Căderea Credit Suisse a dat o lovitură gravă reputaţiei Elveţiei, ca principal centru mondial de administrare a averilor, avertizează experţii, punând sub semnul întrebării reputaţia sa de stabilitate, reglementare şi guvernanţă corporativă, transmite Reuters, conform ziare.com.
Lovită de ani de scandaluri şi pierderi, Credit Suisse se lupta cu o criză de încredere de luni de zile, înainte ca dispariţia sa să fie decisă în doar câteva zile săptămâna trecută, când autorităţile elveţiene au intermediat o preluare a băncii de către rivala mai mare UBS.
Chiar şi UBS a trebuit să fie salvată de guvern în 2008, după o incursiune dezastruoasă în titlurile ipotecare din SUA.
Colapsul Credit Suisse şi consecinţele acestuia „vor fi foarte dăunătoare”, a declarat Arturo Bris, profesor de finanţe la Institutul Internaţional pentru Dezvoltarea Managementului (IMD) din Lausanne, adăugând că ar putea în beneficiul centrelor financiare rivale.
Elveţia gestionează active internaţionale de 2.600 de miliarde de dolari, conform unui studiu Deloitte din 2021, ceea ce o face cel mai mare centru financiar din lume, înaintea Marii Britanii şi a Statelor Unite.
Dar Elveţia se confruntă cu concurenţa altor centre, inclusiv Luxemburg şi în special Singapore, care s-a dezvoltat rapid în ultimii ani.
„Bancherii din Singapore vor desfunda sticlele de şampanie”, a declarat Bris pentru Reuters.
Credibilitatea Elveţiei ca ţară stabilă şi previzibilă a fost schimbată de măsuri precum decizia de a şterge deţinerile deţinătorilor de obligaţiuni Credit Suisse, a spus el.
Conform acordului de preluare, deţinătorii de obligaţiuni Credit Suisse de tipul AT1 nu vor primi nimic, în timp ce acţionarii, care de obicei se situează sub deţinătorii de obligaţiuni în termeni de compensare, vor primi 3,23 miliarde de dolari.
În timp ce prospectul obligaţiunilor AT1 al Credit Suisse a arătat clar că deţinătorii de obligaţiuni hibride (AT1) nu îşi vor recupera nicio valoare, puţini au anticipat dispariţia băncii.
Asociaţia Bancherilor Elveţieni a încercat să pună o faţă curajoasă crizei, prezentând salvarea concepută de guvern, banca centrală şi autoritatea de reglementare ca un semn de putere.
”Sectorul financiar elveţian a reuşit să abordeze o problemă majoră a unui jucător important. În acest sens, văd, de asemenea, un viitor prosper pentru centrul financiar, deoarece avem sute de bănci foarte bine capitalizate şi bănci de gestionare a averilor şi active de mare succes”, a declarat marţi preşedintele SBA şi fostul CEO al UBS, Marcel Rohner.
Cu toate acestea, numărul băncilor a scăzut la 239 în 2021, de la 356 în 2002. Numărul de angajaţi a scăzut la 91.000 de la 108.000, din 2011.
A fost arestat un suspect în cazul unui „complot pentru asasinarea lui Zelenski”
Un complot de asasinare a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Polonia a fost dejucat prin arestarea unui spion al serviciilor secrete militare rusești, au anunțat autoritățile de la Varșovia, potrivit The Times, relatează tvrinfo.ro.
Bărbatul, un cetățean polonez identificat doar ca Pawel K, a contactat agenția de informații a Rusiei, GRU, și s-a oferit să îi ajute să-l ucidă pe liderul ucrainean, a declarat biroul procurorului polonez.
Bărbatul a fost recrutat și însărcinat cu găsirea unor puncte slabe în securitatea aeroportului Rzeszow-Jasionka, aflat în apropiere de granița ucraineană și folosit frecvent de Zelenski pentru a zbura în străinătate, au declarat pentru The Times surse din cadrul forțelor de ordine ucrainene.
Aeroportul, care este puternic păzit de sisteme de rachete antiaeriene Patriot ale SUA și de trupe NATO, este, de asemenea, folosit de demnitarii străini care se îndreaptă spre Kiev și ca punct de tranzit pentru ajutorul militar occidental care trece în Ucraina.
„Sarcinile sale includeau colectarea și furnizarea de informații pentru serviciile de informații militare ale Federației Ruse privind securitatea aeroportului Rzeszow-Jasionka. Acest lucru a fost, printre altele, pentru a ajuta serviciile speciale rusești să planifice un posibil atac asupra vieții șefului unui stat străin – președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski”, a precizat parchetul polonez într-un comunicat.
„Concluziile anchetei arată că suspectul Pawel K și-a declarat disponibilitatea de a acționa pentru serviciile de informații militare ale Federației Ruse și a stabilit contacte cu cetățeni ai Federației Ruse direct implicați în războiul din Ucraina.”
