Trei premieri din Uniunea Europeană vizitează astăzi Kievul în timp ce Rusia a intensificat atacurile asupra capitalei Ucrainei. Diplomaţii din Polonia, Cehia şi Slovenia se vor întâlni personal cu preşedintele Zelenski.
Mesajul pe care il transmit este cel de sprijin fara echivoc al Uniunii pentru regimul de la Kiev. Între timp, tot mai multe obuze cad în cartierele rezidenţiale din Kiev, Harkov sau Mariupol, iar analişti militari britanici şi americani sugerează că armata rusă ar rămâne fără resurse dacă în 2 săptămâni nu va încheia războiul. Zelenski le cere soldaţilor ruşi să se predea dacă vor să supravieţuiască în timp ce cele două părţi se întâlnesc astazi la cea de-a cincea rundă de negocieri de pace, scrie observatornews.ro.
Când s-ar putea încheia războiul din Ucraina
Experţii militari occidentali susţin că intensificarea raiduriior aeriene este un semn al faptului că în maxim două săptămâni, armata rusă va rămâne fără resurse de susţinere a războiului.
Ben Hodges, general american: În aproape 10 zile, armata rusă va ajunge la un punct de maxim, ceea ce înseamnă că nu va fi capabilă să continue atacurile. Asta seamănă, de fapt, cu o cursă.
Problemele de logistică şi de moral din armata rusă şi rezistenţa ucraineană par să fi luat prin surprindere Kremlinul, iar preşedintele Zelenski este tot mai sigur de victorie.
Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Victoria noastră este tot mai aproape. Ne apropiem de pace pentru Ucraina. Inamicul este confuz, nu se aşteptau la o astfel de rezistenţă. Fug de pe câmpul de luptă. Îşi abandonează echipamentele. Capturăm trofee şi le folosim pentru a proteja Ucraina.
Statele Unite se tem că Rusia ar putea primi sprijin din partea Chinei. Putin ar fi cerut ajutor economic, dar şi echipamente militare pentru a le înlocui pe cele pierdute. Beijingul a negat astfel de discuţii, însă Washingtonul rămnâne sceptic.
Ned Price, purtător de cuvânt Departament de Stat: Fie că vorbim despre suport material, economic sau financiar către Rusia, orice fel de suport, de oriunde din lume, ar reprezenta o mare problemă pentru noi.
Merge zilnic la cimitir! O bunică luptă cu sistemul medical și cel judiciar pentru a afla adevărul despre decesul nepoatei
„Sabinuța era ca un soare, un copil iubitor, deștept.” Așa o descrie Iulia Lis pe nepoata ei, Sabina Zagrencu, o copilă de 8 ani, internată la Spitalul Raional Rezina în data de 11 februarie 2019, cu diagnosticul intoxicație acută cu medicamente. Totuși, constatarea medicală primară s-a dovedit a fi greșită, iar la doar 20 de ore din momentul spitalizării, Sabina a decedat din cauza unui șoc endotoxic, scrie zdg.md.
foto: www.zdg.md
La mai bine de patru ani de la decesul copilei, bunica acesteia continuă să înfrunte concomitent sistemul medical și pe cel judiciar și nu încetează să spere că-i va reuși să facă dreptate în cazul morții nepoatei sale.
„Apă nu i-au dat, medicamente pentru a-i ameliora starea nu i-au administrat”
Totul a început la 7 februarie 2019, atunci când Sabina, o copilă rămasă în grija bunicii după ce părinții săi au plecat peste hotare, a avut primele simptome: febră, dureri de cap și de burtă. A fost mai întâi consultată de un medic de familie de la un centru privat din Rezina, care i-a pus diagnosticul de bronșită acută și i-a prescris tratament. Patru zile mai târziu, după ce starea ei s-a agravat, Sabina a fost internată la Spitalul Raional Rezina cu diagnosticul de intoxicație acută cu medicamente. Totuși, constatarea primară a medicilor de la Spitalul Raional Rezina s-a dovedit a fi greșită, iar, la doar 20 de ore din momentul spitalizării, Sabina a decedat din cauza unui șoc endotoxic (șoc provocat de substanțele toxice ale unei bacterii).
