Igor Dodon susține că știe cine ar fi dezvăluit informații secrete din dosarul în care este anchetat

30/08/2022

News

Igor Dodon depune o nouă plângere la Consiliul Superior al Procurorilor. El afirmă că Petru Iarmaliuc ar fi lansat falsuri despre cele „peste 700 de apeluri telefonice”, efectuate de fostul președinte de la un telefon mobil, în perioada 26 mai – 10 iunie, scrie realitatea.md.

Socialistul a publicat captura dintr-un document, menționând că este vorba despre un raport oficial, în care se vorbește despre 28 de apeluri la nouă numere de telefon și 33 de SMS recepționate și expediate. Mai mult, ex-șeful de stat afirmă că Iarmaliuc ar putea fi persoana care ar fi admis scurgeri de informații secrete din dosar.

„Minciuna și dezinformarea este deja ceva patologic in aceste dosare penale inițiate pe criterii politice, însă practica dată este una ilegală în cazul justiției. Avocații mei am depus o nouă plângere pe acțiunile contrar legii ale procurorului Petru Iarmaliuc. În adresarea către Consiliul Superior al Procurorilor, avocații au demonstrat falsul lansat conștient de Petru Iarmaliuc despre Această informație a fost răspândită rapid de media, pentru a lăsa impresia greșită a unor „posibile” încălcări ale condițiilor arestului provizoriu, care ar motiva păstrarea acestei măsuri de reprimare.

În primul rând, avocații au atras atenție la faptul Petru Iarmaliuc prezintă informații secrete din dosar, ce confirmă o dată în plus că aceasta sursă ar putea fi autorul tuturor scurgerilor informațiilor secrete.

În al doilea rând, avocații au evidențiat că procurorul manipulează pe ideea că eu aș fi săvârșit „o abatere” de la condițiile plasării în arest la domiciliu prin utilizarea telefonului mobil. Subliniez încă o dată că nu am interdicție de a discuta cu orice persoane, inclusiv la telefon, excepție fiind cele implicate în dosar.

În al treilea rând, în adresare au fost prezente probe că procurorul Petru Iarmaliuc dezinformează conștient cu „peste 700 de apeluri telefonice” în perioada 26 mai – 10 iunie”, afirmă Dodon.

Luni, Curtea de Apel nu a admis recursul avocaților lui Igor Dodon privind măsura preventivă. Dodon se află în arest la domiciliu de la sfârșitul lunii mai, fiind acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal organizat, îmbogățire ilicită și trădare de Patrie.

Fostul șef de stat pledează nevinovat și acuză guvernarea de comandarea dosarului. Drept replică, succesoarea sa, Maia Sandu, îl îndemna să nu îi fie frică, dacă nu a comis ilegalități.

Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului pentru a depăși criza din regiune provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia

Liderii de la Tiraspol refuză ajutorul propus de autoritățile de la Chișinău pentru a depăși criza din regiunea transnistreană, provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia. Despre aceasta a anunțat președintele Maia Sandu, într-un video publicat după întrevederea de dimineață cu prim-ministrul Dorin Recean, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian și șeful Legislativului, Igor Grosu, transmite IPN.

„Guvernul și partenerii externi au propus ajutor umanitar: alimente, medicamente, combustibil, generatoare, transportarea bolnavilor de pe malul stâng pe cel drept. Dar regimul de la Tiraspol a refuzat toate aceste ajutoare”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit președintelui Republicii Moldova, lucrurile sunt mai complicate pentru malul stâng, în această perioadă de criză energetică. „Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar autoritățile de la Chișinău fac totul ca să ușureze situația cetățenilor din regiunea transnistreană”, a promis șeful statului, Maia Sandu.

Guvernul vrea să naționalizeze obiectivele strategice

Chișinăul pregătește naționalizarea unor obiective strategice. Astăzi, la începutul ședinței de guvern, premierul Dorin Recean a dat indicații ministrei justiției să pregătească, în trei săptămâni, modificarea legislației privind naționalizarea obiectivelor strategice. Recean nu a menționat însă despre ce obiective este vorba, declarația fiind făcută în contextul discuției despre criza energetică, transmite IPN.

„Noi ne facem temele pentru acasă ca să ne debarasăm definitiv de orice instrument de șantaj și, în acest context, doamna ministră Veronica Mihailov-Moraru, în următoarele trei săptămâni să revizuim toată legislația cu privire la naționalizare, în așa fel încât noi să acționăm în mod special acolo unde avem active strategice și care, apropo, au fost preluate tot așa, prin forță și șantaj. Trebuie să ne recuperăm activele”, a declarat Recean.

Șeful guvernului le-a răspuns în context și unor politicieni, numindu-i „bufoni și speculanți politici ai Kremlinului”, care potrivit lui Recean, încearcă să aducă Guvernul la situația în care să pună pe umerii cetățenilor o „datorie inexistentă” de peste 700 de milioane de dolari.

„Este pentru prima dată când avem politicieni care își învinuiesc propriul stat pentru problemele create din exterior. Această datorie nu există. O fi fost ei cheltuiți pe iahturi, pe vacanțe, dar nu au fost cheltuiți de cetățenii Republicii Moldova. Vreau să le reamintesc acestor bufoni că acum nu este vorba despre politică sau partide. Acum vorbim despre patriotism, despre stat, despre demnitate”, a declarat prim-ministrul.

Concernul rus Gazprom a anunțat că de la 1 ianuarie 2025 reduce la zero cantitatea de gaze pentru Republica Moldova. Compania invocă refuzul părții moldovenești de a-și onora obligațiunile de achitare a datoriilor. Notificarea a fost expediată de Gazprom companiei Moldovagaz. În scrisoarea sa, concernul rus reclamă „neachitarea sistematică a datoriilor” și „abateri esențiale de la prevederile contractuale”.

Alți doi membri ai fostului partid „Sor”, trimiși în judecată pentru finanțarea ilegală a formațiunii

Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată, pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire a președintei oficiului teritorial Ungheni al Partidului Politic „Șor” și a președintelui oficiului teritorial Soroca al aceluiași partid, pentru complicitate la finanțarea ilegală a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, infracțiune prevăzută la art. 181/2 alin. (5) din Codul penal, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Cauza penală a fost disjunsă în 2024, de către Procuratura Anticorupție, din cauza penală de bază pornită în anul 2022.

Conform informațiilor obținute în urma investigațiilor, învinuiții, în perioada iulie – octombrie 2022, activând în calitate de președinți ai organizației teritoriale Ungheni și Soroca a Partidului Politic „Șor”, au coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat. Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, aceștia au contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului.

În asemenea circumstanțe, învinuiții au acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de peste 3,2 milioane de lei în cazul președintei organizației teritoriale Ungheni și aproximativ 9,7 milioane de lei în cazul președintelui organizației teritoriale Soroca. Această finanțare a fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale. În cadrul urmăririi penale, în scopul garantării executării pedepsei amenzii și eventualei confiscări speciale, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor președintei organizației Ungheni în valoare de peste 2 milioane de lei și asupra bunurilor președintelui organizației Soroca în valoare de peste 330 000 de lei.

Ambii învinuiți nu și-au recunoscut vinovăția, iar cauzele penale au fost trimise pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea săvârșită, legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani.

Notă: O persoană acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată până când se dovedește vinovăția printr-o hotărâre judecătorească definitivă.