Un copil de 12 ani a fost dus la spital, în urma unui grav accident rutier. Totul s-a întâmplat pe 2 octombrie, în jurul orei 13:40, pe strada Nicolae Milescu-Spătarul din Capitală.
Potrivit poliției, un microbuz de rută marca Volkswagen s-a ciocnit cu un camion, potrivit tv8.md.
În urma impactului a avut de suferit copilul de aproximativ 12 ani, care a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Alte circumstanțe urmează a fi stabilite.
În prezent, din ce în ce mai mult se achită cu cardul. Cel mai probabil, în 2026, în Republica Moldova, mai mult de jumătate din tranzacțiile cu cardul vor fi achitările cu cardul. „Foarte rapid moldovenii au transformat cardul într-un mijloc de bază al cheltuielilor. Putem spune că aproape 1/3 din toate cheltuielile populației sunt făcute utilizând cardul”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 13 decembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Analizând piața cardurilor bancare, Veaceslav Ioniță a apus că în 2000 rulajul anual a fost de 2 mil/lei. În 2007, rulajul anual a crescut la 4,7 mild/lei. În 2010 – la 17 mild/lei; 2015 – 39,6 mild/lei; 2020 – 83,8 mild/lei; 2022 – 144,1 mild/lei; iar în 2024, trimestrul III, rulajul anual a ajuns la 189,9 mild/lei. „Până în 2015, la noi cardurile bancare practic erau utilizate nesemnificativ. Totul a început după 2015, când a apărut obligativitatea transferării salariilor pe carduri” a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în 2015, piața cardurilor bancare a avut o creșterea anuală de 7,2 mild/lei, dintre care: 5,6 mild/lei-retragere numerar, iar 1,6 mild/lei-plăți cu cardul. În 2019, creșterea anuală a fost de 12,9 mild/lei, dintre care: 7,3 mild/lei-retragere numerar, iar 5,6 mild/lei-plăți cu cardul. 2020, an de pandemie – creșterea anuală a pieței cardurilor a fost de 5,8 mild/lei, dintre care: 2 mild/lei-retragere numerar, iar 3,8 mild/lei-plăți cu cardul. 2022 – creștere anuală de 33,7 mild/lei: 16,3-retragere numerar, iar 17,4 mild/lei-plăți cu cardul. 2023 – creștere anuală de 25,4 mild/lei: 8,7 mild/lei-retragere numerar, iar 16,7 mild/lei-plăți cu cardul. 2024, trimestru trei – creștere anuală de 20,4 mild/lei: 5,1 mild/lei-retragere numerar, iar 15,3 mild/lei-plăți cu cardul.
„În prezent, a încetinit creșterea pieței cardurilor deoarece practic 70% din veniturile moldovenilor sunt direcționate deja pe carduri. Creșterea pieței cardurilor va fi mai lentă și de acum încolo. Retragerea în numerar practic nu crește, iar achitarea cu cardul este în creștere”, a spus expertul.
Cu referire la utilizarea cardurilor de către moldoveni în Republica Moldova, economistul susține că 2000, doar 0,7% erau plățile cu cardul, iar 99,3%-retragerile de numerar. În 2005: 1,4% au fost plățile cu cardul, iar 98,6%-retragerile în numerar. 2010: 2,9%-plățile cu cardul, iar 97,1%-retragerile de numerar. 2015: 6,4%-plățile cu cardul, iar 93,6%-retragerile în numerar. 2020: 23,4%-plățile cu cardul, iar 76,6%-retragerile în numerar. 2024, trimestrul trei: 38,1%-plățile cu cardul, iar 61,9%-retragerile de numerar.
„Din 2016/2017, veniturile pe carduri au depășit veniturile în numerar. În prezent, din ce în ce mai mult folosim cardurile ca mijloc de plată. Până acum era considerat mai mult un mijloc de venit și retragere de numerar. Cel mai probabil, în 2026, în Republica Moldova mai mult de jumătate din toate tranzacțiile cu cardul vor fi achitările cu cardul. Foarte rapid am transformat cardul într-un mijloc de bază al cheltuielilor. Astăzi, putem spune că aproape 1/3 din toate cheltuielile populației sunt făcute deja cu cardul”, susține economistul.
