„I’m from Moldova!” Tânăra care a străbătut Pământul pentru a aduce pește proaspăt în România și Moldova

Mereu în mișcare, plină de idei, neînfricată, implicată sută la sută și pasionată de tot ce face, Alesea Brînzilă conduce de 11 ani departamentul de Import și Comunicare, din cadrul Ocean Fish, o companie care aduce pește proaspăt din toate colțurile globului pământesc în România și Republica Moldova. Tot ea, pentru a fi sigură de originea peștelui importat, a străbătut cinci din cele șapte continente. Două au rămas nedescoperite de ea – Antarctida și Australia, pe ultima și-a promis să o viziteze când se va pensiona.

separator

Unii dintre voi au auzit de „avocata Alesea Brînzilă” acum șase ani, când ea nu a putut rămâne indiferentă față de povestea Anastasiei Mironaș, 85 de ani. Bătrâna a fost evacuată forțat din apartamentul său de nepoata soțului său, decedat în urmă cu mai mulți ani. Alesea a convins-o pe nepoată să o lase pe bătrână în casă și s-a oferit să plătească datoriile pe serviciile comunale, doar ca Anastasia Mironaș să nu rămână iarăși pe drumuri.

Felul de a fi al Alesei Brînzilă nu s-a schimbat nici când aceasta a devenit parte a companiei lideră pe piața peștelui în România și Republica Moldova. „La Ocean Fish m-am regăsit din start. M-am diluat așa. Sunt foarte încăpățânată, workaholică și foarte curioasă”, spune Alesea.

„Young lady” cu tupeu

Venind din domeniul juridic, pentru a fi sigură că nu-i scapă nimic, Alesea a studiat a-fir-a-păr tot ce ține de pește. Ce-i somonul? De unde vine? Câte denumiri latine are? Cât somon vine din crescătorii, cât – din Oceanul Pacific? Cine sunt cei mai mari jucători pe piață? Alesea Ea trebuia să știe toate răspunsurile. „Habar nu aveam că există atâtea specii de pește și că este un domeniu atât de interesant și cunoscut în lumea internațională.”

În primii doi ani ai activității sale în cadrul Ocean Fish, era deseori refuzată de potențiali parteneri. „Cine sunteți voi? România? Cât somon importați? 20 de tone? Come on, young lady! România nu e interesantă. Republica Moldova – nici atât.”

După refuzul din primul an, Ocean Fish a crescut cantitatea – până la 4 camioane de somon de Atlantic, pe săptămână. „Atunci am prins la curaj și mai mult, la tupeu, cum îi zic eu. Am mers iarăși la respectiva companie, le-am zis că am crescut cantitățile, că și Europa de Est consumă pește. Doar trebuie să ne ajute să avem contracte bune, prețuri corecte…”, povestește directoarea departamentului de Import din cadrul Ocean Fish.

Acela a fost unul dintre primele succese atinse de Alesea Brînzilă. „Liderul de piață internațional a decis să deschidă un birou în Europa Centrală. Managerul lor ne-a vizitat și am semnat un gentlemen’s agreement. Deci, timp de trei ani, am ridicat consumul de somon la 3000 de tone pe an”, își amintește femeia Alesea entuziasmată.

„Păi e Africa, cine să se ducă în Africa?”

În 2014, îndrăzneala și încrederea în capacitățile companiei pe care o reprezintă au adus-o pe Alesea pe continentul african. Pe atunci, Ocean Fish era deja un mare importator de pește, însă nu de la prima sursă, pentru unele tipuri de pește. „M-am întrebat de ce vânzătorul nostru este din Olanda sau din Franța. „Păi, olandezii sunt negustorii de la naștere, ei au investit în Africa, bunăoară ca italienii și francezii.” Și de ce nu putem aduce noi din Africa? „Păi e Africa, cine să se ducă în Africa?” Mă duc eu. De ce, nu?”, povestește zâmbind Alesea. Pentru ea era important să controleze întreg traseul peștelui, iar fiind conștientă de prejudecățile răspândite despre continentul african, și-a propus să le spulbere. Astfel a aflat că și acolo contează foarte mult prima impresie. „Dacă vii cu o companie puternică în spate, ai o prezentare bună, vorbești despre standardul tău, le insufli încredere, cred că poți să ai parteneri pe ani înainte”, asigură Alesea.