Iulia Lis, bunica Sabinei, susține că, imediat ce a intrat în spitalul de la Rezina s-a confruntat cu o atitudine nepăsătoare din partea medicilor. „Chiar de la început, am identificat greșeli în comportamentul medicilor: apă nu i-au dat, medicamente pentru a-i ameliora starea nu i-au administrat ”, afirmă bunica Sabinei.
Deși era sub supraveghere medicală, prognozele optimiste se lăsau așteptate. Cu fiecare oră, starea Sabinei devenea tot mai instabilă. Bunica fetei spune că, deși a fost la căpătâiul Sabinei în toate cele 20 de ore de internare, informația privind tratamentul administrat nepoatei sale nu i-a fost comunicată.
Concluziile primei Comisii medicale: „Au făcut modificări în fișa medicală privind medicamentele administrate.”
La scurt timp de la decesul Sabinei Zagrencu, Ministerul Sănătății a constituit un grup de lucru pentru a documenta cazul. Deși comisia a calificat decesul copilei drept unul ordinar, întrucât, potrivit experților, medicii au întreprins măsurile necesare, familia acesteia susține că, în raport, nu sunt incluse toate cauzele care au condus la deces.
„Experții primei comisii medicale au indicat doar o încălcare gravă, că doctorii de la Spitalul Raional Rezina au făcut modificări în fișa medicală privind medicamentele administrate. Alte nereguli aceștia nu au identificat, iar Sabinuța a murit, pentru că trebuia să moară. Noi, văzând concluzia acestui raport, am deschis și alte uși, doar pentru a afla adevărul”, povestește Iulia Lis.
La cererea familiei, câteva luni mai târziu de la examinarea cazului de către primul grup de experți, Ministerul Sănătății a instituit o nouă comisie care urma să cerceteze circumstanțele. Și de această dată, Iulia Lis spera că grupul de lucru va scoate la iveală neregulile și astfel va reuși să facă dreptate în cazul morții nepoatei sale.
Constatarea celei de-a doua Comisii: „Decesul poate fi considerat evitabil”
Bunica fetei spune că, deși acest grup de lucru a examinat cazul în baza documentelor studiate și de prima comisie, de această dată, lista neregulilor constatate a fost mai mare.
Naufragiul tragic din Grecia! De ce ar fi naufragiat nava cu 700 de persoane la bord
Supravieţuitorii unui dezastru maritim soldat cu moartea probabil a sute de migranţi în apropiere de Grecia au povestit că traficanţii din Africa de Nord i-au înghesuit pe oameni într-o ambarcaţiune de pescuit extrem de uzată. Aceştia au povestit condiţiile infernale în care au călătorit, fără să aibă apă sau mâncare, atât deasupra cât şi sub punte, relatează Reuters. citat de news.ro.
De asemenea, unii au povestit că sfârşitul tragic, atunci când a avut loc, a fost grăbit de acţiunile gărzii de coastă elene. Aceştia au povestit autorităţilor judiciare despre o încercare nereuşită de remorcare a traulerului supraîncărcat care a provocat răsturnarea ambarcaţiunii în primele ore ale zilei de 14 iunie.
O tentativă dezastruoasă de remorcare a gărzii de coastă a fost relatată în şase din cele nouă declaraţii ale supravieţuitorilor prezentate oficialilor judiciari greci care investighează cauzele tragediei, potrivit probelor consultate de Reuters.
Un supravieţuitor sirian a declarat că el şi alţi migranţi aflaţi la bordul vasului Adriana, care se defectase în drum spre Italia, au strigat „Stop!” după ce o navă a pazei de coastă elene a ataşat o frânghie la prova traulerului şi a început să îl tragă în timp ce lua viteză.
Ambarcaţiunea cu migranţi s-a înclinat pe stânga şi pe dreapta şi apoi s-a răsturnat, a adăugat el.
