Toate, cele 14 havuzuri funcționale sunt verificate, așa încât de sărbătorile pascale, acestea să fie pornite.
În prezent, specialiștii de la Î.M. Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, cei ai preturilor și de la Direcția Generală Locativ-Comunală şi Amenajare, verifică echipamentele tehnice, cum ar fi pompele, robinetele și rețelele de distribuție și efectuează lucrări de amenajare și reparație a zonelor din preajmă, a fântânilor arteziene, acolo unde este cazul, anunță municipalitatea.
În centrul capitalei, verificări au avut loc la havuzul din Grădina Publică ,,Ștefan cel Mare şi Sfânt” și la fântânile din scuarul Teatrului Național de Operă și Balet ,,Maria Bieșu”.
Lucrări de profilaxie au fost făcute și la havuzul din Complexul memorial ,,Feciorilor Patriei – Sfântă Amintire” din sectorul Rîșcani şi la Scara Cascadelor din Parcul ,,Valea Morilor”.
De asemenea, verificări au fost realizate și la havuzurile din parcurile ,,Șipca”, din str. N. Dimo, ,,La Izvor” și ,,Alunelul”, din sectorul Buiucani, care au fost construite de la zero de Primăria Chișinău în ultimii trei ani.
Igor Dodon s-a răzgândit: Nu mai vrea ca rusa să fie a doua limbă de stat
Rusa ar trebui să aibă statutul de limbă de comunicare interetnică, a declarat fostul președinte Igor Dodon. Se pare că liderul socialiștilor și-a schimbat opțiunea, în contextul în care, anterior, cerea statut oficial de limbă de stat pentru rusă. Dodon rămâne însă neclintit în cazul limbii române, pe care o numește în continuare limbă moldovenească, scrie evz.ro.
Într-un interviu pentru RTVI, ex-președintele Igor Dodon a declarat că limba rusă ar trebui să aibă statutul de limbă de comunicare interetnică.
„Noi credem că, în Republica Moldova, limba rusă este o limbă de comunicare interetnică. Și ar trebui restabilit statutul limbii ruse. Noi nu vorbim despre o a doua limbă de stat. Noi spunem: limba rusă este o limbă de comunicare interetnică”, a concretizat Dodon.
Declarațiile recente sunt în contradicție cu poziția exprimată anterior.
Igor Dodon și „limbă moldovenească”
În 2016, atunci când a câștigat mandatul de președinte, Igor Dodon a ordonat prima schimbare pe pagina de internet a Președinției. Astfel, limba română a devenit „limba moldovenească”.
Modificarea a fost făcută în contradicție cu decizia Curții Constituționale, din 2013, atunci când româna a devenit limba oficială a Republicii Moldova.
Pe perioada mandatului, Dodon a făcut mai multe declarații tăioase pe subiectul denumirii limbii de stat. În 2017, a declarat că va bloca inițiativa de modificare a art. 13 al. 1 din Constituție, și anume schimbarea sintagmei de „limbă moldovenească în grafie latină” în ”limba română”.
„Sper ca în Parlament să nu se adune 64 de voturi pentru această inițiativă. Dar, dacă se vor găsi, eu nu voi promulga legea. Limba noastră este – moldovenească. Așa este și va rămâne”, a spus Dodon, pentru presa rusească.
O decizie finală a fost tergiversată pe parcursul mai multor ani. Abia în 2023, limba română a primit statut oficial în Republica Moldova.
Limba română, la ea acasă din 2023
Documentul a fost promulgat în data de 23 martie de președinta Maia Sandu. Ulterior, Legea nr. 52 pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial.
„Am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română. Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toți cei care trăim aici și cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alți peste douăzeci și șapte de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene”, a declarat Sandu.
Legea prevede că atât în Legea Supremă, cât și în textul legilor, cuvintele „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă” sunt substituite cu glotonimul „limba română”.