Procurorii au precizat că bărbatul a fost acuzat de „disponibilitatea de a acționa pentru serviciile secrete străine împotriva Republicii Polone” și că va fi ținut în arest temporar în timp ce ancheta va continua. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă până la opt ani de închisoare.
Complotul a evidențiat amenințarea continuă a Kremlinului la adresa aliaților occidentali ai Ucrainei, a declarat Kievul.
„Acest caz este încă o dovadă că Rusia este o amenințare nu numai pentru Ucraina și ucraineni, ci și pentru întreaga lume liberă”, a declarat Andrîi Kostin, procurorul general al Ucrainei.
„Regimul criminal al Kremlinului încearcă în mod constant să submineze securitatea europeană și globală”.
„Avem nevoie de acești bani ieri, nu mâine, nu astăzi”
Serviciul ucrainean de securitate de stat, SBU, a declarat că a fost implicat într-o operațiune comună cu forțele de ordine poloneze pentru reținerea suspectului, care a arătat rezultatul unei „cooperări eficiente în combaterea crimelor rusești în Ucraina și în străinătate”.
Anterior, premierul ucrainean a avertizat că victoria președintelui Putin ar putea duce la un al treilea război mondial, Kievul afirmând că a lovit obiective militare în Crimeea ocupată de Rusia.
Aflat în vizită la Washington, unde Congresul este așteptat să voteze un pachet de ajutor în valoare de 60 de miliarde de dolari în acest weekend, Denis Șmihal a declarat: „Avem nevoie de acești bani ieri, nu mâine, nu astăzi”.
Agenția de informații militare a Kievului a declarat că un atac asupra unui aerodrom din Crimeea, miercuri, a avariat grav patru lansatoare de rachete, trei stații radar și alte echipamente.
Patru lansatoare pentru rachete sol-aer S-400 și un punct de control al apărării aeriene staționate la o bază aeriană din Djankoi s-au numărat printre echipamentele „distruse sau grav avariate”, a precizat agenția.
Trupele rusești au intensificat recent atacurile cu rachete balistice asupra Ucrainei din Crimeea.
Zelenski a avertizat în ultimele zile că Ucraina „rămâne fără rachete” în apărarea sa în fața atacului rusesc. El a declarat săptămâna trecută că forțele ruse au fost capabile să tragă de zece ori mai multe proiectile de artilerie decât armata ucraineană.
Pachetul militar
Camera Reprezentanților este așteptată să voteze sâmbătă un pachet militar pentru Ucraina. Proiectul de lege privind ajutorul este blocat de luni de zile din cauza opoziției aripii drepte a Partidului Republican, ceea ce dă Rusiei un avantaj pe câmpul de luptă.
Șmihal a declarat pentru BBC: „Dacă nu o vom proteja… Ucraina va cădea. Astfel, sistemul global de securitate va fi distrus și toată lumea va trebui să găsească un nou sistem de securitate. Sau vor fi multe conflicte, multe astfel de tipuri de războaie, iar la final ar putea duce la cel de-al treilea război mondial”.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat: „Ucraina nu trebuie să lupte doar pentru a asigura profit americanilor, ci trebuie să lupte până la ultimul ucrainean și este încărcată de datorii – politica colonială preferată a Statelor Unite ale Americii.”
Peskov a sugerat că o parte „foarte semnificativă” din ajutorul propus va rămâne în complexul militar-industrial american. „Toți experții și semi-experții pot vedea acum cu ochiul liber situația de pe front, care este departe de a fi favorabilă pentru partea ucraineană, așa că acest lucru nu poate schimba nimic”, a spus el despre pachetul de ajutor.
Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, a propus organizarea de voturi separate pentru ajutorul militar pentru Israel, Taiwan și Ucraina. Legislația propusă ar prevedea un ajutor de 26 de miliarde de dolari pentru Israel, 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și 8 miliarde de dolari pentru aliații SUA din Indo-Pacific.
Johnson se confruntă cu o furie tot mai mare din partea unor membri ai Partidului Republican față de decizia sa de a continua cu ajutorul militar pentru Ucraina. Cu toate acestea, la scurt timp după ce a făcut publice propunerile de finanțare, Johnson a primit sprijin din partea președintelui Biden.
„Camera trebuie să adopte pachetul săptămâna aceasta, iar Senatul ar trebui s-o urmeze rapid”, a declarat Biden. „Voi semna imediat această lege pentru a trimite un mesaj lumii. Suntem alături de prietenii noștri și nu vom lăsa Iranul sau Rusia să reușească”.
Cea mai mare parte a banilor pentru Ucraina ar urma să fie destinată achiziționării de arme și muniții de la producătorii americani din domeniul apărării.
Zelenski a declarat că ar fi o „rușine” dacă Congresul ar aproba finanțarea pentru Israel și nu pentru Ucraina. După săptămâni în care a cerut mai multe sisteme de apărare aeriană, el a subliniat faptul că SUA, Marea Britanie și Franța au reușit să doboare aproape toate atacurile aeriene lansate de Iran asupra Israelului.
