Hackerii Statului Islamic au spart site-ul Partidului Comuniștilor din Moldova

Site-ul Partidului Comuniștilor (PCRM) a fost spart de către hackeri. Astfel, în locul paginii a apărut un banner cu mai multe mesaje anti SUA și pro-Statul Islamic.

separator

captură publika.md
separator

Pe banner, au apărut mesaje precum „Trump, tu și oamenii tăi veți fi judecați pentru sâgele vărsat în țările musulmane”. „Eu iubesc Statul Islamic”, este un alt mesaj.

Hackerii care se intitulează „nofawkX-al” au spart în 2016 mai multe site-uri ale autorităților române, scrie deschide.md.

Comisia Europeană cere acceptarea României, Bulgariei și Croației în spațiul Schengen

Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022, prezentat marți de Comisia Europeană, reiterează importanța finalizării spațiului Schengen și invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, notează Mediafax.

Reform in strengthening the Schengen area in the EU | Move 2 Turkey

Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022, prezentat marți de Comisia Europeană, reiterează importanța finalizării spațiului Schengen și invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, notează Mediafax.

Potrivit unui comunicat al CE, este prima dată când Comisia prezintă un astfel de raport, în urma Strategiei privind spațiul Schengen adoptată anul trecut. Raportul privind starea spațiului Schengen va constitui baza pentru discuțiile dintre deputații Parlamentului European și miniștrii afacerilor interne care vor avea loc cu ocazia Forumului Schengen din 2 iunie și a viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

„Spațiul Schengen a unificat continentul nostru și este emblematic pentru modul de viață european. În ultimul an, am luat măsuri decisive pentru a consolida și mai mult guvernanța Schengen și pentru a restabili încrederea în acest motor esențial al economiei. Rapoartele de astăzi reflectă angajamentul neclintit de a asigura faptul că spațiul Schengen iese mai puternic din provocările cu care s-a confruntat”, a declarat vicepreședintele Margaritis Schinas.

Raportul prezintă, de asemenea, prioritățile care rezultă în urma evaluărilor Schengen

Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru perioada 2022-2023 care urmează să fie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, precum:

  • punerea în aplicare a noii arhitecturi informatice și a noului cadru de interoperabilitate pentru gestionarea frontierelor;
  • valorificarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră;
  • asigurarea efectuării de verificări sistematice la frontierele externe în cazul tuturor călătorilor;
  • asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său;
  • eliminarea tuturor controalelor efectuate pe o perioadă îndelungată la frontierele interne și
  • adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit

„Raportul reiterează, de asemenea, importanța finalizării spațiului Schengen și invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spațiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile. Același lucru este valabil în cazul Ciprului odată ce această țară finalizează cu succes procesul de evaluare Schengen”, se arată în comunicat.

Raportul prezintă, de asemenea, prioritățile care rezultă în urma evaluărilor Schengen. „Deși evaluările Schengen din ultimii ani au arătat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri. Rezultă, așadar, că mecanismul de evaluare este eficace și duce la consolidarea continuă a spațiului Schengen. Sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării și al Sistemului de Informații Schengen. Într-adevăr, într-un spațiu fără controale la frontierele interne, cooperarea polițienească solidă între statele membre, alături de punerea în aplicare eficace a sistemelor informatice la scară largă, în special a Sistemului de Informații Schengen, precum și politicile eficace în materie de returnare și de vize sunt indispensabile”, mai transmite CE.

Rusia elimină limita de vârstă pentru înrolarea în armată. Legea a fost adoptată

Parlamentul rus a adoptat miercuri legea care elimină limita de vârstă pentru înrolarea în armată, în plină ofensivă a trupelor ruse în Ucraina, relatează agenţiile AFP, Reuters şi EFE.

Rușii trimit armata în Italia. Planul lui Putin care poate rezolva criza  fără precedent din Peninsulă - IMPACT

Legea, iniţiată de partidul preşedintelui Vladimir Putin, Rusia Unită, a fost votată în prima, a doua şi a treia lectură în Duma de Stat, camera inferioară, şi apoi de Senat.

”Trebuie să consolidăm forţele armate şi să ajutăm Ministerul Apărării. Comandantul nostru suprem face totul pentru a asigura că forţele noastre armate înving, şi noi trebuie să ajutăm”, a spus preşedintele Dumei, Viaceslav Volodin.

”Adoptarea acestui proiect de lege va permite atragerea în armată a experţilor din domenii căutate”, a declarat la rândul său iniţiatorul proiectului de lege, Andrei Kartapolov.

