Guvernul de la București a aprobat un memorandum pentru eficientizarea traficului de mărfuri și pasageri în zona de frontieră cu Ucraina și R. Moldova

Guvernul a aprobat miercuri, printr-un memorandum, o serie de măsuri pentru eficientizarea traficului de mărfuri şi pasageri în zona de frontieră cu Ucraina şi Republica Moldova, în contextul conflictului armat din Ucraina, potrivit agerpres.ro.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, pentru reducerea timpilor de aşteptare şi întârziere în trafic, precum şi eliminarea blocajelor în sectoarele transfrontaliere, memorandumul prevede un set de măsuri care vizează atât îmbunătăţirea infrastructurilor de transport şi vamale existente, precum şi dezvoltarea acestora.

De asemenea, aceste măsuri valorifică potenţialul ridicat de tranzit de mărfuri spre şi dinspre Ucraina, spre şi dinspre Portul Constanţa. Executivul susţine că aceste măsuri, care vor contribui la eficientizarea transportului mărfurilor şi al persoanelor atât pe perioada conflictului armat din Ucraina, cât şi în perspectiva reconstrucţiei statului vecin, se referă la:

* deschiderea/ redeschiderea de puncte de frontieră cu Ucraina şi Republica Moldova, precum şi asigurarea accesibilităţii la acestea;

* creşterea capacităţii de tranzit pentru mărfuri între România, Ucraina şi Republica Moldova în punctele de frontieră existente, prin construcţia de noi căi de rulare şi de noi spaţii de staţionare;

* creşterea capacităţii de tranzit de mărfuri între România, Ucraina şi Republica Moldova pe infrastructura feroviară;

* intervenţii de creştere a vitezei de circulaţie şi de eliminare a restricţiilor de viteză prin intervenţii de reparaţii şi refacţii pe următoarele secţii de circulaţie: Satu Mare – Halmeu, Câmpulung la Tisa – Valea Vişeului – Salva, Vicşani – Suceava Nord, Ungheni Prut – Nicolina, Fălciu – Bârlad, Giurgiuleşti Galaţi – Brateş;

* creşterea capacităţii de procesare a traficului de marfă de către instituţiile cu atribuţii în punctul de frontieră, prin asigurarea dotărilor şi personalului necesar.

De asemenea, pentru sectorul feroviar se propune dotarea cu echipamente şi creşterea numărului de personal cu atribuţii în managementul traficului; * dotarea punctelor/ staţiilor de frontieră cu echipamente pentru efectuarea controalelor fizice cum ar fi: scanere şi pasarele; * constituirea unui comitet interministerial de coordonare, condus de şeful Cancelariei prim-ministrului sau de un consilier de stat din cadrul Cancelariei, din componenţa căruia să facă parte secretari de stat sau conducători de instituţii, din ministerele/ instituţiile cu atribuţii în coordonarea şi implementarea măsurilor propuse, comitet care va fi înfiinţat prin decizie a premierului; * probarea listei de necesităţi pentru gestionarea procesului de fluidizare a tranzitului de mărfuri din Ucraina, pe care România o va înainta către toţi partenerii externi care şi-au manifestat intenţia de a sprijini.

A fost lansat cel de-al patrulea episod al serialului „Lost in Moldova”. Americanul explorează piața centrală și gustă vinul moldovenesc

A apărut al patrulea episod al serialului „Lost in Moldova”, o producție cinematografică realizată de Volt Cinematography, producătorii fiind Vlad Bolgarin și John Lewis. Serialul este inspirat de experiența lui John, un tânăr american, care în tinerețe a fost voluntar la Corpul Păcii timp de doi ani în orașul Edineț din nordul țării.

În acest episod americanul merge la piața din oraș, în încercarea de a procura legume și fructe autohtone și gustă vinul moldovenesc, transmite www.diez.md.

În serial apar actori moldoveni precum Dumitru Mamei și Olga Guțu-Cucu, dar și tânăra Loredana Sandu, cu toții fiind îndrumați de regizorii Vlad Bolgarin și Călin Laur. Pentru proiect au fost strânse fonduri din toată lumea, suma fiind de 14 000 de dolari.

