„Ghețarul apocalipsei”, care ar putea ridica nivelul oceanelor cu jumătate de metru, „se mai ține într-un fir de păr” – CNN

Ghețarul Thwaites, supranumit „ghețatul apocalipsei”, din cauza riscului ridicat de a se descompune, prezintă riscul de a se topi într-un ritm accelerat în anii următori, avertizează oamenii de știință, ceea ce ar amenința nivelul oceanului planetar.

Ghețarul, care poate crește nivelul oceanului planetar cu o jumătate de metru, se erodează de-a lungul bazei sale aflate sub apă, pe măsură ce planeta se încălzește. Într-un studiu publicat în revista Nature Geoscience, oamenii de știință au cartat gradul de topire a ghețarului, sperând să învețe din trecutul acestuia cum se va comporta în viitor, scrie CNN, citat de digi24.ro.

Cercetătorii au descoperit că, la un moment dat în ultimele două secole, baza ghețarului s-a desprins de fundul mării, topindu-se într-un ritm de 2,1 kilometri pe an, de două ori mai rapid decât ritmul măsurat de oamenii de știință în ultimul deceniu.

Această dislocare rapidă este posibil să fi apărut „destul de recent, la jumătatea secolului XX”, a spus Alastair Graham, geofizician marin la Universitatea Florida de Sud și șef al echipei care a realizat studiul.

Acest lucru sugerează că ghețarul Thwaites are capacitatea de a se topi rapid în viitorul apropiat, în momentul în care se desprinde de fundul mării, care îl ajută să rămână oarecum stabil.

„Thwaites se mai ține de un fir de păr, la propriu, și ne așteptăm să vedem schimbări mari în viitorul apropiat – chiar de la an la an – odată ce ghețarul se desprinde de fundul mării”, a scris Robert Larter, geofizician marin la centrul British Antarctic Survey și coautor al studiului.

Ghețarul Thwaites, care se află în Antarctica de Vest, este unul dintre cei mai mari ghețari de pe Pământ, mai întins decât statul Florida. Dar el reprezintă doar o parte din calota glaciară a Antarcticii de Vest, care conține destulă gheață pentru a crește nivelul oceanului planetar cu aproape 5 metri, potrivit NASA.

Topirea lui Thwaites ar duce la creșterea nivelului oceanului planetar cu circa jumătate de metru, potrivit lui Bill Nye, cunoscut prezentator al unor emisiuni de popularizare a științei.

Thwaites îi preocupă pe oamenii de știință de mai multe decenii: ei s-au întrebat încă din 1973 dacă ghețarul prezintă risc de a se prăbuși. Circa un deceniu mai târziu, au descoperit că, din cauză că ghețarul stă pe fundul mării, nu pe uscat, curenții calzi din ocean îl topesc pe dedesubt, ceea ce îi destabilizează poziția.

Ghețarul s-ar putea sparge în următorii 5 ani

În secolul XXI, cercetătorii au început să măsoare ritmul rapid de topire a ghețarului într-o serie de studii.

În 2001, datele din satelit au arătat că conturul ghețarului se retrage cam cu un kilometru pe an.

În 2020, cercetătorii au descoperit că, într-adevăr, curenții calzi ai oceanului curg în jurul bazei ghețarului, topindu-l de dedesubt.

Potrivit unui alt studiu din 2021, calota a lui Thwaites, care stabilizează ghețarul și împiedică gheața să cadă în ocean, ar putea să se spargă în următorii cinci ani.

„Datele din satelit ne arată fracturi mari pe suprafața calotei ghețarului, care slăbesc structura acestuia; e ca o crăpătură pe parbriz”, a declarat anul trecut Peter Davis, oceanograf la centrul British Antarctic Survey, pentru CNN. Aceste fracturi „se întind încet pe suprafața ghețarului, care în cele din urmă se va sparge în multe bucăți mai mici”.

Descoperirile publicate în ultimul studiu, care sugerează că Thwaites se poate topi într-un ritm mult mai rapid decât se credea înainte, au fost documentate în urma unei misiuni de 20 ore în condiții extreme, în timpul căreia a fost cartată o suprafață de mărimea Houstonului, potrivit unui comunicat de presă.

Alastair Graham a declarat că speră să se poată întoarce pentru a colecta probe de pe fundul mării, pentru a determina când au avut loc precedentele topiri. Acest lucru i-ar ajuta pe cercetători să prezică comportamentul pe viitor al „ghețarului apocalipsei”, despre care se credea că se schimbă într-un ritm mai lent, ceea ce este contrazis de studiul lui Graham. „Un mic ghiont primit de Thwaites ar putea provoca o reacție majoră”, a mai spus Graham.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutivă pentru a protesta împotriva regimului islamist după uciderea Mahsei Amini, relatează The Guardian. Protestele continuă în Iran în ciuda avertismentului dat de puterea judecătorească.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Bilanțul oficial al deceselor arată că cel puțin 41 de oameni au fost uciși de când au început tensiunile, majoritatea dintre aceștia fiind protestatari, transmite Digi24.ro.

Organizația Iran Human Rights, pentru drepturile omului, cu sediul în Norvegia, anunța duminică un bilanț de cel puțin 57 de morți. Ei spun, însă, că faptul că internetul a fost tăiat face tot mai dificilă confirmarea unui număr de decese într-un context în care protestele conduse de femei s-au răspândit într-un număr mare de orașe.

