Imagini apocaliptice în Delta Dunării din cauza incendiilor provocate de oameni

Incendiile de vegetație fac prăpăd în Delta Dunării. Sute de hectare au ars, de la începutul anului, conform rapoartelor pompierilor din Tulcea, care atrag atenția asupra gravității acestor situații.

Imagini apocaliptice în Delta Dunării din cauza incendiilor provocate de oameni

Oamenii pun focul intenționat, pe motiv că așa își pregătesc terenurile pentru agircultură, sau extind zonele de pășunat, transmite stirileprotv.ro.

Pe lângă dezastrul ecologic pe care îl provoacă, incendierile ar putea duce la oprirea subvențiilor APIA.

Imaginile apocaliptice au fost filmate, luni seara și marți dimineața, la Sulina. Pare că tot cerul a luat foc.

Martor: „Este doar războiul omului împotriva Deltei. Filmarea, prima, este de aseară (luni seara), așa se vedea din bazinul mic, iar asta este de azi dimineață.”

De la începutul acestui an, în Deltă, au fost înregistrate nu mai puțin de 34 de incendii puternice, în urma cărora a fost calcinată o suprafață de aproximativ 460 de hectare. Adesea, vântul puternic a contribuit major la agravarea situației.

Slt. Cristina Profir, purtător de cuvânt al ISU Delta, Tulcea: „Incendierea vegetației uscate, palustre și a resturilor menajere este un gest iresponsabil și este strict interzisă. Sancțiunile prevăzute de lege sunt aspre și pot ajunge chiar și la oprirea plății subvențiilor de către APIA.”

Incendiile, provocate chiar de săteni

Faptul că ar putea pierde subvenții de la stat îi „arde” cel mai mult pe sătenii din Delta, care provoacă aceste incendii de stuf uscat. Mulţi dau vina pe proprietarii de vaci, interesați să extindă suprafețele de pășunat.

Mălin Mușatescu, fost guvernator al Deltei Dunării, jurnalist, realizator de filme:„Există 25 de mii de vaci în Delta Dunării, care primesc subvenții, probabil peste 20 de mii dintre ele. Iar capacitatea de pășunat a Deltei este depășită cu multe procente, iar oameii își caută noi pășuni. Ei nu mai țin cont că există păsări deja, care au venit să cuibărească, inclusiv pelicanii. Vă atrag atenția că anul trecut a fost incendiată chiar o zonă de lângă colonia din Roșca Buhaiova, care este cea mai mare din Europa. Și focul a ajuns până în colonie.”

Pagubele produse biodiversității sunt uriașe, spun biologii. În flăcări piere nu doar flora, ci și fauna care hibernează – șerpi, șopârle, broaște, insecte, vidre, vulpi, câini enoți, broaște țestoase, bizami sau nurci.

Gabriela Răileanu, ARBDD:„Persoanele fizice pot fi sacționate cu amendă cuprinsă între șapte mii cinci sute și cincisprezece mii, iar pesoanele juridice: cincizeci de mii, o sută de mii de lei. Dar e o mențiune importantă că, în momentul în are un incendiu produce efecte asupra sănătății umane sau asupra componentelor biodversității, aceasta devine infracțiune.”

Conform legii actualizate în 2022, un astfel de caz poate fi pedepsit chiar și cu închisoarea, de la 3 luni, la un an. Numai anul trecut, au fost 109 incendii în Delta Dunării, iar suprafața afectată a fost de peste 20 de mii de hectare. Deşi fenomenul este vechi, nimeni nu a fost tras la răspundere până acum, pentru astfel de distrugeri.

Primii copii ucraineni au reușit să se întoarcă acasă din captivitatea rusă! Ce pedepse au îndurat pentru că au strigat „Slava Ucrainei”. Imagini emoționante

Ucraina a organizat întoarcerea acasă a 17 copii pe care Federația Rusă i-a deportat de pe teritoriul regiunilor Herson și Harkov în timpul ocupație, anunță agențiile de presă, care citează o declarație de presă făcută de organizația caritabilă Salvați Ucraina.

Copii/Captură video

Potrivit sursei citate, voluntarii au reușit să găsească copiii pe care rușii, după deportarea din Ucraina, i-au transportat pe teritoriul Federației Ruse și pe care au refuzat să-i returneze părinților, relatează Ziare.com.

Copiii au declarat reporterilor că în Rusia au fost amenințați cu trimiterea în internatul din Pskov, li s-a spus că părinții i-au abandonat, au fost bătuți cu tije de metal și au fost izolați pentru că au strigat „Slava Ucraina”.

