Grădini și gospodării inundate în țară. A fost nevoie de intervenția salvatorilor

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală Vă invită la 7 mai, ora 13:00, în incinta Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală,  unde vom sărbători ,,A Treia Zi de Paști la Muzeu”, ediția a XXI-a. La eveniment va avea loc vernisarea expoziției ,,Toiagul stăreției – scara spre Înviere la Mănăstirea Răciula”, cu prilejul împlinirii a 230 de ani de la fondarea mănăstirii și tradiționalul recital de cântece pascale.

În cadrul expoziției vizitatorii vor avea ocazia să cunoască file din istoria mănăstirii, vor afla despre încercările, dificultățile, mărturisirile de credință, prigoana și momentele de pace ale așezământului monastic.

Mănăstirea cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” Răciula a fost întemeiată la sfârșitul sec. XVIII.  Un pilon al mănăstirii ,,Nașterea Maicii Domnului” din s. Răciula, r. Călărași, este preacuvioasa maică stareță, schiegumena Eustolia (Rotaru), în vârstă de 99 de ani, are 35 de ani de monahism. În anul 1931, tânăra Evdochia (Rotaru) este adusă la mănăstirea Răciula de sora tatălui. Aici învață școala din sat, apoi pleacă la Institul de Călugărițe – Infirmiere din Chișinău, după care se intoarce la mănăstire. În anul 1987, este tunsă în monahie cu numele Eustafia. În anul 2020, a primit înaltul cin călugăresc de schiegumenă, cu numele Eustolia, cea mai mare parte din viața ei trăind în mănăstire.

Odată cu redeschiderea mănăstirii în anul 1989, maica Eustafia este aleasă cu vot unanim în funcția de stareță a mănăstirii. Odată cu statornicia în dreapta credință, se înalță și zidurile bisericilor, se construiesc chilii, paraclise, biserici, se inființează muzee. Vizitatorii sunt îndemnați să vizioneze expoziția, pentru a se familiariza cu viața mănăstirii, pentru a cunoaște viața de obște călugărească specifică acestui complex monahal și de a lua exemplu de viețuire duhovnicească.

Lansarea expoziției va fi însoțită de un program tradițional de cântece pascale, organizat cu suportul Sectorului Sinodal Activități Culturale Mitropolia Moldovei: Ansamblul folcloric model ,,Mugurașii”, conducător Liuba Cucu, s. Cruglic, r. Criuleni; Ansamblul folcloric model ,,Băștinașii”, conducător Lidia Stăvilă, s. Hârtopul Mic, r. Criulieni; Corul de preoți al protopopiatului de Criuleni și Dubăsari, conducător, preotul Teodor Vrabie; Ansamblul folcloric ,,Dacii liberi”, conducător Samson Dabija, s. Măgdăcești, r. Criuleni; grupul psaltic ,,Glas îngeresc”, conducătoare Veronica Tudoreanu, s. Răciula, r. Călărași, corul de copii ,,Axios”, Centrul Raional de Cultură ,,A. Suruceanu” Orhei, conducătoare artistică Anghelina Usatîi, corul de copii ,,Armonia”, I.P. Liceul Teoretic ,,Ion Luca Caragiale”, conducătoare artistică Anghelina Usatîi, mun. Orhei.

Expoziția va fi deschisă în perioada 7 mai –  21 iulie.

Vă așteptăm cu drag!

Polițiștii în comun cu colegii altor subdiviziuni specializate, voluntari, vânători și localnici continuă căutările fetei de 19 ani, care de o săptămână este de negăsit, după ce a urcat într-o mașină de ocazie pe o stradă din Orhei.

Au apărut noi circumstanțe care au determinat poliția să extindă căutările și în raionul Telenești.

Oamenii legii continuă investigarea cazului, iar șoferul mașinii în care a urcat fata este în custodia poliției și refuză în continuare să colaboreze cu ancheta.

Apă cu amoniac în loc de apă potabilă. Peste patru mii de locuitori dintr-un sat din Republica Moldova au fost puşi în situaţia de a consuma apă cu amoniac şi alte substanţe nocive, care le poate afecta la greu sănătatea. Este vorba de satul Logăneşti din raionul Hânceşti, unde autorităţile au dat în exploatare un apeduct cu apă „potabilă”, pentru care s-au cheltuit aproape 10 milioane de lei (peste 528.000 euro), scrie evz.ro.

