Iată care sunt caracteristicile unui om deștept

28/12/2017

News

Inteligența unui om nu se măsoară doar la nivelul cunoștințelor pe care le are, titluri sau diplome de onoare. Manifestarea inteligenței se arată printr-un sistem de valori complex. De fapt, inteligența înseamnă în aceeași măsură a oferi din ceea ce știi și totodată să fii modest.

Oamenii inteligenți au o perspectivă asupra vieții care îi inspiră și pe ceilalți, iar cei care intră în contact cu ei, iși descoperă la rândul lor, capacitățile maxime și deschiderea față de lume.

Așadar, cum să recunoaștem oamenii inteligenți? Iată, zece caracteristici care îi definesc:
1. Oamenii inteligenți nu vorbesc foarte mult, ei știu că a asculta este la fel de important cu a-ți exprima ideile. Nu simt nevoia să demonstreze că „știu” sau să iasă în evidență.
2. Cunosc și sunt interesați de mult mai multe lucruri decât specializarea lor. Ei au darul unei minți deschise. Le place să fie stimulați în mod constant de noi și noi idei. Sunt foarte curioși în privința altor domenii.3. Reușesc în mod surprinzător să fie foarte prezenți în tot ceea ce fac, fie că este vorba despre muncă, proiecte și viața personală. Reușesc să se descurce pe mai multe fronturi pentru că mereu fac, cele mai bune alegeri, să se strecoare cu abilitate și să găsească cele mai convenabile soluții. Pare că fac acest lucru fără prea mult efort.
4. Sunt, ca toți ceilalți, antrenați în social-media (Facebook, blogging, etc.) dar pentru ei, acestea nu sunt decât unelte prin care reușesc să se îmbogățească din punctul de vedere al cunoașterii. De asemenea, acestea sunt unelte prin care reușesc să se conecteze cu oameni ce au aceleași interese și pasiuni.
5. Chiar dacă lucrurile în jurul lor merg rău, încearcă totuși să zâmbească. Oamenii inteligenți nu se lasă copleșiți, pentru că prin gândurile lor iși oferă mereu și alternativă ca totul se va sfârși cu bine.
6. Oamenii inteligenți se auto-conștientizează ca fiind așa, dar niciodată nu țin neapărat să demonstreze unei audiențe acest lucru. Mai degrabă scopul lor este acela de a împărtăși cu ceilalți din cunoașterea lor, inspirându-i și deschizându-le orizonturile.7. Dacă se află în poziții de management, vor face toate eforturile de a-i stimula pe oamenii din echipa lor, de a-i provoca să scoată la iveală tot ce au mai bun. Știu că inteligența poate fi și sinergetică – ca într-un organism viu, membrii echipei aduc calități unice care compun un întreg.
8. Oamenii inteligenți au abilități ascunse pe care le demonstrează atunci când e nevoie. Nu simt nevoia de a se manifesta în celorlalți cu tot ceea ce știu și pot să facă, doar ca să demonstreze ca ei sunt cei mai buni.
9. Ca au avut sau nu au avut parte de educație scumpă sau au fost autodidacți. Nu vei ști acest lucru, până nu vei avea CV-ul lor în față.
10. Niciodată nu ar încerca să facă pe cineva să se simtă ridicol, mai puțin deștept. Au înavătat, că oricine face acest lucru, nu sfârșește decât a se simți el însuși ridicol.

Primii copii ucraineni au reușit să se întoarcă acasă din captivitatea rusă! Ce pedepse au îndurat pentru că au strigat „Slava Ucrainei”. Imagini emoționante

Ucraina a organizat întoarcerea acasă a 17 copii pe care Federația Rusă i-a deportat de pe teritoriul regiunilor Herson și Harkov în timpul ocupație, anunță agențiile de presă, care citează o declarație de presă făcută de organizația caritabilă Salvați Ucraina.

Potrivit sursei citate, voluntarii au reușit să găsească copiii pe care rușii, după deportarea din Ucraina, i-au transportat pe teritoriul Federației Ruse și pe care au refuzat să-i returneze părinților, relatează Ziare.com.

Copiii au declarat reporterilor că în Rusia au fost amenințați cu trimiterea în internatul din Pskov, li s-a spus că părinții i-au abandonat, au fost bătuți cu tije de metal și au fost izolați pentru că au strigat „Slava Ucraina”.

