marilor consumatori de petrol, China și India, care este puțin probabil să susțină planul.

Dar alți oficiali G7 au declarat că China și India și-au exprimat interesul de a cumpăra petrol rusesc la un preț mai mic, în conformitate cu plafonul.

Prețurile petrolului rusesc au crescut în așteptarea embargoului UE, țițeiul Ural fiind tranzacționat cu un discount de 18-25 de dolari pe baril față de țițeiul Brent de referință, față de un discount de 30-40 de dolari la începutul acestui an.

Aproape 2.500 de protestatari contra mobilizării lui Putin, arestați în Rusia

Numărul celor arestați în Rusia pentru că au protestat împotriva mobilizării militare parțiale a ajuns la aproape 2.500, iar manifestațiile de protest s-au răspândit în 35 de orașe ale țării, într-un moment când chiar și voci pro-Kremlin au pus sub semnul întrebării modul cum se aplică ordinul de mobilizare, scrie moldova.europalibera.org.

Până pe 25 septembrie fuseseră arestați 2.353 de oameni, și cel puțin alți 141 pe 26 septembrie, potrivit organizației carmonitorizează arestările politice din Rusia OVD-Info. Serviciul Realități Caucaziene al Europei Libere a relatat că poliția din republica federativă rusă Daghestan a dispersat duminică un grup de oameni care-și explimau la Mahaickala nemulțumirea față de decretul de mobilizare.

Protestele au izbucnit în întreaga Rusia la câteva ore după ce Vladimir Putin a anunțat pe 21 septembrie că a semnat decretul de mobilizare parțială pentru a întări trupele rusești din Ucraina, în urma înfrângerilor suferite după contra-ofensiva declanșată de armata ucraineană pe 6 septembrie în estul și sudul Ucrainei.

Autoritățile ruse spun că mobilizarea parțială va chema la arme aproximativ 300.000 de rezerviști, oameni cu experiență militară relevantă.

Decizia Kremlinului de a mobiliza noi forțe pentru războiul neprovocat pe care l-a declanșat în Ucraina – și care a ucis cam 80.000 de ruși până acum – a stârnit mânia unei părți a populației ruse.

Pe 24 septembrie, Putin a promulgat legea aprobată de Duma de stat care înăsprește pedepsele pentru capitulare voluntară, distrugerea armamentului din dotare, dezertare sau insubordonare, dacă aceste infracțiuni sunt comise în timp de mobilizare militară, sau situaţii de luptă.

Mobilizarea i-a făcut pe mii de ruși să încerce să-și părăsească țara, și a provocat critici după ce au apărut relatări privind mobilizarea forțată a unor bărbați cu vârste care depășesc limita prevăzută pentru recrutare, sau sunt inapți medical pentru serviciul militar .

Într-o postare pe Telegram pe 25 septembrie, președinta Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului de la Moscova), Valentina Matvienko a spus că aceste excese sunt inacceptabile și că e absolut normal ca ele să declanșeze reacții contrare în societate.

Iar luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, a recunoscut că au existat erori la chemarea sub arme, spunând că ele vor fi corectate de guvernatorii regionali și de ministerul Apărării.

Spînu explică ce se poate întâmpla dacă Rusia ne va sista livrarea gazelor: „Indiferent de scenariu, în luna octombrie suntem asigurați”

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, susține că gigantul rus Gazprom încă nu a confirmat livrarea de gaze naturale pentru R. Moldova pentru luna octombrie 2022. Potrivit ministrului, discuțiile continuă, iar în următoarele zile vom afla dacă țara noastră va primi sau nu gaz din Rusia. Totuși, Andrei Spînu spune că dacă din 1 octombrie Gazprom sistează livrarea de gaze naturale, R. Moldova are „rezerve de aproximativ 35 de milioane de metri cubi” care „ar putea fi suficiente pentru luna octombrie”. Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni de la ProTV, scrie zdg.md.

„Menținem comunicarea (cu Gazprom n. red.) și vom vedea în zilele următoare dacă vor livra sau nu (gaze naturale după 1 octombrie n. red.).

(…) Guvernul face tot posibilul ca să avem în continuare gaz. Avem rezerve de aproximativ 35 de milioane de metri cubi. Din 1 octombrie, dacă nu vom primi gaz de la Gazprom, acest gaz (din rezervă n. red.) va fi utilizat și livrat cetățenilor. (…) Indiferent de scenariu, pentru luna octombrie noi suntem asigurați, acelea rezerve, plus trecerea Termoelectrica pe păcură și mai sunt alte întreprinderi care pot trece pe păcură. Această cantitate pe care o avem în rezerve ar putea fi suficientă pentru luna octombrie”, explică Andrei Spînu.

Prețul de achiziție a gazelor naturale importate de R. Moldova în luna septembrie este de circa 1 882 de dolari pentru o mie de metri cubi, adică cu peste 424 de dolari mai mult decât în luna august.

În toamna anului 2021, contractul dintre Moldovagaz și Gazprom a fost prelungit pe cinci ani, în baza unei formule de preț „propuse de partea moldovenească”. Livrările de gaze naturale conform noului contract au început din 1 noiembrie 2021. De atunci, prețul pentru gazele naturale a fost majorat de câteva ori, mai scrie sursa citată.

În Italia, un avion a fost distrus de fulger. Piloții au fost nevoiți să efectueze o aterizare de urgență

Un avion al companiei aeriene EasyJet a fost lovit de fulger în timpul unui zbor efectuat duminică, 25 septembrie 2022, provocând panică în rândul celor 90 de pasageri prezenți la bord.

Este prima dată în ultimii 15 ani când un avion este lovit de fulger în zbor, în Italia, relatează ziarul italian Corriere del Mezzogiorno.

Conform sursei citate, aeronava companiei EasyJet a decolat ieri de la Milano și se îndrepta spre Napoli, dar o furtună care s-a abătut asupra regiunii Campania a împiedicat-o să mai ajungă la destinație.

Un fulger, care a lovit o aripă a avionului în timpul zborului, i-a constrâns astfel pe piloți să devieze de la traseu și să efectueze o aterizare de urgență pe aeroportul Karol Wojtyla din Bari, în regiunea Puglia.

Din fericire, nici cei 90 de pasageri, și nici personalul de bord nu au fost răniți în timpul acestui incident, dar s-a creat panică mare în rândul acestora.

Pasagerii au fost transportați ulterior cu un autocar la Napoli, mai precizează sursa citată.

sursa

Regiunea transnistreană își sărbătorește azi pretinsa ”independență” fluturând drapelului rus
Articolul anterior
Război tehnologic între SUA și China. Americanii blochează vânzările de cipuri pentru inteligența artificială către China
Articolul următor