Germania are 2 milioane de locuri de muncă vacante. Își modifică legislația pentru a atrage mai ușor lucrători calificați din străinătate

Germania are de ocupat 2 milioane de locuri de muncă. În prezent, Berlinul își reformează legislația privind imigrația pentru a oferi procese simplificate de acordare a vizelor și noi oportunități pentru lucrătorii străini calificați.

Lovitură de stat dejucată în Germania

De la asistență medicală la IT, de la tâmplari la tehnicieni, semnul „se caută ajutor” din Germania clipește în roșu, arată Deutsche Welle. La mijlocul lunii iunie, în cadrul unui eveniment organizat de industria germană, cancelarul Olaf Scholz a promis liderilor de afaceri că vor avea loc schimbări și că acestea vor fi însoțite de mai puțină birocrație.

Germania are nevoie de 400.000 de lucrători străini pentru a acoperi deficitul anual, potrivit Oficiului Federal pentru Ocuparea Forței de Muncă. Iar atunci când generația baby boomers se va pensiona în masă, problema se va agrava.

Legiuitorii din partidele aflate la guvernare – social-democrații de centru-stânga, Verzii și neoliberalii din Partidul Liber Democrat – au elaborat ultimele detalii ale unei legi privind imigrația forței de muncă calificate.

Proiectul de lege, elaborat inițial de ministerele Muncii și de Interne, urmărește să deschidă noi oportunități pentru persoanele din țări din afară Uniunii Europene.

Aceștia ar putea veni în Germania fie datorită calificărilor și diplomelor pe care autoritățile de reglementare germane le vor recunoaște în cadrul unui proces mai rapid și mai simplificat, fie pe baza experienței lor profesionale, fie printr-un sistem de puncte pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cu potențial, dar fără un contract de muncă existent.

În urmă cu un deceniu, Germania a introdus ceea ce se numește Cartea Albastră a UE, pentru specialiștii cu înalta calificare. Acum, această va deveni, de asemenea, mai ușor de obținut, datorită unei cerințe mai mici privind veniturile.

În viitor, aceștia vor trebui să aibă un salariu anual minim de 43.800 de euro, potrivit agenției de presă Reuters. Iar pentru specialiștii în IT experiență profesională poate lua locul unei diplome universitare.

De asemenea, lucrătorii care vor veni vor fi mai puțîn restrictionati în ceea ce privește domeniul de activitate. Până acum, a fost dificil să se schimbe industria, pe baza normelor existente privind vizele.

Cu un sistem de puncte în cadrul unui nou „card de oportunitate”, străinii care nu au încă un loc de muncă pregătit vor avea permisiunea de a veni în Germania și li se va acordă un an pentru a-și găși un loc de muncă. O condiție prealabilă este deținerea unei calificări profesionale sau a unei diplome universitare.

Punctele vor fi acordate, de exemplu, pentru cunoștințele de limba germană și/sau engleză, pentru legăturile existente în Germania și pentru potențialul de a-și însoți partenerii de viață sau soții pe piață muncii din Germania.

Un card de oportunitate permite muncă ocazională de până la 20 de ore pe săptămâna în timp ce se caută un loc de muncă calificat, fiind permisă, de asemenea, angajarea în perioada de proba.

Un obstacol major în calea imigrației a fost mult timp cerință de a avea diplome recunoscute în Germania. Acesta este un proces lung, birocratic și adesea frustrant.

În viitor, imigranții calificați nu vor mai fi obligați să își recunoască diplomele în Germania dacă pot demonstra că au cel puțîn doi ani de experiență profesională și o diplomă recunoscută de stat în țară lor de origine.

Cu toate acestea, acest lucru vizează doar lucrătorii calificați care depășesc un anumit prag salarial.

Legea privind lucrătorii calificați prevede, de asemenea, un nou aranjament: Cineva care are deja o oferta de muncă poate veni deja în Germania și poate începe să lucreze în timp ce diplomă să este încă în curs de recunoaștere.