Invadatorii le-au mai spus copiilor că eliberarea Hersonului „nu este adevărată” și că vor rămâne pentru totdeauna „copii ai Rusiei”.

Operațiunea de întoarcere a copiilor a fost însoțită de o logistică complexă sub pericolul amenințărilor constante din partea Federației Ruse.

Ei au putut să se reîntâlnească cu părinții lor cu o zi înainte, pe 22 martie, mai arată sursa citată. Video:

Noi locuințe sociale în Moldova. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei oferă 27 de milioane de euro

Pentru construcția locuințelor sociale noi în R. Moldova, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va oferi 27 mln. de euro. Dintre aceștia, 20 mln. de euro vor fi sub formă de împrumut pentru faza III a Proiectului de construcție, iar restul vor fi oferiți sub formă de granturi.

Câte locuințe sociale au fost construite în țară anul trecut - Stiri.md

Este vorba despre un grant de 1 mln. de euro din Fondul Verde de Investiții Sociale, precum și un grant de 6 mln. de euro din Fondul E5P pentru măsurile de eficiență energetică.

Costul total al proiectului este de 34 mln. de euro. Diferența de bani, de 7 mln. de euro, va fi acoperită de către autoritățile publice locale care vor aplica la proiect. Contribuția va fi formată din valoarea construcțiilor existente nefinalizate sau abandonate, valoarea terenului și documentația tehnică de proiect.

În baza proiectului vor fi construite 455 locuințe sociale în 12 localități ale Republicii Moldova, care vor asigura cca 1600 beneficiari, renovarea/modernizarea căminelor studențești în 4 localități, care ar asigura cca 750 beneficiari și construcția caselor pentru bătrâni în 16 localități, care ar asigura cca 750 de beneficiari.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale proiectul prevede asigurarea cu locuințe sociale pentru diverse categorii de populație, construirea și reabilitarea caselor pentru bătrâni și căminele studențești, cu înlocuirea întregii anvelope a clădirilor, astfel, ca să fie reduse din costurile la încălzire, aplicând conceptul de eficiență energetică pentru clădiri. 

De asemenea, vor fi evaluate construcțiile publice existente și nefolosite din toată țara, în vederea renovării lor pentru a fi oferite familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale.

Obiectivele proiectului de construcție a locuințelor sociale sunt:

  • Suportul persoanelor cu venituri mici în asigurarea cu spațiu locativ;
  • Suportul persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități pentru asigurarea cu locuri în aziluri specializate;
  • Asigurarea studenților cu locuri în cămine modernizate;
  • Atragerea funcționarilor din cadrul sistemului bugetar al Republicii Moldova și reducerea fluctuației de cadre în rândurile angajaților publici în zonele rurale, prin oferirea de locuințe la locul angajării;
  • Îmbunătățirea calității vieții persoanelor social vulnerabile;
  • Dezvoltarea regiunilor prin atragerea și reținerea funcționarilor publici în urbele mici și localitățile rurale ale Republicii Moldova;
  • Creșterea eficienței energetice în imobilele publice, ceea ce va duce la reducerea poluării mediului și la scăderea cheltuielilor.

Proiectul vizează atragerea și menținerea specialiștilor din domeniul educației, sănătății, protecției sociale și administrației publice în mediul rural pentru a asigura furnizarea în continuare a unor astfel de servicii și astfel să contribuie la creșterea calității vieții pentru cetățeni, prin oferirea acestora la prețuri accesibile în locațiune.

Președintele Finlandei a semnat legea privind aderarea țării sale la NATO

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a semnat joi legea privind aderarea ţării sale la NATO, transmite Agerpres.

Finlanda intenţionează să construiască un gard la graniţa cu Rusia -  Stiri.md

Legislaţia care încorporează tratatul fondator al NATO a fost adoptată de parlamentul de la Helsinki la 1 martie cu o largă majoritate.

Sauli Niinisto anunţase după acel vot că doreşte să promulge legea înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, prevăzute pentru 2 aprilie.

Finlanda încă aşteaptă ca Turcia şi Ungaria să ratifice cererea sa de aderare la NATO. Toate celelalte 28 de ţări membre ale organizaţiei au aprobat deja intrarea Finlandei în Alianţă.

Ungaria intenţionează să ratifice aderarea Finlandei la 27 martie, în timp ce Turcia a anunţat că o va aproba în curând.

La scurt timp după Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.

Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat ratificarea aderării celor două ţări la NATO.

În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda – ce are o frontieră terestră cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri – au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a venit cu o reacție după declarațiile făcute astăzi de diplomata rusă Maria Zaharova
Articolul anterior
Dădaca surprinsă cum lovea și înjura copiii a fost concediată
Articolul următor