Alţi trei martori au declarat că nu ştiu ce a provocat răsturnarea vasului Adriana. Reuters nu publică numele celor nouă supravieţuitori care au oferit aceste mărturii, care nu au fost făcute publice.
Declaraţiile celor şase martori se contrazic cu declaraţiile publice date de paza de coastă şi de guvernul grec, care au precizat că nu s-a încercat tractarea ambarcaţiunii şi că aceasta s-a răsturnat când paza de coastă se afla la aproximativ 70 de metri distanţă.
Ministerul Transporturilor Maritime, care supraveghează paza de coastă, a declarat pentru Reuters că nu poate comenta aspecte care fac obiectul unei anchete confidenţiale şi în curs de desfăşurare de către procurori. Procurorilor greci le este interzis prin lege să comenteze anchetele în desfăşurare.
Cei nouă supravieţuitori şi-au prezentat mărturiile la 17-18 iunie anchetatorilor care efectuează o investigaţie preliminară a dezastrului. Α un grup de presupuşi traficanţi, arestaţi la 15 iunie sub acuzaţii care includ omor prin imprudenţă, trafic de migranţi şi provocarea unui naufragiu, au fost încarceraţi în aşteptarea unei anchete mai ample care ar putea culmina cu un proces. Aceştia neagă că au comis vreo infracţiune.
Episodul remorcării a fost povestit şi de alţi doi supravieţuitori care au fost intervievaţi separat de Reuters şi care au cerut să nu fie identificaţi de teama unor represalii din partea autorităţilor greceşti. Unul dintre ei, care şi-a dat doar numele de Mohamed, a descris momentele terifiante din momentul în care Adriana s-a răsturnat, despre care spune că s-a produs atunci când paza de coastă a început să tracteze ambarcaţiunea.
„Ne-au tras repede şi ambarcaţiunea s-a răsturnat. S-a mişcat la dreapta, la stânga, la stânga, la dreapta şi s-a răsturnat. Oamenii au început să cadă unii peste alţii”, a spus el. „Oamenii erau unii peste alţii, oamenii ţipau, oamenii se înecau unii pe alţii. Era noapte şi erau valuri. A fost înfricoşător”.
La 15 iunie, un purtător de cuvânt al pazei de coastă, răspunzând la relatările presei locale care citează unii supravieţuitori care au declarat că traulerul a fost remorcat, a negat public că o navă a pazei de coastă ar fi ataşat o frânghie navei Adriana în vreun moment.
O zi mai târziu, paza de coastă şi-a modificat declaraţia: a spus că nava sa a ataşat o frânghie vasului Adriana pentru a-l ajuta să se apropie pentru a comunica. Paza de coastă a negat că ar fi încercat ulterior să tracteze traulerul, spunând că a păstrat distanţa.
Nikos Spanos, un amiral în retragere din cadrul gărzii de coastă greceşti, a declarat pentru Reuters că este puţin probabil ca o navă a gărzii de coastă să fi încercat o manevră atât de periculoasă precum tractarea traulerului aflat în dificultate.
„Scopul său (al gărzii de coastă) a fost de a stabili un contact mai bun pentru a ajuta nava şi de a evalua situaţia. Aceasta este interpretarea mea. Pentru că, dacă ar fi încercat să o remorcheze sau orice altceva, ar fi fost prea riscant şi nu ar fi fost modalitatea corectă de a face acest lucru.”
JURNALUL DE BORD AL NAVEI GĂRZII DE COASTĂ, PREZENTAT AUTORITĂŢILOR JUDICIARE
Când vasul Adriana s-a răsturnat şi s-a scufundat la 47 de mile la sud-vest de Pylos, în apele internaţionale aflate în jurisdicţia de căutare şi salvare a Greciei, transporta între 400 şi 750 de migranţi, majoritatea din Siria, Egipt şi Pakistan, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.
În total, au fost găsiţi 104 supravieţuitori, iar salvatorii spun că este puţin probabil să mai fie recuperat altcineva, viu sau mort, într-una dintre cele mai adânci zone ale Mediteranei.