Nu toată lumea este mulțumită de modificările propuse, care au fost supuse pentru prima dată dezbaterii în luna martie. Unii din opoziție văd o problema pe care legislația nu o poate rezolva.

„Când mii de lucrători calificați care doresc să imigreze așteaptă luni de zile pentru o viza sau o recunoaștere a competențelor, trebuie să existe în sfârșit suficient personal, de exemplu, la consulate – nu un nou sistem de puncte”, a declarat Hermann Grohe, un deputat din blocul conservator CDU-CSU.

Alții sunt atenți la deficiențele din infrastructură digitală a Germaniei, care îngreunează procesarea vizelor și descurajează potențială forță de muncă străină.

„Dacă un informatician din Pakistan sau India trebuie să aștepte luni de zile pentru a obține o programare la consulat pentru o viza, îndoială care se instalează îl va face să aleagă o altă țară de destinație”, a declarat Gerd Landsberg, directorul general al Asociației germane a orașelor și municipalitatilor, pentru ziarul regional Rheinische Post. El a subliniat că toate țările industrializate sunt în competiție pentru muncă calificată.

Într-un interviu recent acordat cotidianului berlinez Tagesspiegel, directorul biroului de imigrație din Berlin, Engelhard Mazanke, a declarat că are nevoie de cel puțîn 50 de angajați suplimentari pentru a procesa afluxul de mii de lucrători străini și familiile acestora. Aceștia provin în principal din Ucraina, Orientul Mijlociu și țările africane.

Între timp, o reforma a legii cetățeniei este, de asemenea, în cărți. Pentru a le oferi imigranților un stimulent pentru a se integra și a rămâne în zona pe termen lung.

sursa: www.aktual24.ro

Două românce, printre victimele incediului devastator din Valencia. Bilanțul a crescut la 10 morți

Două românce care locuiau în blocul din Valencia unde a izbucnit incendiul de proporții sunt de negăsit. Ministerul de Externe afirmă că autorităţile locale nu au confirmat până în prezent existenţa unor cetăţeni români printre persoanele dispărute.

Administratorul blocului din Valencia, Adriana Banu, a declarat pentru presa din România, că două românce locuiau în imobilul respectiv. 

„Am confirmat informaţia că în bloc erau două românce, în apartamentul numărul 95. Erau de aproape 2 ani, chiar deasupra apartamentului unde s-a generat incendiul. O tânără, o adolescentă, între 15 şi 18 ani, şi mama ei. Au confirmat 10 cadavre şi dacă se confirmă situaţia ar fi ele, dar deocamdată nu putem să stabilim că e o certitudine atâta timp cât trebuie să ţineţi cont că sunt nişte cadavre care au fost total calcinate şi atunci, ca să le identifice, o să mai întârzie. Portarul nu ne-a zis, în principiu, nu că erau în casă, ci că stau în apartamentul ăla, dar nu ştim dacă erau în casă. Cert nu ştim lucrul ăsta”, a afirmat Adriana Banu. 

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat duminică seară că nu sunt cetăţeni români printre persoanele dispărute în incendiul din Valencia. 

“Reprezentanţii oficiului consular au întreprins în regim de urgenţă demersuri pe lângă autorităţile spaniole competente în vederea verificării informaţiilor cu privire la dispariţia a doi cetăţeni români. MAE precizează că, până la acest moment, autorităţile locale nu au confirmat existenţa unor cetăţeni români printre persoanele dispărute”, conform instituţiei.

MAE mai informează că, la nivelul oficiului consular, a fost primită o solicitare de asistenţă consulară din partea unei familii de cetăţeni români care locuia în clădirea afectată, în vederea eliberării unor noi documente de identitate, întrucât documentele vechi au fost distruse în incendiu.

