Igor Grosu, întrevederi cu miniștri și înalți oficiali suedezi

Joi, 9 februarie, este ultima zi a întrevederilor planificate ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în Suedia. Pe parcursul zilei de miercuri, 8 februarie, speakerul Igor Grosu s-a văzut cu omologul său suedez și cu prim-ministrul, scrie realitatea.md.

Igor Grosu a discutat cu premierul suedez, Ulf Kristersson, despre starea relațiilor bilaterale dintre cele două țări și despre intensificarea cooperării economice și comerciale dintre Republica Moldova și Regatul Suediei.

„Ne dorim ca un număr cât mai mare de produse moldovenești să ajungă în Suedia și să avem cât mai mulți investitori suedezi în Republica Moldova”, a punctat șeful legislativului în cadrul întrevederii.

Președintele Parlamentului, la Stockholm, s-a văzut și cu omologul său suedez, Andreas Norlén. Cei doi președinți au discutat despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova având un război la câțiva kilometri și consecințele dramatice asupra țării noastre, despre prioritățile agendei parlamentare de la Chișinău, dar și despre agenda președinției suedeze a Consiliului UE (ianuarie-iunie 2023).

O altă întrevedere din agenda speakerului Parlamentului a fost cu mai mulți miniștri, printre care și cu ministra pentru Afaceri Europene, Jessika Roswall, și secretarul de stat pentru afaceri europene, Jan Knutsson.

În cadrul întrevederii, s-a discutat despre procesul de integrare europeană, iar oficialii suedezi au dat asigurări că Republica Moldova este printre statele prioritare pe agenda președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene și și-au exprimat susținerea față de demersurile autorităților de la Chișinău, care vizează reformarea sectoarelor-cheie și modernizarea țării.

Agenda vizitei oficiale a inclus și o întrevedere cu ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson. Discuția s-a axat pe subiectul securității din regiune și, în context, necesitatea reformei sectorului apărării.

„O prioritate a noastră este să asigurăm pacea în țară și în regiune”, a menționat Președintele Parlamentului.

Igor Grosu s-a întâlnit și cu secretara de stat a Ministerului pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Diana Janse, și Directorul General al Camerei de Comerț, Anders Ahnlid. Oficialii au convenit asupra intensificării eforturilor pentru schimbul comercial între țările noastre, în mod special în domenii precum IT, agricultură, investiții în regenerabile.

De asemenea, subiectul bunelor practici în gestionarea localităților și comunităților a fost discutat cu președintele Consiliului Municipal din Stockholm, Olle Burell.

Speakerul s-a întâlnit și cu șefa departamentului al Agenției Suedeze de Cooperare pentru Dezvoltare Internațională (Sida) pentru Europa și America Latină, Christina Danielsson. În condițiile în care cooperarea moldo-suedeză durează de peste 20 ani, s-a discutat despre următoarele programe ale Agenției din Moldova, care au drept scop promovarea drepturilor omului, a egalității de gen și a educația incluzivă.

La invitația guvernatorului Regiunii Uppsala, Göran Enander, Președintele Parlamentului a mers la Universitatea din Uppsala, unde nouă tineri moldoveni își fac studiile, dar și la Castelul medieval Uppsala.

Amintim că, în perioada 6 – 9 februarie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a aflat într-o vizită oficială în Regatul Suediei.

Cum i-au păcălit angajații unui spital din Herson pe rușii care voiau să-i deporteze pe copiii internați

Mii de copii ucraineni au fost deportați în Rusia de la începutul războiului şi până acum.S-a întâmplat și în Herson, acolo unde reprezentanții Moscovei au luat toți copiii unui orfelinat și i-au trimis mai întâi în Crimeea aflată sub ocupație, pentru ca, mai apoi, să-i ducă pe unii direct pe propriul rusesc.

Cum i-au păcălit angajații unui spital ucrainean pe rușii care voiau să-i deporteze pe copiii internați, la Herson

Propaganda Kremlinului nu s-a ferit să se laude cu aceste deportări, care au fost condamnate nu doar de ucraineni, ci de întreaga comunitate internațională.

Copiii deportați din Herson aveau, majoritatea, sub cinci ani. În orfelinat erau peste patruzeci de copii, arată un reportaj realizat de CNN, preluat de Antena3.

Olena, o femeie cu părul alb, a fost asistentă a orfelinatului din Herson timp de 17 ani. Între timp, orfelinatul a ajuns locul unei fărădelegi.

„Simt un gol, un gol, totul parcă tocmai s-a oprit. Copiii au avut de toate. Erau fericiți. Acum, nu au rămas decât liniștea și lucrurile care încă mai amintesc de ei. Numele lor este trecut pe dulapuri”, spune ea

„Ne-au somat să le adunăm hainele. Rușii și colaboratorii lor au sunat seara și au spus să pregătim copiii pentru dimineață. Autobuzele au sosit la opt”, continuă femeia.

În loc să ascundă această crimă de război, rușii s-au lăudat cu ea.

Scenele deportării au fost filmate pentru propaganda Moscovei și apoi publicate pe canalul de Telegram al unui deputat rus.

