Împușcați, căzuți de la geam sau din barcă: 30 de oligarhi și oficiali ruși, morți în condiții misterioase, într-un an de război

Doar de la începutul anului, un general rus și șefa departamentului financiar al districtului militar de vest s-au sinucis, potrivit autorităților ruse. Aceștia completează o listă cu 30 de oligarhi ruși, oficiali guvernamentali sau din armată, parlamentari sau critici ai războiului, altădată apropiați de Vladimir Putin, care au murit în condiții suspecte într-un an de război, scrie digi24.ro.

Generalul-maior Vladimir Makarov, în vârstă de 72 de ani, demis recent de Vladimir Putin, și Marina Iankina , şefa Departamentului financiar din cadrul Districtului militar Vest, sunt ultimii doi oficiali ruși care completează lista morților misterioase.

Poliția a găsit pe 13 februarie trupul lui Makarov în casa sa din nord-vestul Moscovei anunțând că s-a sinucis. Acesta s-ar fi împușcat cu o armă de vânătoare.

Câteva zile mai târziu, a fost găsit cadavrul Marinei Iankina, înalt oficial din Ministerul rus al Apărării, în faţa blocului în care locuia la Sankt Petersburg. Poliţia a găsit documente şi obiecte personale care i-ar fi aparţinut acesteia pe balconul de la etajul al 16-lea al blocului.

De la începutul anului 2022, când a fost declanşată campania militară rusă împotriva Ucrainei, au avut loc mai multe decese în circumstanţe suspecte în Rusia, de la oameni de afaceri importanţi din industria petrolului şi a gazelor naturale până la membri ai familiilor acestora. Una din ipotezele vehiculate de analişti ruşi independenţi, care s-au refugiat în străinătate după declanşarea invaziei, este că aceste decese ar avea legătură cu fluxurile financiare ale Kremlinului şi transferul de fonduri în afara ţării.

Patru decese în anturajul lui Putin în decurs de doar o săptămână

La finalul anului trecut, în decursul unei singure săptămâni, patru oameni considerați apropiați de președintele rus Vladimir Putin au murit în condiții suspecte.

Vladimir Nesterov, supranumit „Omul-rachetă”, cel care a contribuit la dezvoltarea rachetei rusești Angara, care a fost lansată cu succes în 2014, și omul care a contribuit la dezvoltarea primei misiuni spre Lună a Rusiei, a murit fără a fi dezvăluită cauza decesului.

Dmitri Zelenov, oligarh rus în domeniul imobiliar, a murit în circumstanțe misterioase, în timpul unei vacanțe. Alexei Malsow, fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei, a dispărut subit. Pavel Antov, unul dintre cei mai bogați deputați ruși, magnat în industria cărnii, a murit și el în timp ce se afla în vacanță în India.

Cele mai multe decese suspecte au avut loc în lunile decembrie și septembrie, câte cinci.

În SUA a murit, pe 14 august, după ce a căzut de la fereastră, omul de afaceri Dan Rapoport, un susținător al lui Alexei Navalnîi, critic al liderului de la Kremlin.

La începutul lunii septembrie, BBC informa că Ravil Maganov, preşedintele gigantului petrolier rus Lukoil, a murit după ce a căzut de la fereastra unui spital din Moscova.

Alți oligarhi ruși morți în anul invaziei în Ucraina

30 ianuarie: Leonid Șulman, șeful departamentului de transport al Gazprom Invest, a fost găsit mort în baia cabanei sale din Leninski, regiunea Leningrad. La fața locului, a fost găsit un bilet de adio;

25 februarie: Alexander Tiulakov, director general adjunct al Gazprom, a fost găsit mort în garajul casei sale din Sankt Petersburg cu o scrisoare de adio;

28 februarie: Mihail Watford, miliardar rus născut în Ucraina, a fost găsit mort în casa lui din Surrey, Marea Britanie. Autoritățile britanice nu au găsit nicio dovadă care să indice că moartea sa a fost o crimă.

