Gala Premiilor UNITEM 2013. Cine a strălucit? (Foto)

27/03/2013

News

Teatre nominalizate la mai multe categorii, dar nu au obținut niciun premiu.

Actori care s-au impus sau au debutat cu success, dar au rămas pe dinafară. Regizori care au au investit tot sufletul în ceea ce pun în scena, dar nu au primit anul acesta niciun premiu. Critici dure în sală și pe internet, au urmat imediat după începea transmisiunii în direct a Galei Premiilor UNITEM 2013.

GALA PREMIILOR UNITEM 2013 Cine a strălucit

După lungi așteptări și aspirații, 42 de premii pentru cele mai bune roluri, spectacole, scenografie, coregrafie, lucrare regizorală și-au găsit locul în palmaresul artiştilor de teatru şi oamenilor de cultură.

Marele câştigător al celei de a XII-a ediţii a fost teatrul rus „S uliţî roz“ din Chişinău, care a cules trei premii importante: cel mai bun spectacol („Equus“ de Peter Shaffer), cea mai bună lucrare regizorală (Iuri Harmelin) şi cel mai bun rol masculin (Nikita Volok).

Premiul pentru cel mai bun rol feminin a fost obținut de actrița Angela Ciobanu (Teatrul Mihai Eminescu), iar cea mai bună actriță la rolul secundar a fost declarată Olga Prohorova (Teatrul de Dramă şi Comedie „Nadejda Stepanovna Aroneţkaia” din Tiraspol).
Ion Mocanu (Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”) a fost desemnat drept cel mai bun actor în rolul secundar, iar Premiul pentru cel mai valoros debut a mers la Mihai Fulga (Teatrul „Alexei Mateevici”).

La capitolul spectacole pentru copii au fost remarcate Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici” și Teatrul Dramatic de Stat pentru Tineret „S uliţî roz”.

Adrian Suruceanu (Teatrul de Revistă „Ginta Latină”) a obținut premiul pentru cea mai bună scenografie pentru spectacolul My darling Missis Kronky, după John Patrick, regia Mihai Ţărnă.

Pentru cea mai bună coregrafie şi expresie corporală, a fost premiat Dumitru Tanmoşan, iar pentru cele mai bune costume teatrale din spectacolul Frumoasa şi Bestia (Teatrul Republican „Luceafărul”) a fost remarcată Stela Verebceanu.
Liviu Ştirbu și Marian Stârcea au ridicat premiul pentru cea mai bună creaţie muzicală originală.

Premiul Preşedintelui UNITEM

Mihai Țărnă, regizor – Teatrul de Revistă „Ginta Latină”.
Ion Grosu, actor – Teatrul Național „Satiricus Ion Luca Caragiale”.
Sandu Leancă, actor – Teatrul Național „Mihai Eminescu”.
Constantin Haret, actor, director al Teatrul Dramatic Rus de Stat „A.P.Cehov”.

Premiul cel mai bun manager „Alexandru Fedico”

Alexandru Vasilache, regizor, director general al Studioului „Moldova-Film”.
Tudor Țărnă, regizor, director general – Teatrului de Revistă „Ginta Latină”.

Mihai Volontir a fost desemnat „Personalitatea Țării“, iar regele umorului Gheorghe Urschi și actrița Lidia Valdanschi au fost premiați pentru întreaga activitate. Pentru Mihai Volontir și Gheorghe Urschi, premiile au fost ridicate de cele mai scumpe persoane din viața lor, soția Eufrosinia Dobândă-Volontir și cele două fiice ale umoristului. „Când maestrul Volontir a împlinit 75 de ani cineva a spus că nu are ce titlul să-i confere, că le-a luat pe toate. Tăticul nostru a spus atunci că i-ar da cel mai nou titlu: învingător în lupta pentru viaţă. Modest din fire, acum el stă în rând la acest titlu de nobleţe“, a spus una dintre fiice.

De premii de excelenţă s-au învrednicit celebrul actor român Mircea Diaconu, tenorul Mihai Munteanu şi actriţa Dina Cocea.

Natalia Bodiu

Premieră! Un bărbat din Edineț, plasat în arest pentru refuzul de a fi supus testării alcoolscopice

Procuratura raionului Edineț anunță despre pornirea unei urmări penale la 12 septembrie 2024, în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii de refuz, împotrivire sau eschivare a conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică și/sau testarea antidrog, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, adică fapta prejudiciabilă prevăzută de art.264/1 alin.(3) din Codul penal, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Amintim că noile modificări legislative care prevăd sancțiuni mai aspre pentru fapta de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate au intrat în vigoare recent, la 07 septembrie 2024.

Potrivit acestora, șofatul în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau ebrietate narcotică se sancționează cu închisoare de la 1 la 5 ani, în dependență de gravitatea faptei. Vechile prevederi, stipulau drept pedeapsă pentru această infracțiune, munca neremunerată în folosul comunității, închisoarea fiind o excepție, pentru persoanele care deja au fost private de dreptul de a conduce mijloace de transport, fie, nu dețineau permis de conducere în momentul comiterii faptei, maximul posibil de a fi aplicat fiind doar 1 an de închisoare.