Operațiunea s-a petrecut în octombrie. Potrivit anchetatorilor ucraineni, micuții au fost duși apoi în Crimeea ocupată sau chiar în Rusia.

Investigatorii spun că totul a făcut parte dintr-o misiune premeditată a rușilor de a lua copiii ucrainenilor. Până și spitalele erau pe listă.

Aici, rușii s-au lovit de o anumită rezistență subterană.

Angajații unui spital i-au declarat bolnavi pe copiii care urmau să fie deportați

„A fost înfricoșător. Terifiant. Atât de multă presiune. De două ori pe zi ne cereau să le arătăm listele cu copiii de dus în Rusia”, spune Olga Piliarksa.

Pentru a-i salva pe micuți de deportare, Olga şi colegii ei au dus orfanii la Terapie Intensivă şi au falsificat evaluările medicale, declarându-i grav bolnavi pe copiii sănătoși.

Chiar au simulat o ventilație de urgență.

„Am înțeles că rușii și colaboratorii nu ne vor ierta, spune ea. Știam că vor exista repercusiuni serioase. Am înțeles asta”, spune femeia, resemnată.

Dar ea și colegii său au riscat și au reușit, astfel, să salveze copiii.

Alexei Navalnîi, torturat și umilit de ruși în închisoare după ce documentarul despre el a câştigat Oscarul

Politicianul Alexei Navalny a fost trimis în izolare pentru a 12-a oară în opt luni, potrivit unei postări pe pagina sa de Twitter, transmite Mediafax.

Imaginea articolului Alexei Navalnîi a fost în izolare după ce documentarul despre el a câştigat Oscarul

El a scris că şederea într-o celulă „bună” s-a încheiat şi că acum se află într-o celulă „rea” pentru că s-a „purtat în mod necorespunzător”. Decizia a fost lată după ce documentarul Navalny a câştigat premiul Oscar.

„Aparent, autorităţile coloniei nu au putut suporta ca eu să primesc un Oscar, hotărând că două cărţi în celulă şi un Oscar reprezintă prea mult. Are sens”, a adăugat el, referindu-se la premiul Oscar câştigat de documentar care vorbeşte despre disidenţa, otrăvirea şi întemniţarea lui.

Navalny a fost arestat în ianuarie 2021 după ce s-a întors în Rusia din Germania, unde se recuperase după otrăvirea cu agent neurotoxic, lucru pe care el îl pune pe seama Kremlinului şi pe care autorităţile ruse îl neagă.

Apoi, în martie 2022, el a fost condamnat la nouă ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de fraudă şi de sfidarea instanţei. Navalny a respins toate acuzaţiile despre care a spus că sunt fabricate de subordonaţii lul Vladimir Putin.

Momente de groază pentru pasagerii cursei TelAviv-București. Aeronava a aterizat de urgență în Turcia

A fost alertă cu bombă la bordul unui avion Tarom, care venea de la TelAviv şi se îndrepta spre România. Pasagerii mărturisesc că a fost o experiență îngrozitoare, iar echipajul de zbor nu i-a ajutat deloc, transmite antena3.ro.

”A fost înfricoșător” | Mărturiile pasagerilor din avionul Tarom aterizat de urgenţă la Istanbul, după o ameninţare cu bombă

Ora 3:30, spaţiul aerian al Turciei. O aeronava Tarom ce venea dinspre TelAviv spre Bucureşti aterizează de urgenţă pe aeroportul din Instanbul, după ce personalul de urgenţă al avionului anunţă cei 88 de călători că este o problemă de securitate.

”Nu a fost bine. Cum mă simt? Groaznic. Nu ştiu cum să spun, dar a fost foarte înfricoşător. Prietena mea e de aceeaşi părere”, a mărturisit un tânăr.

”Am fost surprinşi, nimeni nu ne-a zis ce se întâmplă înainte. A fost foarte greu pentru noi, am petrecut 9 ore în Istanbul”, a declarat un alt pasager.Odată aterizată, nava a fost verificată de poliţişti, sub privirile confuze ale călătorilor, care încă nu ştiau de ce au aterizat de urgenţă.

”Pilotul şi echipajul de zbor nu ne-au ajutat, doar au început să ne streseze foarte tare, ne-am speriat, nu ştiam ce o să se întâmple”, spune ul alt pasager.

”Echipajul de zbor nu ne-a ajutat, nu ne-a oferit informaţii. Doar ţipau la mine de fiecare dată când întrebam ceva”, a mai mărturisit altă persoană.

Cei 88 de pasageri au fost cazaţi peste noapte la un hotel din Istanbul, iar astăzi, la ora 11:30, avionul a decolat spre destinaţie finală, Bucureşti.

În urma verificărilor, s-a constatat că a fost vorba despre o alarmă falsă.

Control comun în vama Leușeni-Albița! România și R. Moldova au semnat astăzi acordul
Articolul anterior
Tragedie pe un drum din Cahul! Un tânăr de 23 de ani a murit într-un accident rutier provocat de un șofer beat
Articolul următor