Mai multe analize au arătat că apa nu este bună pentru consum, însă autorităţile locale merg la orice pentru a convinge locuitorii din Logăneşti că au cea mai bună apă. În ciuda eforturilor Primăriei Logăneşti, la mai puţin de trei luni după ce a fost dat apeductul în exploatare, Agenţia Naţională pentru Suguranţă Alimentară (ANSA), a interzis consumul apei din apeductt şi obligat administraţia locală să asigure şcoala şi grădiniţa cu apă îmbuteliată.

Proiectul din Logăneşti a fot finanțat de către Fondul naţional pentru dezvoltare regională.

Cuantumul Fondului este de 1% din veniturile bugetului de stat, aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul respectiv. În Fond se regăsesc şi alte mijloace financiare din sectorul public şi din cel privat la nivel local, regional, naţional şi internaţional. Precum şi mijloacele oferite prin programele de asistenţă ale Uniunii Europene.

Apă de pe locul unde a fost o fermă de vaci

Primăria din Logăneşti a ales pentru sondele de apă teritoriul unei foste ferme de vite. Oamenii din sat spun că pe acest loc, timp de cel puţin 30 de ani, a fost un depozit de furaje. Şi că în perioada sovietică acestea erau tratate cu amoniac pentru a evita rozătoarele.

Mai mult, în imediata apropiere, se regăseşte şi în prezent o fermă de vite şi nu este exclus ca deşeurile de acolo să contamineze izvoarele subterane.

Întreprinderea Vipart Plus SRL, care a câştigat, în octombrie 2022, licitaţia pentru construcţia apeductului, a trimis probele de apă din viitoarele sonde la un laborator privat, înainte să înceapă lucrările. Rezultatele au arătat că apa conţine un nivel ridicat de amoniac şi nu poate fi folosită ca potabilă sau în alimentaţie.

Totuşi, cu acordul Primăriei Logăneşti, sondele au fost săpate anume în acel loc.

Consilierii locali au declarat, sub protecţia anonimatului, că primarul Valentin Danu ar fi insistat pentru acel loc din considerente economice. În apropiere se află liniile de înaltă tensiune şi nu trebuie mijloace suplimentare pentru conectarea la energia electrică. Totodată, izvoarele cu apă se află la o adâncime de până la o sută de metri.

Dar cel mai mult, edilul a economisit din timp, deoarece în mai puţin de un an urma să aibă loc alegeri locale. Şi trebuia să convingă oamenii din sat că trebui să fie reales pentru încă patru ani.

Nu se ştie a cui a fost iniţiativa, a agentului econinterzise pentru apa potabilă. În schimb, sunt mult mai ieftine.

Ţeavă folosită la apeductul din Logăneşti/ Sursa foto: EvZ

Locuitorii din Logăneşti au comunicat pentru EvZ că au consultat ingineri în domeniu şi au fost informaţi că astfel de ţevi sunt folosite la petrol. Iar materialul din care sunt confecţionate conţine compuşi cancerogeni.

Acest adevăr a fost recunoscut de Primăria Logăneşti, care a decis la scurt timp după ce a fost dat apeductul în exploatare să schimbe ţevile.

„Primarul nu ne-a spus nimic. Este curios şi pentru noi de ce au schimbat ţevile şi din ce bani au făcut-o. Noi nu am aprobat nimic în acest sens. Un lucru este clar. Primarul a dat-o în bară cu apa potabilă. Sătenii sunt foarte nemulţumiţi”, ne-a spus Tudor Rotaru, consilier din Logăneşti.

Consumatorii, îngrijoraţi de calitatea apei

Locuitorii din Logăneşti, care achită 26.7 (1.42 euro) pentru un metru cub de apă pretins potabilă, au fost alertaţi de calitatea ei.

„Doar am gustat. Parcă aveam fier în gură. Nu o folosesc în alimentaţie. Pentru băut, o cumpăr din magazin”, ne-a declarat o locuitoare din Logăneşti.

Sătenii, chiar dacă au apeduct în gospodărie, merg după apă la cele două izvoare din localitate. Iar unii şi-au făcut puţuri în gospodăriile lor.

Câţiva consumatori au dus probe de apă la două laboratoare din Chişinău – la Regia Apă-Canal şi Institutul de biochimie al Academiei de Ştiinţe. Şi în ambele cazuri s-a constatat că apa din apeductul de la Logăneşti nu este potabilă. Pentru că conţine amoniu în exces, dar şi alţi componenţi nocivi.

Citiți continuarea AICI.