„Cerul nostru ucrainean și cerul vecinilor noștri merită aceeași securitate”, a declarat el în cadrul unei reuniuni a liderilor europeni miercuri seara.
Grant Shapps, ministrul britanic al Apărării, a declarat că implicarea RAF în doborârea rachetelor lansate de Iran spre Israel este „diferită” de situația din Ucraina, unde există riscul unui conflict direct între Rusia și Occident.
Trupele britanice sunt deja staționate în țări situate între Israel și Iran, precum Irak și Siria, ceea ce le permite să doboare rachetele care trec pe deasupra lor, a spus el. „Ceea ce nu vrem să avem este un al treilea război mondial între Rusia și Occident. Deci, în mod clar, există o imagine diferită”.
Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a declarat că regretă faptul că „politica internă” din SUA întârzie pachetul de ajutor atât de necesar. „Nu ne putem baza doar pe SUA. Trebuie să ne asumăm [propria] responsabilitate și să încetăm să mai spunem: ”Oh, SUA vor face [asta]””, a declarat el.
Republicanii au blocat proiectele de lege privind cheltuielile în Congres, cerând ca mai întâi să fie instituite controale mai puternice pentru a limita sosirea migranților la granița de sud a SUA.
Promotorii patrimoniului cultural, premiați la Chișinău. Cine sunt cîștigătorii
Gala Premiilor Patrimoniului Cultural a avut loc la Chișinău în contextul Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor. În total șapte premii au fost oferite promotorilor patrimoniului cultural. Două dintre ele au fost oferite de Primărie, transmite IPN.
Premiul pentru implicarea cetățenilor în protejarea, reabilitarea și promovarea patrimoniului cultural a fost ridicat de Constantin Vlas, Elena Nichifor și Iulian Ciobanu, pentru proiectul Moară cu Aburi din Mereșeni, raionul Hâncești.
Premiul Institutului Cultural Român pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural a fost oferit arheologului Ion Tentiuc, iar de Premiul pentru Conservarea și Restaurarea Patrimoniului Cultural a revenit Asociației Obștești Monumentum.
Premiul pentru Promovarea Moștenirii Arheologice a fost oferit Agenției Naționale Arheologice, iar Premiul pentru Completarea și Păstrarea Patrimoniului Cultural – lui Vasile Iucal, ambele fiind oferite de Primăria Chișinău.
Premiul Mass Media Pro-Patrimoniu a fost oferit Companiei TeleRadio Moldova, pentru emisiunea „Moldova de Patrimoniu”.
Laureatul Premiului Mare al ediției curente a Galei este Reprezentanța Diplomatică a Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, pentru proiectul Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni.
În cadrul evenimentului, primarul Ion Ceban a remarcat că este recunoscător pentru contribuțiile extraordinare ale persoanelor și organizațiilor care au dedicat timp și energie protejării, reabilitării și valorificării moștenirii noastre culturale. „Avem o mulțime de proiecte frumoase implementate sau în derulare. Vorbim de școli, biblioteci, cât și de alte instituții culturale, dar și despre investiții pentru domeniul arheologic”, a declarat edilul capitalei în cadrul evenimentului.
Câștigătorii celor șapte premii au fost aleși un juriu, din componența căruia a făcut parte: Sergiu Musteață – arheolog, doctor în istorie, profesor universitar, expert în domeniul patrimoniului cultural, Silviu Tabac – istoric, doctor în istorie, conferențiar cercetător, heraldist de stat al Republicii Moldova, șeful Cabinetului de heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Ion Ursu – arheolog, doctor în istorie, conferențiar universitar, director al Institutului.
Stagii plătite pentru studenți în instituțiile statului
Uniunea Europeană îndeamnă studenții, masteranzii și tinerii absolvenți moldoveni să aplice pentru stagii de practică în instituțiile publice centrale din Republica Moldova, sponsorizate de Uniunea Europeană, transmite IPN cu referință la EU Neighebours East.
Beneficiarii programului vor fi îndrumați în activitatea lor zilnică de către consilierii de nivel înalt ai Uniunii Europene, în cadrul unei inițiative comune a Uniunii Europene și a Guvernului Republicii Moldova, scrie tvrmoldova.md.
Programul a fost conceput pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a se familiariza cu activitățile și responsabilitățile administrației publice și de a le genera interesul pentru o carieră în administrația publică. Timp de două luni, stagiarii vor lucra împreună cu funcționari publici în domenii precum: economie, educație, mediu, integrare europeană, politici de reintegrare, infrastructură și dezvoltare regională.
Tinerii tentați să devină funcționari publici au posibilitatea de a deveni stagiari în cele două programe similare: cel comun al Uniunii Europene și al Guvernului Republicii Moldova (cu o durată de două luni în timpul verii) și cel finanțat din bugetul de stat (cu o durată de trei luni). Programul de stagiu comun al UE și Guvernului Republicii Moldova este acoperit din fonduri europene.