Jurnalul de bord al navei gărzii de coastă a fost, de asemenea, prezentat autorităţilor judiciare şi detaliază două cazuri la două ore distanţă unul de celălalt, când nava gărzii de coastă s-a apropiat de Adriana, potrivit probelor.
La ora 23:40, pe 13 iunie, nava s-a apropiat de trauler, care avea un motor defect, şi a legat o frânghie de ambarcaţiune pentru a-i permite să se apropie şi să vorbească cu cei de la bord ca să evalueze situaţia şi dacă au nevoie de ajutor, se arată în jurnal.
Oamenii de la bord au strigat „Nu ajutor” şi „Go Italy” şi au dezlegat frânghia, potrivit jurnalului, care a precizat că motorul navei Adriana a fost apoi repornit şi că aceasta s-a îndreptat spre vest.
Apoi, la ora 1:40, nava pazei de coastă a fost instruită de centrul său de operaţiuni să se întoarcă la trauler pentru a inspecta starea acestuia, după ce Adriana nu se mai deplasa.
Nava gărzii de coastă s-a apropiat la o distanţă de aproximativ 70 de metri de Adriana şi a auzit multe strigăte, iar în mai puţin de şapte minute traulerul s-a răsturnat, potrivit jurnalului.
55 DE DOLARI ÎN PLUS PENTRU O PUNTE „MAI SIGURĂ”
Adriana a pornit de pe o plajă din oraşul libian Tobruk sau din apropierea acestuia în jurul datei de 10 iunie, potrivit supravieţuitorilor. Înainte de a se îmbarca, traficanţii le-au luat lucrurile oamenilor şi au aruncat sticlele cu apă potabilă pentru a face loc pentru mai multe persoane, a declarat supravieţuitorul Mohamed pentru Reuters.
Fiecare călător avea la dispoziţie doar 40 de cm de spaţiu, a declarat un migrant sirian autorităţilor judiciare, potrivit dovezilor.
11 supravieţuitori au declarat că au plătit între 4.500 şi 6.000 de dolari pentru această călătorie, iar traficanţii le-au spus că vor ajunge în Italia în trei zile. Trei supravieţuitori au declarat autorităţilor că au plătit între 50 şi 200 de euro (55-220 de dolari) în plus pentru locuri pe puntea exterioară, considerate mai sigure.
Aceştia se numără printre miile de persoane care au încercat să ajungă în sudul Europei în acest an, plecând cu ambarcaţiuni din Africa de Nord. Peste 50.000 de treceri „neregulamentare ale frontierei” din Mediterana Centrală, dintre care cele mai multe încep în Tunisia şi Libia, au fost detectate în primele cinci luni ale anului 2023, în creştere cu 160% faţă de anul trecut, potrivit datelor agenţiei de frontieră a UE.
La o săptămână după tragedia din apropierea Greciei, au existat temeri că peste 30 de migranţi au murit după ce o barcă pneumatică care se îndrepta spre Insulele Canare din Spania s-a scufundat.
Servicii sexuale cu amenințarea clienților! Un cuplu, reținut pentru tâlhărie
Un bărbat de 29 și o femeie de 25 de ani, originari din Ștefan Vodă și Ialoveni, au fost reținuți pentru 72 de ore, fiind bănuiți de comiterea unei tâlhării în sectorul Botanica al capitalei.
În urma acțiunilor întreprinse, polițiștii au stabilit că victima, un bărbat de 41 ani, după o înțelegere prealabilă cu bănuita de a-i presta servicii sexuale ar fi venit în apartamentul în care locuia aceasta.
La un moment dat, în locuință ar fi intrat și concubinul acesteia care a amenințat victima cu un obiect ascuțit, apoi i-au sustras 2 500 lei și au plecat într-o direcție necunoscută.
Bărbatul nu este la prima abatere de la lege, anterior fiind judecat pentru tâlhărie și jaf.
Conform legislației în vigoare, pentru fapta comisă bănuiții riscă închisoare de la 8 la 10 ani.