23 martie: Vasili Melnikov, om de afaceri rus și patron al companiei MedStom, a fost găsit mort în apartamentul său din Nijni Novgorod. Soția și cei doi fii ai săi zăceau morți alături de Melnikov.

18 aprilie: Vladislav Avaiev, fost vicepreședinte al Gazprombank, a fost găsit mort în apartamentul său de lux din Moscova. Soția și fiica de 13 ani au fost găsite moarte alături de Avaiev.

19 aprilie: Serghei Protosenia, fost președinte adjunct al Novatek, a fost găsit spânzurat de o balustradă în casa familiei de la Lloret de Mar, Spania. Soția și fiica au fost găsite moarte în pat cu lovituri de topor și răni prin înjughiere.

2-3 mai: Andrei Krukovski, manager al stațiunii de schi Estosadok Krasnaia Poliana, deținută de Gazprom, a murit după ce a căzut de pe o stâncă.

8-9 mai: Alexander Subbotin, membru al consiliului de administrație al Lukoil, a murit în subsolul unui șaman jamaican de la Moscova, în urma unui atac de cord suferit în timpul unui ritual șamanic. Criticii spun că a fost otrăvit cu venin de broască.

4 iulie: Iuri Voronov, director executiv al Astra-Shipping, o firmă subcontractată de Gazprom, a fost găsit în piscina vilei sale împușcat în cap. Arma a fost recuperată de la locul presupusei sinucideri.

14 august: Dan Rapoport, om de afaceri rus născut în Letonia și un critic declarat al lui Putin, s-ar fi aruncat de la etaj din apartamentul său din Washington D.C., cu toate că soția lui ucraineancă a exclus această ipoteză.

1 septembrie: Ravil Maganov, președinte al Lukoil și critic declarat al lui Putin, ar fi căzut de la fereastra unui spital din Moscova după ce a fost internat pentru „probleme de inimă și depresie”.

12 septembrie: Ivan Peciorin, director al Corporației pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat și Arcticii Rusești, ar fi căzut dintr-o barcă de mare viteză în apropierea insulei Ruski din Marea Japoniei. Cadavrul său a fost adus la mal de valuri, la peste 100 de kilometri de Vladivostok.

Un nou șoc pe piața bancară: Acțiunile Deutsche Bank au scăzut puternic vineri

Acțiunile Deutsche Bank au scăzut cu peste 13% vineri dimineață, în urma unei scumpiri puternice a asigurării împotriva riscului neplăţii (CDS), alimentând îngrijorări cu privire la rezistenţa băncilor europene, scrie digi24.ro, citând CNBC.

Российский филиал Deutsche Bank подозревают в причастности к «молдавской  схеме» - NewsMaker

Acțiunile băncii germane au scăzut pentru a treia zi consecutiv și au pierdut acum mai mult de o cincime din valoarea lor în această lună.

Salvarea de urgență a Credit Suisse prin achiziționarea de către UBS ca urmare a prăbușirii Băncii Silicon Valley din SUA a declanșat îngrijorare în rândul investitorilor, amplificată și de deciziile de politică monetară luate de Rezerva Federală a SUA miercuri.

Autoritățile de reglementare elvețiene și globale, dar și băncile centrale au sperat că intermedierea vânzării Credit Suisse către rivalul său va duce la calmarea piețelor, dar investitorii rămân în mod clar sceptici că tranzacția ar fi suficientă pentru a limita problemele din sectorul bancar.

Rivala Deutsche Bank, Commerzbank, ale cărei acţiuni s-au depreciat cu 8,50%, şi Société Générale (-6,72%) înregistrează unele dintre cele mai puternice reculuri în sector.

În acest weekend trecem la ora de vară

Schimbarea orei, pentru a trece la ora de vară 2023, va avea loc în ultimul weekend din luna martie. Pe 26 martie, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ceasurile trebuie date cu o oră înainte. Ora 3:00 va deveni ora 4:00.

Ora de vară 2023. Cum schimbăm ceasurile şi când trecem la ora de vară |  Observatornews.ro

Trecerea la ora de vară are loc la câteva zile după echinocțiul de primăvară 2023, de pe 21 martie, care marchează începutul primăverii astronomice.