Totuși, în deplasările sale prin țări bogate în pește, tânăra nu promova doar interesele Ocean Fish. Ea nu a ratat nicio șansă să povestească localnicilor despre originile sale. „I am from Moldova, a very small country, but very beautiful. We have some wine cellars.” Puțini au fost cei care mai auziseră până atunci de țara noastră, iar asta trezea în Alesea naționalismul și dragostea de patrie, o provoca să povestească la cât mai mulți despre Moldova și bogățiile sale. „Mă mândresc că, în momentul în care povestim despre zona noastră, oamenii devin cumva curioși. Odată, printr-o coincidență, l-am cunoscut pe fratele președintelui Ugandei. Și el a avut aceeași reacție. „Da, am auzit ceva, nu cred că aveți ambasador pe acolo, dar știu că putem dezvolta, știu că aveți cereale, știu că aveți ulei, știu că importați foarte multă cafea.” Dac-aș putea, aș contribui maxim la stabilirea relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu tot mapamondul. Pentru că avem de toate, credeți-mă”, spune mândră Alesea Brînzilă.

De ce e nevoie de „Traseul peștelui”

Timp de 11 ani de când , de când face parte din boardul companiei, Alesea Brînzilă a revoluționat felul în care se întâmplau lucrurile acolo. Și-a propus să educe consumatorii de pește arătându-le cât de important este să cunoască originea produselor pe care le consumă. Anume așa s-a născut „Traseul peștelui”. „Ne-am luat o misiune pe care vrem ducem la bun sfârșit. De aici vine sloganul „Am adus peștele de la Polul Nord și în Republica Moldova” sau „Consumă pește. Fii responsabil”. Când te afli la raftul unui magazin și ai un produs în mână, foarte mult contează să știi în ce condiții se procesează”, îndeamnă Alesea Brînzilă.

Potrivit acesteia, campania de informare și promovare, în Republica Moldova, este abia la început. Totuși, cazul furnizării alimentelor alterate în instituțiile preșcolare din municipiul Chișinău a motivat cetățenii Republicii Moldova să fie consumatori mai responsabili. „În momentul când o bubuit scandalul, m-am bucurat că autoritățile s-au sesizat, în sfârșit, în privința celor care transportă peștele din transnistria, din Ucraina, fără a-l vămui, fără a-l transporta în condiții corespunzătoare. Nu e normal să transporți peștele congelat pentru grădiniță, într-o camionetă în care transporți cărămidă sau ciment sau cartof”, declară revoltată Alesea.

„Hai să devenim furnizorul Casei Regale”

Cunoscută deja printre colegi pentru ambiția sa, a reușit totuși să-i uimească pe toți când și-a propus să pună peștele Ocean Fish pe masa Familiei Regale a României. „Sunt genul ăla de om – dacă nu eu, cine? Așa mi-am propus să devenim furnizorul Casei Regale. Asta ce i-a făcut pe mulți să se uite la mine ca și cum aș fi de pe altă planetă. Nu. Păi cum să fii tu furnizor al Casei Regale?! Păi de ce nu? Dacă suntem totuși o companie dotată cu de toate și respectăm toate standardele? De ce nu?” Zis și făcut. Ocean Fish a devenit principalul furnizor de pește al Casei Regale din România în 2016. Gama de produse livrată de Ocean Fish este una foarte bogată – de la somon, păstrăv românesc, dorada la produsele semipreparate din gama premium, precum somonul norvegian afumat și caviar din somon sălbatic. Tonul afumat, somonul fume, fructele de mare asortate sunt preferate de către Principesele Margareta și Maria.

„Asta înseamnă o mare pasiune pentru ce faci, asta înseamnă implicare. Dacă muncești, ești prietenul meu. Dacă văd că ai suflet în ceea ce faci, ești prietenul meu pentru viață, dacă nu, îți strâng mâna și drumurile noastre se separă”, ne spune Alesea Brînzilă.

Articol realizat în parteneriat cu compania Ocean Fish

VIDEO! Imagini cu doi bătrâni care vor să se dea cu sania au amuzat tot Internetul

Video devenit viral in online! În imagini apar doi bătrâni care încearcă să se dea cu sania.

„Problema este că noi căutăm pe cineva lângă care să îmbătrânim, în timp ce secretul este sa găsim pe cineva lângă care să rămânem copii.”, scrie autorul postării.