În speța recentă, avută loc la Edineț, învinuitul în vârstă de 50 de ani, la 11 septembrie 2024, aproximativ la ora 19:00, fiind aparent în stare de ebrietate, a urcat la volanul microbuzului „Ford Transit”. În timp ce conducea mijlocul de transport în municipiul Edineț, a fost stopat de către angajații poliției, iar după ce a oprit mijlocul de transport indicat, acesta, împreună cu doi pasageri ai săi au coborât din salonul microbuzului și au fugit de la fața locului. În scurt timp, învinuitul s-a reîntors la fața locului și urcând în salonul microbuzului a încuiat ușile din partea interioară al mijlocului de transport.

Fiindu-i propus de a fi suspus testării alcoolscopice cu aparatul „Drager alcotest” sau de a trece examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate şi colectării probelor biologice, acesta s-a împotrivit de la testarea alcoolscopică.

Momentan, învinuitul se află în arest preventiv.

Cerere mică al nou lansatului telefon iPhone 16

Analiștii finaciari cred că Apple se confruntă cu o cerere mică al nou lansatului telefon iPhone 16, având în vedere termenele de livrare mult mai scurte. Acțiunile companiei scad cu -3%, scrie jurnal.md.

Primele date privind precomenzile au dezvăluit timpi de livrare, la nivel mondial, la jumătate pentru modelele iPhone 16, în comparație cu modelele iPhone15, de anul trecut, la trei zile după ce compania a început să preia comenzi, scrie Biziday.

Durata medie de livrare pentru iPhone 16 Pro este în prezent de 14 zile, față de 24 de zile pentru iPhone 15 Pro, anul trecut, iar modelul iPhone 16 Pro Max se livrează în 19 zile, față de 32 de zile. În baza acestor date, analiștii estimează că precomenzile din primul weekend de după lansare sunt mai mici cu între 16% și 27% pentru modelele iPhone 16, față de iPhone 15.

Principala problemă a Apple pare a fi întârzierea instrumentelor de AI anunțate. “Factorul cheie este cererea mai mică decât se aștepta pentru seria iPhone 16 Pro, principala atracție, iar Apple Intelligence nu este disponibil încă de la lansare alături de iPhone 16”, a declarat Ming-Chi Kuo, analist Apple la TF International Securities, într-o postare pe blog.

Apple Intelligence urmează să fie lansat în SUA, în versiune beta, abia de luna viitoare, iar pentru alte versiuni decât în engleză, de anul viitor.

Împrumut de 200 milioane de euro pentru extinderea și reabilitarea pădurilor din R. Moldova

Republica Moldova va beneficia de un împrumut de 200 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru extinderea și reabilitarea pădurilor. Acordul de împrumut a fost semnat astăzi în cadrul Platformei de Parteneriat pentru Moldova de către Ministerul Mediului, Ministerul Finanțelor și Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, pe de o parte, și Banca Europeană de Investiții, pe de altă parte, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Finanțarea vine în sprijinul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor și prevede plantarea și reabilitarea a peste 63.000 de hectare de păduri în perioada 2024-2028. Noile păduri vor contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu aproximativ 12 milioane de tone în următorii 30 de ani, ceea ce va economisi aproximativ 180 milioane de dolari prin reducerea costurilor asociate poluării și adaptării la schimbările climatice. De asemenea, se estimează că proiectul va genera peste 10.000 de locuri de muncă în domeniul silviculturii în zonele rurale.

Investiția va fi utilizată și pentru achiziționarea de echipamente moderne și construirea a trei centre regionale de producere a materialului săditor, precum și a unui Centru Național de Genetică Forestieră. Totodată, vor fi amenajate 265 de kilometri de drumuri forestiere și 30 de depozite de stocare a lemnului, facilitând accesul la resursele forestiere și îmbunătățind sistemul de transport. De asemenea, proiectul va include instalarea de camere de supraveghere în zonele cu risc de incendiu și tăieri ilegale, asigurând monitorizarea și protecția eficientă a pădurilor.

„Acest proiect reprezintă o investiție esențială într-un viitor sigur al Republicii Moldova. Extinderea suprafeței împădurite va contribui la combaterea schimbărilor climatice, reducerea poluării și asigurarea unui mediu mai sănătos pentru toți cetățenii. Totodată, vom crea noi locuri de muncă, susținând dezvoltarea comunităților rurale. Este un pas crucial spre modernizarea țării noastre și adaptarea la schimbările climatice,” a declarat Sergiu Lazarencu, Ministrul Mediului.

Și președintele Maia Sandu a venit cu un mesaj în acest context.

”Ne dorim o țară verde, acoperită de mai multe păduri, ca să avem aer curat, un sol mai fertil, apă mai multă în râuri și lacuri și oameni sănătoși. Acum câțiva ani am pornit la drum cu un proiect ambițios – reabilitarea și plantarea a 145 de mii de hectare de păduri, un proiect care va aduce beneficii nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile următoare.

Azi, Banca Europeană pentru Investiții s-a alăturat eforturilor noastre printr-o investiție de 200 de milioane de euro. Această finanțare va sprijini reabilitarea a peste 63 de mii de hectare de terenuri și păduri degradate, în perioada 2024 – 2028. De asemenea, vom investi în infrastructură silvică și echipamente ca să gestionăm pădurile noastre la standarde europene și vom crea noi locuri de muncă în domeniul silviculturii. Este un pas înainte spre un viitor mai verde și mai sigur pentru Republica Moldova.”, a scris președintele.

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, inițiat de Președinta Maia Sandu, își propune să reabiliteze 145.000 de hectare de păduri și să extindă acoperirea forestieră a Moldovei la 15% până în 2032.