Grosu, despre petrecerile din mai multe localuri din Capitală făcute publice: „Oameni mari, suri la cap și când fac câte o boroboață…”

Grosu, despre petrecerile pe timp de pandemie: „Oameni mari, suri la cap și când fac câte o boroboață de asta, pe urmă stau și se uită în oglindă și li-i rușine”.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a delcarat că „suntem un popor petrecăreț”, cu referire la petrecerile din mai multe localuri din Capitală ce au fost făcute publice în ultimele zile, dar „trebuie să ne abținem” de la ele în condițiile situației epidemiologice, deoarece „interacțiunile de acest fel duc la molipsirea oamenilor” cu COVID-19, iar în urma acestor apariții publice „apari în ipostaze jenante” și cauți „scuze supte din deget, care nu țin oricărei critici”, scrie cotidianul.md.

„Popor petrecăreț, eu înțeleg că sufletul mai cere și un pic de socializare, dar oameni buni, vă rog frumos, ne abținem. Dacă tare, tare vrem să socializăm, mergem într-un spațiu deschis, la țară, pe un câmp, pădure, sunt spații frumoase, pitorești, unde putem merge și socializa și să ne abținem de la petreceri”, a declarat Igor Grosu pentru replicamedia.md.

Președintele Parlamentului mai spune că astfel de evenimente nu rămân fără consecințe.

„Vorba aia, e responsabilitatea fiecăruia. Tu poți să zici că „mă simt bine”, dar interacțiunile astea duce la aceea că oamenii se molipsesc, suferă, chinuie pe cei apropiați, împovărează și mai mult sistemul medical, medicii noștri care, sărmanii, deja sunt epuizați. Mai multă responsabilitate, asta trebuie să o facă fiecare în parte, fiindcă nu poți pune la fiecare câte un supraveghetor. Sunt oameni maturi, oameni responsabili, cu gândire critică sper eu, care să decidă pentru ei. Ne abținem, nicăieri nu se duce petrecerea, ziua de naștere, cumetrie, etc. Apoi apar în ipostaze jenante, caută scuze supte din deget, care nu țin oricărei critici. Oameni mari, suri la cap și când fac câte o boroboață de asta, pe urmă stau și se uită în oglindă și li-i rușine de cât de hodiniți și petrecuți au fost”, a mai adăugat Grosu.

La final, speakerul Parlamentului a venit și cu un mesaj către polițiștii, care în seara de 29 ianuarie, au verificat localul din capitală unde avea loc o petrecere privată cu zeci de invitați.

„Un pic mai hotărâți. Și mie îmi vine greu să cred cum ditamai cei care țineau ușa că nici musca nu intra, iar dincoace oameni echipați, experimentați și când au văzut ditamai doi angajați ai localului care au spus că pe aici nu se trece, e clar că e jenant. Trebuie de dat un exemplu pentru toți, legea e lege pentru toți, indiferent de epoleți, volumul abdomenului și alte regalii”, a conchis Igor Grosu.

Colete din Republica Moldova, trimise către conaționalii de peste hotare, reținute de polițiștii de frontieră

Colete din Republica Moldova, cu bunuri în valoare de peste 25.000 lei românești, echivalentul a peste 100.000 de lei moldovenești, care urmau să ajungă la moldovenii de peste hotare, au fost reținute pe 25 ianuarie de către poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi.

Potrivit Poliției de Frontieră din România au fost supuse controlului patru autoutilitare încărcate cu bagaje şi colete. Astfel, au fost depistate 1248 litri de vin, 230 litri cu alcool şi 218 kilograme de produse alimentare de origine animală (carne, lapte, ouă, brânză), de provenienţă Republica Moldova, pentru care persoanele nu deţineau documente legale.

Alcoolul a fost confiscat, iar bunurile de origine animală au fost predate autorităţii sanitar veterinare pentru a fi distruse.

Persoanele care transportau coletele au fost sancţionate cu amenzi în valoare de 30.000 lei românești, echivalentul a peste 125.000 de lei moldovenești.

Camioane cu lemne din România, în drum spre Chișinău

Primele cinci camioane cu lemne de foc din România urmează sa ajungă astăzi în Republica Moldova. E o primă tranșă din cei 130 mii de metri cubi de lemn cumpărați din România cu sprijinul Înaltului Comisariat a Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Doar 24 de camioane cu 307 metri cubi de lemn confiscate în 2021 în urma  apelurilor privind transporturi suspecte de lemn

Reprezentanţii Ministerului Mediului de la Chișinău au declarat că lemnele vor fi distribuite solicitanților din raioanele Glodeni și Cantemir, deoarece în aceste regiuni este mai puţin teren împădurit. Lemnele vor ajunge la primării și apoi vor fi distribuite pensionarilor, veteranilor de război şi persoanelor vulnerabile.

Lemnul de foc a fost cumpărat din România la un preţ preferenţial. Deşi iarna şi-a intrat de mult în drepturi, mulţi dintre cetăţenii care au vrut să cumpere lemne de la stat și sunt inscriși pe listele de aşteptare, nu au primit nimic.

Moscova recunoaște că a trimis din greșeală la moarte mii de ruși. Bilanțul procurorului general privind ”mobilizările ilegale” pentru Ucraina

Procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, a anunțat marți, 31 ianuarie, că peste 9.000 de cetăţeni ruşi care au fost ”mobilizaţi ilegal” pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina au revenit la casele lor, relatează EFE.

Anunțul a fost făcut în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Krasnov a precizat că unii dintre aceștia, ”din motive de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizaţi în niciun caz.”

Pentru susţinerea trupelor ruse angajate în campania militară declanşată împotriva Ucrainei anul trecut în februarie, Putin a ordonat în septembrie mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti. Au fost mobilizaţi în total circa 318.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 150.000 s-au alăturat contingentului desfăşurat în Ucraina, ceilalţi fiind în instrucţie.

Anunţul mobilizării a generat plecări masive ale bărbaţilor ruşi cu vârsta de încorporare către ţări precum Kazahstan, Georgia, Mongolia, Finlanda sau Armenia. Au survenit, de asemenea, protestele, mai ales în regiunile îndepărtate de Moscova şi Sankt Petersburg, după ce au fost mobilizaţi rezervişti cu probleme de sănătate sau taţi cu familii numeroase.

Mai mult, unii dintre cei mobilizaţi sau familiilor lor s-au plâns de insuficienţa echipamentelor şi de condiţiile precare din cazărmi, neajunsuri recunoscute în cele din urmă de oficialii ruşi, care au promis măsuri de îndreptare a lor.

”Mobilizarea s-a desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp şi a relevat numeroase probleme importante, care au devenit o lecţie pentru mulţi”, a semnalat procurorul general. Acesta a subliniat necesitatea reorganizării evidenţelor militare şi crearea unor baze de date adecvate.

sursa

Fata cu sindrom Down care a devenit model. Medicii nu-i dădeau nicio șansă, dar acum lumea e la picioarele ei
Articolul anterior
Astăzi este marcată Ziua Mondială de luptă împotriva Cancerului
Articolul următor