Invadatorii le-au mai spus copiilor că eliberarea Hersonului „nu este adevărată” și că vor rămâne pentru totdeauna „copii ai Rusiei”.

Operațiunea de întoarcere a copiilor a fost însoțită de o logistică complexă sub pericolul amenințărilor constante din partea Federației Ruse.

Ei au putut să se reîntâlnească cu părinții lor cu o zi înainte, pe 22 martie, mai arată sursa citată. Video:

Noi locuințe sociale în Moldova. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei oferă 27 de milioane de euro

Pentru construcția locuințelor sociale noi în R. Moldova, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va oferi 27 mln. de euro. Dintre aceștia, 20 mln. de euro vor fi sub formă de împrumut pentru faza III a Proiectului de construcție, iar restul vor fi oferiți sub formă de granturi.

Câte locuințe sociale au fost construite în țară anul trecut - Stiri.md

Este vorba despre un grant de 1 mln. de euro din Fondul Verde de Investiții Sociale, precum și un grant de 6 mln. de euro din Fondul E5P pentru măsurile de eficiență energetică.

Costul total al proiectului este de 34 mln. de euro. Diferența de bani, de 7 mln. de euro, va fi acoperită de către autoritățile publice locale care vor aplica la proiect. Contribuția va fi formată din valoarea construcțiilor existente nefinalizate sau abandonate, valoarea terenului și documentația tehnică de proiect.

În baza proiectului vor fi construite 455 locuințe sociale în 12 localități ale Republicii Moldova, care vor asigura cca 1600 beneficiari, renovarea/modernizarea căminelor studențești în 4 localități, care ar asigura cca 750 beneficiari și construcția caselor pentru bătrâni în 16 localități, care ar asigura cca 750 de beneficiari.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale proiectul prevede asigurarea cu locuințe sociale pentru diverse categorii de populație, construirea și reabilitarea caselor pentru bătrâni și căminele studențești, cu înlocuirea întregii anvelope a clădirilor, astfel, ca să fie reduse din costurile la încălzire, aplicând conceptul de eficiență energetică pentru clădiri.

De asemenea, vor fi evaluate construcțiile publice existente și nefolosite din toată țara, în vederea renovării lor pentru a fi oferite familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale.

Obiectivele proiectului de construcție a locuințelor sociale sunt:

Suportul persoanelor cu venituri mici în asigurarea cu spațiu locativ;
Suportul persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități pentru asigurarea cu locuri în aziluri specializate;
Asigurarea studenților cu locuri în cămine modernizate;
Atragerea funcționarilor din cadrul sistemului bugetar al Republicii Moldova și reducerea fluctuației de cadre în rândurile angajaților publici în zonele rurale, prin oferirea de locuințe la locul angajării;
Îmbunătățirea calității vieții persoanelor social vulnerabile;
Dezvoltarea regiunilor prin atragerea și reținerea funcționarilor publici în urbele mici și localitățile rurale ale Republicii Moldova;
Creșterea eficienței energetice în imobilele publice, ceea ce va duce la reducerea poluării mediului și la scăderea cheltuielilor.

Proiectul vizează atragerea și menținerea specialiștilor din domeniul educației, sănătății, protecției sociale și administrației publice în mediul rural pentru a asigura furnizarea în continuare a unor astfel de servicii și astfel să contribuie la creșterea calității vieții pentru cetățeni, prin oferirea acestora la prețuri accesibile în locațiune.

Președintele Finlandei a semnat legea privind aderarea țării sale la NATO

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a semnat joi legea privind aderarea ţării sale la NATO, transmite Agerpres.

Finlanda intenţionează să construiască un gard la graniţa cu Rusia - Stiri.md

Legislaţia care încorporează tratatul fondator al NATO a fost adoptată de parlamentul de la Helsinki la 1 martie cu o largă majoritate.

Sauli Niinisto anunţase după acel vot că doreşte să promulge legea înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, prevăzute pentru 2 aprilie.

Finlanda încă aşteaptă ca Turcia şi Ungaria să ratifice cererea sa de aderare la NATO. Toate celelalte 28 de ţări membre ale organizaţiei au aprobat deja intrarea Finlandei în Alianţă.

Ungaria intenţionează să ratifice aderarea Finlandei la 27 martie, în timp ce Turcia a anunţat că o va aproba în curând.

La scurt timp după Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.

Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat ratificarea aderării celor două ţări la NATO.

În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda – ce are o frontieră terestră cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri – au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.