Despre plățile cu cardul bancar, analistul economic afirmă că 2015 acestea au fost de 6 mild/lei, dintre care 3,4 mild/lei-plățile cu cardul, 2,3 mild/lei-comerțul online, iar 0,3 mild/lei-bankingul online. În 2020 – 24,4 mild/lei: 15,2 mild/lei-plățile cu cardul, 5,6 mild/lei-comerțul online, iar 3,6 mild/lei- bankingul online. 2022 – 53,7 mild/lei: 34,1 mild/lei-plățile cu cardul, 10,2 mild/lei-comerțul online, iar 9,4 mild/lei-bankingul online. 2024, trimestrul trei – 85,9 mild/lei: 55,8 mild/lei-plățile cu cardul, 16,1 mild/lei-bankingul online, iar 14 mild/lei-comerțul online. „O creștere de 15 ori în zece ani. Foarte rapid, că este comod, a început să fie utilizat bankingul pentru achitarea online a facturilor. Comerțul online, la fel, crește destul de rapid”, a afirmat analistul economic.
Referitor la piața plăților online, expertul a menționat că în 2015 a totalizat 2,7 mild/lei, dintre care 1,6 mild/lei-plăți ale moldovenilor peste hotare, 0,8 mild/lei-plăți ale străinilor în Moldova, iar 0,3 mild/lei-plăți ale moldovenilor în țară. În 2020 a ajuns la 20,6 mild/lei, dintre care: 11,8 mild/lei-plăți ale moldovenilor în țară, 6,6 mild/lei-plăți ale moldovenilor peste hotare, iar 2,2 mild/lei-plăți ale străinilor în Moldova. 2024, trimestrul trei – 30 mild/lei: 19,2 mild/lei-plăți ale moldovenilor în țară, 8,8 mild/lei-plăți ale moldovenilor peste hotare, iar 2 mild/lei-plăți ale străinilor în Moldova.
Potrivit expertului, piața online, cu achitarea online, în 2016 a fost de 1,8 mild/lei, dintre care 1 mild/lei-plăți efectuate de către străini, iar 0,8 mild/lei-plăți efectuate de către moldoveni. 2020 – 5,8 mild/lei: 5 mild/lei-plăți efectuate de către moldoveni, iar 0,8 mild/lei-plăți efectuate de către străini. 2024, trimestrul trei – 21,2 mild/lei: 19,2 mild/lei-plăți efectuate de către moldoveni, iar 2 mild/lei-plăți efectuate de către străini. „Achitările online au crescut brusc după 2020. Pandemia a învățat moldovenii să facă achitările online”, a declarat expertul.
Despre plățile online ale moldovenilor, după destinația lor, Veaceslav Ioniță a specificat că în 2015 au fost de 1,9 mild/lei, dintre care: 1,6 mild/lei pentru bunuri și servicii peste hotare, 0,2 mild/lei pentru bunuri și servicii în țară, iar 0,1 mild/lei pentru banking în țară. În 2020 – 9 mild/lei: 4 mild/lei-bunuri și servicii peste hotare, 3,6 mild/lei-banking în țară, iar 1,4 mild/lei-bunuri și servicii în țară. 2024, trimestrul trei – 28 mild/lei: 16,1 mild/lei-banking în țară, 8,8 mild/lei-bunuri și servicii peste hotare, iar 3,1 mild/lei-bunuri și servicii în țară.
Despre tranzacțiile online cu cardul bancar, economistul a spus că în 2015 acestea au totalizat 1,5 mild/lei, dintre care 1,4 mild/lei-procurări peste hotare, iar 0,1 mild/lei-procurări în țară. În 2020 – 4,8 mild/lei: 3,6 mild/lei-procurări peste hotare, iar 1,2 mild/lei-procurări în țară. 2024, trimestrul trei – 10,3 mild/lei: 7,6 mild/lei-procurări peste hotare, iar 2,7 mild/lei-procurări în țară. „Doi ani în urmă am realizat o cercetare, unde am întrebat moldovenii dacă fac comerț online în țară? Circa 80% au menționat că plătesc atunci când curierul aduce marfa și achită fie cu cardul, dar asta este deja plata la terminal, fie în numerar, iar comanda s-a făcut online. În prezent, admit că această cifră s-a modificat, dar oricum comerțul în țară este cred că la nivel de 10 mild/lei”, a spus economistul.
Veaceslav Ioniță spune că atunci când vorbim despre piața online este vorba și de colete internaționale primite prin poștă. Astfel, în 2016 moldovenii au primit 38,3 mii de colete; în 2018 au recepționat 90,3 mii; în 2020 – 228,9 mii; 2022 – 381,6 mii; iar în 2023 – 802,7 mii de colete.