Pentru operarea armamentului de înaltă precizie şi a armelor grele este nevoie de specialişti înalt calificaţi, iar experienţa arată că aceştia dobândesc astfel de competenţe în jurul vârstei de 40-45 de ani, au motivat deputaţii ruşi în fundamentarea proiectului de lege. Vor putea fi astfel atraşi în armată ingineri, specialişti în comunicaţii sau medici, printre alte specialităţi, se mai arată în document.

Conform normelor în vigoare până la adoptarea acestei noi legi, cetăţenii ruşi puteau semna un prim contract cu armata între vârsta de 18 şi 40 de ani, iar cei străini între 18 şi 30 de ani.

De acum înainte se va putea înrola în armată orice persoană voluntară care nu a atins vârsta de pensionare, stabilită în prezent în Rusia la 61 de ani şi jumătate pentru bărbaţi.

Iniţiativa survine după pierderile grele în oameni şi echipamente suferite de armata rusă în invazia lansată împotriva Ucrainei pe 24 februarie şi care nu decurge conform planului Moscovei, timp în care Ucraina şi-a mobilizat aproape toţi bărbaţii apţi să servească în armată.

Totuşi, deputaţii ruşi au susţinut că proiectul lor de lege nu urmăreşte realizarea unei mobilizări mascate a populaţiei pentru ”operaţiunea militară specială din Ucraina”, începută pe 24 februarie.

Marea Britanie susţine că Rusia a pierdut în acest război circa 15.000 de soldaţi, un bilanţ comparabil cu cel al pierderilor armatei sovietice în cei 10 ani de război în Afganistan.

Rusia a lansat în aprilie campania de recrutare de primăvară, cu obiectivul de a recruta circa 134.500 de militari în termen care să-şi satisfacă serviciul militar, dar Ministerul rus al Apărării a promis că recruţii nu vor fi trimişi pe front în Ucraina.

sursa

Comandantul regimentului Azov, convorbire cu soția sa. Ultimele detalii despre prizonieratul soldaților evacuați din Mariupol

Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, a avut o scurtă convorbire cu soția sa Katerina, căreia i-a spus că este bine. Mai multe alte familii de soldați ucraineni au primit apeluri, informează The Guardian conform Ziare.com.

Unii luptători ucraineni care au apărat orașul Mariupol și se află în prezent pe teritoriul Donbasului au reușit să-și contacteze familiile.

Potrivit Katerinei Prokopenko, soldații ucraineni se află în condiții satisfăcătoare – acest lucru este monitorizat de o terță parte reprezentată de ONU și Crucea Roșie.

„A zis că e bine și m-a întrebat cum sunt. Am auzit din alte surse că stau în condiții mai mult sau mai puțin satisfăcătoare. Erau hrăniți. Nu au fost abuzați până acum”, a spus ea. În timpul apelului nu a fost clar dacă soțul ei poate vorbi liber.

Associated Press a spus că apelul a fost întrerupt înainte ca Prokopenko să spună ceva despre el însuși. Soția comandantului Azov a mai spus că mai devreme părțile ucrainene și ruse au convenit asupra înmormântării soldaților căzuți și asupra prevederii anumitor condiții pentru militarii deținuți, inclusiv dreptul la convorbiri telefonice cu familia o dată pe săptămână.

Potrivit unei alte soții, Iulia Fedosiuk, mai multe familii au primit apeluri de la soldații ucraineni în ultimele două zile.

Potrivit jurnaliştilor, cei mai mulţi dintre luptătorii Azov sunt ţinuţi într-o închisoare din satul Olenivka, situat în regiunea Doneţk ocupată de ruşi. Un mic grup de soldați răniți se află în spitalul Novoazovsk, tot în această zonă. Potrivit Katerinei Prokopenko, niciunul dintre luptătorii care au părăsit teritoriul uzinei Azovstal nu a fost dus pe teritoriul Federației Ruse. Anterior, presa rusă a raportat că soldații au fost plasați în centrele de arest preventiv Taganrog și Rostov-pe-Don.

Amintim că ieri, 24 mai, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a admis posibilitatea de a efectua un schimb de militari ruși contra soldați din Azov.

În același timp, conducerea rusă a declarat că este puțin probabil schimbul oligarhului Viktor Medvedciuk cu soldați ai Regimentului Azov care au părăsit fabrica.

Olesea Sveclă și Anatol Durbală au devenit părinți pentru a doua oară. S-a născut Dragomir!
Articolul anterior
Care au fost cele mai căutate facultăți anul acesta?
Articolul următor