În imagini, protestatarii continuă să strige „moarte dictatorului” pe străzi.

Reluând un avertisment anterior al președintelui extremist Raisi, și șeful puterii judecătorești din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, i-a amenințat pe protestatari cu „o acțiune decisivă și lipsită de indulgență”.

Sute de protestatari, activiști pentru reformă și jurnaliști au fost arestați în timpul protestelor de noapte care au început imediat după moartea femeii de 22 de ani, în 16 septembrie.

În cele mai mari proteste din ultimii trei ani în Iran, forțele de ordine au tras cu gloanțe de război în timp ce protestatarii au aruncat cu pietre, au incendiat mașini de poliție și clădiri oficiale. Unele dintre protestatare și-au ars simbolic vălurile obligatorii și și-au tăiat părul.

În mijlocul protestelor, guvernul iranian a încercat să răspundă la criticile internaționale – ambasadorii norvegian și britanic au fost chemați la explicații pentru „interferență” și „relatări ostile în presă”, iar ministrul de externe a criticat SUA pentru „sprijinul său pentru insurgenți”.

Iranul cere explicații de la ambasadele străine

Duminică, Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, a spus că SUA au făcut „pași tangibili” spre sancționarea poliției moralității, responsabilă de uciderea Mahsei Amini.

Regatul Unit, la rândul său, a fost criticat pentru „atitudinea ostilă” a presei de limbă farsi. Diplomația britanică a răspuns că statul britanic susține libertatea presei și condamnă atacul guvernului iranian asupra „protestatarilor, jurnaliștilor și libertății internetului”.

Ambasadorul norvegian a fost chemat să explice „poziția intervenționistă” a președintelui parlamentului de la Oslo, Masud Gaharahkhani, de origine iraniană, care și-a exprimat sprijinul pentru protestatari.  

„Dacă părinții mei nu ar fi luat decizia de a fugi în 1987, și eu aș fi fost unul dintre cei care luptă în stradă cu viața”, a scris el, pe Twitter, duminică.

Guvernul de la Teheran a organizat și el mitinguri pro-regim, duminică, la Teheran, o încercare disperată de a arăta că încă există sprijin pentru teocrația sângeroasă care conduce Iranul din 1979.

Proteste în solidaritate cu femeile iraniene și cu protestatarii au fost organizate la Atena, Berlin, Bruxelles, Istanbul, Madrid, Paris și New York.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în timpul weekend-ului, o creștere de 80% față de săptămâna precedentă, au anunțat autoritățile finlandeze, luni, în condițiile în care fluxul de ruși care încearcă să scape de mobilizare a crescut puternic, scrie Reuters.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Activitatea de la granița ruso-finlandeză s-a mai clamat la începutul zilei de luni, însă a rămas mai ocupată decât în săptămânile precedente, a anunțat căpitanul Taneli Repo, de la autoritatea de frontieră sud-estică din Finlanda, transmite digi24.ro.

„Cozile continuă să fie ceva mai lungi față de cum erau în pandemie”, a spus el. Anunțul de miercuri al lui Vladimir Putin, că Rusia va începe prima sa mobilizare publică de la Al Doilea Război Mondial încoace, pentru ca dictatorul rus să aibă mai mulți oameni de trimis să moară în Ucraina, a provocat o fugă a bărbaților tineri spre granițe.

Tinerii ruși care au trecut în Finlanda pe la punctul de trecere de la Vaalimaa, săptămâna trecută, unii după o călătorie de trei ore din Sankt Petersburg, spun că au părăsit țara de frica mobilizării.

Guvernul finlandez, care se teme că va deveni o țară de tranzit pentru ruși, a anunțat, vineri, că va opri orice rus încearcă să intre în țară cu o viză turistică. Unele excepții din motive umanitare vor fi permise, însă.

O femeie a decedat după ce a fost lovită pe o trecere de pietoni neiluminată din Orhei

O femeie de 69 de ani a decedat, după ce a fost lovită de un automobil în timp ce se deplasa pe o trecere de pietoni neiluminată, la Peresecina, Orhei.

girofar-politie-1 | Unica.md

Contactată de stiri.md, Elena Băetrău, ne-a declarat că, în data de 25 septembrie, după ora 19:30, a fost înregistrată înștiințarea telefonică despre producerea unui accident rutier cu tamponare de pieton, în satul Peresecina, pe traseul R6 în preajma intersecției cu satul Miclești raionul Criuleni.

Ajunși la fața locului, polițiștii au stabilit că un șofer de 32 de ani, la volanul unui Opel Astra, a lovit o femeie în vârstă de 69 de ani, care, preliminar, traversa carosabilul regulamentar la trecerea pietonală, în loc neiluminat.

Supus testului alcoolscopic, șoferul avea 0, 00 mg/l în aerul expirat. 

În urma impactului, femeia a decedat pe loc până la sosirea ambulanței.

Putin a aprobat noua doctrină de politică externă. Ce conţine documentul care vorbeşte despre ”Lumea rusă”
Articolul anterior
O femeie din Spania și-a înscenat răpirea și a cerut 50.000 de euro de la mama ei pentru eliberare. Ce video i-a trimis
Articolul următor