În prezent, Guvernul lucrează pentru a se asigura că de pe Aeroportul Internaţional Chişinău se poate zbura în orice colţ al lumii, a declarat ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija.
Ea a spus la postul N4 că „în prezent sunt în desfăşurare negocieri active cu marile companii cu privire la venirea acestora în Moldova pentru a efectua zboruri”, transmite Infotag.
Ministrul a remarcat că, până în prezent, Aeroportul din Chişinău a aplicat taxe, al căror cuantum depăşeşte taxe similare din aeroporturile din ţările din regiune.
„Am redus taxele şi continuăm să lucrăm pentru a crea condiţii atractive pentru transportatorii aerieni internaţionali”, a spus ministrul.
Întrebată de ce are nevoie Ministerul pentru a face Aeroportul din Chişinău atractiv, confortabil şi convenabil pentru operatori şi pasageri, Dabija a spus: „Timp şi investiţii, care nu sunt suficiente în buget în acest moment”.
Potrivit ei, Guvernul, Ministerul şi autorităţile aviatice ale Republicii Moldova lucrează simultan la implementarea unei direcţii comune: atragerea marilor transportatori aerieni şi investitori străini pentru dezvoltarea infrastructurii Aeroportului.
Întrebată despre soarta Aeroportului din Mărculeşti, ea a spus că până la sfârşitul anului 2023 ar trebui pregătită o evaluare a acestui bun al statului şi un plan de fezabilitate pentru dezvoltarea lui.
Lilia Dabija este mulţumită că Parlamentul a aprobat modificări la bugetul pentru anul 2023, potrivit cărora bugetul Fondului rutier a fost majorat cu peste 730 de milioane de lei, iar bugetul Fondului de dezvoltare regională – cu 300 de milioane de lei, ceea ce va permite derularea activităţilor planificate în anul curent.
Ea a amintit că Moldova dezvoltă infrastructura rutieră datorită sprijinului financiar al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, al Băncii Europene de Investiţii şi al Băncii Mondiale.
„Le-am demonstrat acestor instituţii financiare că putem folosi finanţarea oferită de ele pentru dezvoltarea infrastructurii Republicii Moldova. În 2022, au fost reparaţi peste 300 de kilometri de drumuri, precum şi s-au refăcut alte 53 km de drumuri”, a menţionat ministrul, spunând că se luptă din toate puterile pentru asimilarea bugetelor Fondului rutier şi a Fondului de dezvoltare regională în proporţie de 100%.