Din acest moment, ziua începe „să crească” și noaptea să scadă (durata de lumină naturală pe parcursul unei zile) până la solstițul de vară din 21 iunie 2023.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul cu ora de vară – ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.

Beneficiile schimbării orei

Potrivit unui studiu realizat de Steve P. Calandrillo de la Universitatea Washing¬ton şi Dustin E. Buehler de la Universitatea din Arkansas, alegerea orei de vară ar conduce la scăderea numărului de accidente rutiere.

„Este mai multă lumină seara, atunci când au loc majoritatea accidentelor fatale, când oamenii vin spre casă după o zi obositoare la birou. Mai mult, rata criminalităţii ar putea scădea pentru că mai mult de jumătate dintre infracţiuni au loc în orele de după lăsarea întunericului, după-amiaza târziu sau seara”, arată rezultatele cercetării.

Alte studii arată că există ramuri economice care pot prospera odată cu trecerea la ora de vară. De exemplu, cei din industria HORECA consideră că o oră în plus de lumină naturală îi face pe oameni să stea mai mult timp pe străzi, cheltuind astfel mai mulţi bani pe diverse activităţi.

Totodată, experții subliniază beneficiile cantităţii mai mari de lumină solară, care contribuie la o bunăstare generală şi la menţinerea sănătăţii, întrucât, după cum bine se ştie, soarele creşte sinteza de vitamina D şi reduce incidenţa „dezordinii afective sezoniere”.

Totuși, trecerea la ora de vară ne poate afecta, dar nu pe termen lung

Persoanele care suferă de anxietate si depresie, precum şi vârstnicii ar putea simţi un disconfort crescut ca urmare a acestei modificări. De asemenea, atunci când se schimbă ora, persoanele care au o sensibilitate mai mare a ceasului biologic pot resimți mai intens modificarea.

Ele pot avea nevoie de o perioadă mai mare de acomodare, până când se obișnuiesc să se trezească zilnic mai devreme cu o oră.

Specialiştii spun că vom avea nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta, deoarece trebuie să ne trezim cu o oră mai devreme decât ne-am obişnuit, iar astfel nivelul de stres poate creşte şi pot apărea dificultăţi de concentrare la serviciu sau la școală.

Efecte negative ale schimbării orei

Acest mecanism al schimbării orei de două ori pe an ar avea însă efecte negative asupra sănătății noastre, potrivit unor noi cercetări. Gisela Helfer, conferențiar senior în fiziologie și metabolism la Universitatea din Bradford, Anglia, explică într-un articol apărut în The Conversation cum ne putem adapta organismul.

În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare.

Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei.

Un preot din Moscova a bătut o pensionară care vindea flori la câțiva metri distanță

Un pretins sjulitor al bisericii din Moscova a agresat o bătrână, ziua în amiaza mare. Bărbatul agresiv cerea de pomană lângă stația de metrou Marksistskaia, iar pensionara vindea flori la câțiva metri distanță. Presupusul preot a lovit-o pe femeie cu piciorul, în timp ce ținea o icoană în mâini.

Un preot din Moscova a agresat o pensionară: A lovit-o cu piciorul

Canalul Baza relatează că pensionara ar fi decis să-și comercializeze florile puțin mai aproape de locul în care cerșea preotul. Reieșind din imaginile surprinse, „concurentul” nu a apreciat inițiativa femeii, transmite realitatea.md.

Fără să lase icoana din mâini, bărbatul a lovit-o pe bătrână cu piciorul. Cu ochii în lacrimi, femeia a cerut ajutorul trecătorilor.

În cele din urmă, femeia s-a dovedit a fi mai bună la suflet decât preotul, refuzând să cheme ambulanța și poliția.

Cererile de azil în statele Uniunii Europene, la un nivel record
Articolul anterior
Rusia, avertisment către NATO și Ucraina: „Acțiunile care vor crea pericole în Transnistria ne vor determina să ne apărăm cetățenii, forțele pacificatoare și depozitele cu muniții din regiune”
Articolul următor