Imaginea zilei: Cum arată zebrele din Chişinău pe care mor pietoni

Cum, în 2023, nu trebuie să arate o trecere pentru pietoni în Chişinău? Răspunsul simplu îl puteţi vedea în fotografia postată de autoblog.md care nu mai are nevoie de niciun comentariu.

Anul 2023 a început extrem de prost în ce priveşte numărul de accidente cu implicarea pietonilor şi o parte din vina pentru producerea acestora revine infrastructurii prost amenajate, deşi nu se recunoaşte asta. După cum a declarat expertul Ilie Bricicaru, infrastructura rutieră din preajma trecerilor pietonale trebuie gândită într-un mod în care să fie exclus orice risc de accident, însă…

Însă la ce evoluţie sau revoluţie să ne așteptăm, când elementarul lipsește?! În imagine este o trecere pentru pietoni de pe strada Grenoble, din preajma podului de Telecentru, una des folosită pentru că altele nu se găsesc chiar aproape. Trecerea pe aceasta nu este dirijată de vreun semafor, astfel că pietonii speră mereu că li se va ceda, însă din cele observate şi de noi nu se întâmplă de fiecare dată.

Deşi există indicatoare rutiere care nu se observă excelent din cauza numărului mare de maşini în trafic, inclusiv parcate în preajmă, în mod normal un şofer ar sesiza mai bine apropierea de o trecere, pe timp de noapte, dacă ar fi bine marcată cu un alb intens şi uşor reflectorizant. De iluminare nu mai spunem nimic, căci asta ar fi un lux pentru bugetul Primăriei, comparativ cu semafoarele inteligente…

Încă o remarcă ar fi în privinţa vehiculelor de mare tonaj şi înalte. Să presupunem că acest camionagiu din Ucraina s-a cam rătăcit, dar în general astfel de maşinării nu au ce căuta pe astfel de străzi. Acestea pot spori riscul producerii de accidente cu pietoni, inclusiv din cauza dimensiunilor, devenind un impediment în câmpul vizual al altor participanți la trafic, dar al pietonilor. În acest caz, mamele cu copii au început să traverseze strada prin spatele TIR-ului, însă pe contrasens doar şoferul din Mercedes a observat asta, iar cel din Alfa Romeo într-un ultim moment, oprindu-se practic pe trecere.

Aşadar, mai este mult de lucru pentru a securiza trecerile pentru pietoni din Chişinău şi recomandăm administratorului principal al oraşului, împreună cu echipa sa, să se ocupe de administrarea problemelor reale, nu de politică. Ori aplicarea unui marcaj proaspăt, inclusiv pe această trecere, este planificată abia în al doilea mandat?…

Dacă aţi surprins vreo situaţie interesantă/riscantă, în Chişinău sau pe drumurile din ţară, scrieţi-ne şi trimiteţi imagini foto/video prin secţiunea Contact, pe pagina noastră de Facebook sau la adresa contact@autoblog.md, iar noi o vom transforma în ştire care va fi auzită şi de autorităţi, mai scrie autoblog.md.

VIDEO! Imagini spectaculoase cu o bătaie între doi urși, surprinse într-o pădure din județul Suceava

Imagini foarte rare și spectaculoase cu o confruntare puternică între doi urși au fost surprinse într-o pădure administrată de Ocolul Silvic Broșteni din cadrul Direcției Silvice Suceava, scrie hotnews.ro.

„Urșii sunt animale teritoriale și au habitatul în pădurile întinse de munte și cele dese din zonele deluroase. În căutarea hranei, urșii fac deplasări lungi, folosindu-și toate simțurile, în special cel olfactiv, foarte dezvoltat. Hrana lor este predominant vegetală, dar se hrănesc și cu pești, cervide, mamifere mici, până la păsări sau ouă de păsări și insecte”, scrie Romsilva pe pagina de Facebook.

Imaginile au fost surprinse de un angajat al Direcției Silvice Suceava, Ionel Moroșanu, și postate pe Facebook de Romsilva.

După ce Asociaţia Producătorilor de Conserve a tras alarma, ANSA ar putea interzice importul sucurilor din Ucraina
Articolul anterior
Codul galben de îngheț la suprafața solului a fost prelungit
Articolul următor