Donație importantă din partea României pentru alte nouă școli din Republica Moldova
Sute de elevi din țară vor merge la școală cu microbuze noi. Ultimele nouă autobuze școlare din cele 69 procurate cu sprijinul Guvernului României au fost repartizate vineri în școlile din țară. Acestea vor ajunge în instituțiile de învățământ din raioanele Briceni, Căușeni, Criuleni, Florești, Ocnița, Rezina, Soroca, Ștefan-Vodă și Comrat, scrie evz.ro.
La selecția școlilor care au primit în dotare microbuzele s-a ținut cont de mai multe criterii. Este vorba de numărul de copii care urmează a fi transportaţi, distanța dintre localități, dar și măsurile întreprinse de către autoritățile publice locale privind restructurarea reţelei şcolare din subordine.
„Este foarte important ca fiecare copil din această țară să beneficieze de educație de calitate”
Ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun, a vorbit despre importanța studiilor de calitate, pe care le merită fiecare copil din Republica Moldova.
„Am primit 69 de autobuze care vor asigura transportarea în siguranță a copiilor noștri spre instituțiile de învățământ. Pentru noi este foarte important ca fiecare copil din această țară, indiferent de locul unde s-a născut, să beneficieze de educație de calitate. Aceste autobuze vor contribui la accesul copiilor la instituțiile de învățământ unde avem cadre didactice bine pregătite. Copiii vor merge în școli unde pot învăța o limbă străină și pot participa la activități extra curriculare”, a menționat ministrul.
De asemenea, oficialul a mulțumit Guvernului României pentru suportul acordat în implementarea acestui proiect important în domeniul educației.
România, sprijin pentru o educație de calitate
Mijloacele de transport dispun de 17 locuri și respectă standardele europene. Acestea sunt echipate cu sistem electronic de control al stabilității, sistem de aer condiţionat și cu treaptă de urcare/coborâre pentru copii.
Microbuzele au fost achiziționate din contul asistenței financiare nerambursabile de 100 de milioane de euro, oferită de Guvernul României. Întregul lot cuprinde 69 de unități de transport școlar. 40 dintre acestea au fost distribuite în luna august, iar altele 20 în luna octombrie curent.
România a susținut și anterior asigurarea cu autobuze a instituțiilor de învățământ din Republica Moldova. Astfel, în anul 2014 Guvernul României a oferit o donație de 100 de microbuze destinate transportului de elevi, alte 95 de unități de transport școlar fiind oferite țării noastre în anul 2017.
„Consider că trebuie să fie două limbi de stat, două limbi străine în curricula școlară, limba rusă și una la alegere, pentru că dacă cunoaștem mai multe limbi este un avantaj pentru copiii noștri și cetățenii Republicii Moldova”, a spus Igor Dodon, spre finalul mandatului de președinte.
Tentativă de contrabandă cu 2 tone de pește viu
Vineri, 13 decembrie – o zi cu ghinion pentru un agent economic care a încercat să introducă în țară un lot comercial de pește viu, declarând eronat cantitatea transportată. Echipa mobilă a Serviciului Vamal a depistat tentativa de tăinuire în linia a doua de control, pe traseul Anenii Noi-Căușeni, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
În baza analizei de risc, ofițerii vamali au oprit pentru verificări un autocamion de model „DAF.” Conform documentelor prezentate, vehiculul transporta 10 tone de pește viu, în regim vamal de import, destinate unui agent economic rezident.Controlul amănunțit a relevat însă un surplus de 2 tone de pește viu față de cantitatea declarată oficial.Marfa tăinuită a fost ridicată și depozitată pentru păstrare responsabilă, iar agentul economic urmează să fie sancționat contravențional pentru declararea incorectă a mărfurilor, și urmează să achite drepturile de import pentru surplusul descoperit.Serviciul Vamal subliniază încă o dată angajamentul său ferm pentru aplicarea corectă a legislației și combaterea tentativelor de fraudă, utilizând instrumente eficiente și proceduri de control.