Eroul principal, Diego, este jucat de Kenny Grimble Jr. din Los Angeles.

Muntenegru a arestat 36 de diplomați și cetățeni ruși. Premier: O „operațiune internațională” cu parteneri străini

Autoritățile din Muntenegru au reținut 38 de persoane, în principal cetățeni ruși, sub suspiciunea de spionaj, a anunțat joi cotidianul muntenegrean Pobjeda, citând surse anonime.

Muntenegru a arestat 36 de diplomați și cetățeni ruși - presă / Premier: O  „operațiune internațională" cu parteneri străini

La începutul zilei, premierul Dritan Abazovic a declarat, în cadrul unei transmisiuni în direct a unei ședințe a cabinetului, că o „operațiune internațională” cu parteneri străini și cu procuratura este în curs de desfășurare pentru a proteja interesele țării, dar nu a oferit detalii, transmite Reuters, scrie Hotnews.

Muntenegru, membră NATO și candidată la aderarea la Uniunea Europeană, s-a alăturat sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei din cauza invaziei acesteia în Ucraina. În trecut, a expulzat diplomați ruși.

Pobjeda a scris că agenți ai Agenției pentru Securitate Națională (ANB) din Muntenegru și ai Procuraturii Speciale de Stat (SDT) au reținut șase diplomați ruși, 30 de cetățeni ruși cu permise de ședere temporară și doi muntenegreni sub suspiciunea de spionaj.

Ambasada Rusiei nu a răspuns imediat la apelurile Reuters care a solicitat o declarație. Oficialii de la ANB și SDT nu au putut fi contactați imediat pentru comentarii.

Președintele Serbiei îl anunță sec pe Putin ca nu va recunoaște referendumurile din Ucraina: „Este în interesul nostru să protejăm integritatea teritorială a altor țări recunoscute internațional”

Serbia nu va recunoaște rezultatele referendumurilor organizate în patru regiuni din Ucraina ocupate parțial de forțele ruse, a declarat miercuri președintele Aleksandar Vucic, în ciuda legăturilor strânse dintre Belgrad și Moscova, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

Vladimir Putin presented Alexandar Vucic with a state decoration of the Russian Federation – the Order of Alexander Nevsky – for his major personal contribution to the advancement of multilateral cooperation with Russia.

Autoritățile susținute de Rusia din cele patru regiuni spun că se așteaptă la majorități largi în favoarea anexării la Rusia pe baza voturilor la referendumuri, pe care Kievul și Occidentul le-au denunțat că fiind scrutine ilegale desfășurate sub amenințarea armelor.

Se așteaptă că președintele rus Vladimir Putin să proclame anexarea celor patru provincii – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie – într-un discurs pe care îl va susține vineri.

Serbia nu va recunoaște referendumurile, „întrucât adera la dreptul internațional, Carta Națiunilor Unite și rezoluțiile ONU”, a declarat Vucic presei.

Serbia, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, este dependență de Rusia pentru livrările de gaz și a refuzat să se ralieze la sancțiunile occidentale împotriva Moscovei din cauza acțiunilor acesteia în Ucraina.

Kremlinul sprijină Belgradul în opoziția să continuă față de recunoașterea independenței Kosovo, o fosta provincie sârbă sudică populată în principal de etnici albanezi. Moscova a vândut de asemenea arme Serbiei în trecut.

Însă Serbia a refuzat în mod repetat să sprijine invazia rusă din Ucraina la ONU și afirmă că respectă pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei.

„Ne protejăm propria integritatea teritorială și este în interesul nostru să protejăm integritatea teritorială a altor țări recunoscute internațional”, a afirmat Vucic.

Ucraina se numără printre țările care refuză să recunoască independența Kosovo față de Serbia.

Ucrainencele ar putea fi obligate să ia armele în mâini
Articolul anterior
Se duc lupte grele în zone din apropierea centralei nucleare ucrainene Zaporojie
Articolul următor