”Reprezentanţii oficiului consular continuă dialogul cu autorităţile spaniole competente şi vor acorda asistenţă consulară, conform competenţelor legale”, au transmis reprezentanţii MAE 

Un incendiu de proporţii a cuprins, joi, o clădire de 14 etaje din cartierul Campanar din Valencia. Potrivit unui bilanţ încă provizoriu, zece persoane au murit şi până la 15 ar fi dispărute. În timpul incendiului, care s-a propagat extrem de rapid, ajutat de vântul puternic, mai multe persoane au rămas blocate pe balcoane încercând să scape din focul care ar fi izbucnit la etajul şapte şi în circa jumătate de oră a cuprins întreaga clădire.

O femeie de 39 de ani, născută în Iran, a câștigat concursul Miss Germania. Este mama a doi copii

O femeie în vârstă de 39 de ani, născută în Iran, a câștigat concursul Miss Germania, scrie DW. Este vorba despre Apameh Schönauer, care s-a mutat în Germania la vârsta de 6 ani. Apameh Schönauer este și mama a doi copii. 

Apameh Schönauer s-a născut la Teheran, iar la vârsta de 6 ani s-a mutat în Germania. Ea locuiește la Berlin și activează în calitate de arhitect. Apameh Schönauer este mama a doi copii.

În seara zilei de 24 februarie, Apameh Schönauer a obținut titlul de Miss Germania. În timpul competiției, Schönauer a subliniat de mai multe ori angajamentul ei în lupta pentru drepturile femeii, cu accent pe situația din Iran.

Câștigătoarea competiției Miss Germania va primi și o remunerare în valoare de 25 de mii de euro.

15 mii de femei au aplicat la concursul Miss Germania. În finală, Schönauer a reușit să învingă 8 concurente. De această dată, potrivit sursei, limita de vârstă la concurs a fost ridicată. Cea mai în vârstă finalistă a fost o femeie de 42 de ani.

Concursul Miss Germania în ultimii ani și-a schimbat conceptul. Anterior, participantele trebuiau să meargă pe podium în bikini. Din 2019 au fost puse în prim-plan calitățile femeilor. Totodată, câștigătoarea nu mai poartă o coroană, însă panglica peste umăr rămâne. 

Ucraina intenționează să invite Rusia la un summit de pace. Reacția Kremlinului

Ucraina şi partenerii săi străini ar putea invita Rusia la un viitor summit de pace pentru a discuta o încheiere a invaziei Moscovei în condiţiile Kievului, a indicat duminică Andrii Yermak, şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev.

Elveţia va găzdui un summit la care să se discute o viziune pentru pace a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care ar putea fi prezentată Rusiei la o a doua reuniune la o dată ulterioară, a spus Iermak, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

„Poate exista o situaţie în care noi împreună invităm reprezentanţi ai Federaţiei Ruse, unde li se va prezenta planul în cazul în care oricine reprezintă ţara agresoare la acel moment va dori în mod real să pună capăt acestui război şi să revină la o pace justă”, a spus el la Kiev într-o conferinţă televizată.

Zelenski şi-a anunţat prima dată formula de pace în noiembrie 2022, la un summit al G20. Aceasta reclamă restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi retragerea totală a trupelor ruse.

Kievul a afirmat constant că nu va discuta cu Moscova până când forţele ruse nu vor părăsi teritoriul ucrainean.

Kremlinul a declarat că în prezent nu există o bază de discuţii între Rusia şi Ucraina şi că planul de pace al Kievului este absurd dat fiind că exclude Rusia.

Video! Prima etapă a lucrărilor de restaurare a Cetății Tighina s-a încheiat. Investițiile au fost de peste 1,4 milioane de euro din partea Uniunii Europene
Articolul anterior
Șase elicoptere și un avion ale armatei ruse, doborâte de Wagner, în timpul rebeliunii de sâmbătă. Mai multe case au fost distruse
Articolul următor