„În 2024 cred că se va depăși cifra de un milion de colete. În ultimii ani, pe piața din Republica Moldova a venit un operator străin care prestează servicii poștale, care și-a crescut piața, de la 3% în primul an de intrare, la circa 25% în acest an. În doi-trei ani ar putea întrece, ca volum, operatorul național de servicii poștale. La acest operator, achitările se fac la livrarea mărfii. Piața de comenzi online de peste hotare este de 7,6 mild/lei și este o cifră oficială, pe care o putem monitoriza. Mai greu monitorizăm volumul achitărilor făcute la livrare. Acesta a crescut enorm în ultima perioadă, se vede foarte clar după numărul de colete. Noi încă nu avem un indicator care să ne permită să calculăm. Putem estima că la noi piața online este de circa 20-25 mild/lei, dintre care aproape 10 mild/lei este comerțul online în țară, iar peste 10 mild/lei-comerțul online peste hotare. În ultimii trei ani avem o explozie a coletelor. Pentru 2023 avem și datele privind pachetele mici – 6,1 milioane de pachete mici, plus 802,7 mii de colete. Aproape 7 milioane de pachete mici și colete primite într-un singur an”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Cyberbullying-ul reprezintă o problemă cu care se poate confrunta orice adolescent. Răspândirea de informații false, comentarii jignitoare și ridiculizarea publică sunt doar câteva dintre formele de hărțuire online, scrie odoraș.md. De ce este important să discutăm despre acest subiect și cum putem proteja copiii de influențele negative ale cyberbullying-ului?
Conform unui sondaj realizat de școala online de pregătire pentru examenele de Bacalaureat și Evaluare Națională „Vebium”, în rândul elevilor cu vârste între 14 și 17 ani, 22,4% dintre adolescenți sunt expuși periodic la cyberbullying, iar 12,9% au avut parte de astfel de experiențe o singură dată. Deși majoritatea (64,7%) nu au întâmpinat niciodată jigniri online, problema rămâne relevantă.
Exemplu din viața reală: Una dintre participantele la sondaj a povestit cum jignirile primite într-un joc online au determinat-o să părăsească partida și să plângă, însă sprijinul unui prieten a ajutat-o să facă față situației. „Am realizat că acești oameni nu sunt nimic pentru mine și că părerea lor nu contează,” a spus ea.
Reacțiile emoționale sunt variate:
Din păcate, mulți preferă să nu vorbească despre această problemă: 61,7% dintre victimele de cyberbullying nu împărtășesc această experiență nici măcar cu cei apropiați.
Totuși, nu toți adolescenții iau măsuri pentru a-și proteja limitele personale:
Majoritatea celor chestionați (79,1%) consideră că nu trebuie să rămână indiferenți. Dacă observă hărțuirea unui cunoscut, aceștia oferă ajutor și sfaturi. Totuși, există și tineri care consideră că hărțuirea unei persoane străine nu este treaba lor (5,5%).
Adolescenții consideră că pot solicita ajutor de la următoarele persoane și servicii:
Pentru a proteja un copil de cyberbullying, părinții ar trebui să urmeze aceste recomandări:
Cyberbullying-ul nu este doar o „glumă nevinovată”, ci o problemă serioasă care poate afecta sănătatea mentală a unui copil. Este esențial să recunoaștem semnele hărțuirii la timp și să oferim sprijin adolescentului, astfel încât acesta să se simtă protejat și să știe că nu este singur în fața acestei situații.
În contextul împlinirii a 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au venit cu inițiativa ca anul 2025 să fie declarat drept Anul Eminescu, informează Moldpres.
Potrivit Academiei de Științe a Moldovei, în conformitate cu decizia conducerii celor două Academii din 25 noiembrie curent, se propune următorul program de acțiuni și manifestări culturale: Organizarea în ziua de 15 ianuarie 2025 a unei sesiuni comune a celor două academii-surori cu participarea fizică și online a membrilor titulari, membrilor corespondenți și membrilor de onoare ai acestor instituții; Organizarea unui ciclu de cercetări în cadrul Anului Eminescu, care va continua și în cursul Deceniului Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă, proclamat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pe 25 august 2023 și lansat în spațiul românesc în ziua de 12 noiembrie 2024; Organizarea unor ediții speciale ale Congresului Mondial al Eminescologilor, Școlii de Vară pentru tineri cercetători, Zilei Culturii Naționale și Sărbătorii Naționale „Limba noastră cea română”; Pregătirea unor ediții noi ale operei eminesciene, a creației poetice integrale și de traduceri în limba engleză, precum și în alte 85 de limbi în care a fost tradus; Editarea unor emisiuni poștale (timbre poștale, plicuri, ștampile etc.) prilejuite de aniversarea a 175-a din ziua nașterii marelui poet; Organizarea de manifestări culturale în cadrul bibliotecilor, școlilor, caselor și căminelor culturale, universităților; Implicarea UNESCO, prin reprezentanții României și ai Republicii Moldova.
Cele două instituții academice speră că Programul academic propus va fi susținut și completat cu alte acțiuni și manifestări culturale, organizate de comunitățile românești și de instituțiile și oamenii de cultură din întreaga lume, care promovează cultura noastră în cadrul dialogului valoric universal.