În 2022, Banca centrală a Elveției a înregistrat cele mai mari pierderi din istoria sa de 116 ani

Banca Națională a Elveției a raportat luni pierderi de 132 de miliarde de franci elvețieni (143 de miliarde de dolari) pentru anul financiar 2022, potrivit cifrelor preliminare, informează CNBC, scrie Digi24.

Aceasta reprezintă cea mai mare pierdere din istoria de 116 ani a băncii centrale și este egală cu 18% din PIB-ul de 744,5 miliarde de franci elvețieni al țării.

Recordul precedent era de 23 de miliarde de franci elvețieni (25 de miliarde de dolari) și a fost înregistrat în 2015. Pierderea prognozată pentru anul 2022 este puțin mai mare decât întreg PIB-ul anual al Marocului, potrivit Reuters.

În consecință, banca nu va face plățile obișnuite către guvernul elvețian și statele membre, plățile către acționarii săi urmând să fie și ele afectate. În 2021, banca raportase un profit de 26 de miliarde de franci.

Din iunie 2022, francul elvețian se tranzacționează la o valoare mai mare decât euro, un nivel pe care l-a atins pentru foarte scurt timp în 2015.

Elveția a încercat mereu să țină în frâu puterea francului din cauza economiei sale bazată în mare parte pe exporturi, cu toate că analiștii susțin că afacerile elvețiene au rămas competitive în ciuda valorii în creștere a francului datorită inflației din zona euro.

Banca centrală din Elveția a majorat dobânzile în decembrie, aceasta fiind a treia majorare din 2022. Măsura a fost adoptată pentru combaterea inflației de 3% care este cu mult sub rata zonei euro de peste 10%.

Moldova va beneficia de un împrumut de 25 milioane de euro din partea BERD pentru gestionarea deșeurilor solide

Republica Moldova va beneficia de un împrumut din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în valoare de 25 milioane de euro pentru realizarea proiectului ,,Deșeuri solide în Republica Moldova”. Parlamentul a votat, în ambele lecturi, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Guvern și BERD.

Un mediu sănătos începe de acasă. Precolectează selectiv deșeurile, ai  grijă de planetă!

Beneficiarii proiectului vor fi autoritățile publice locale și populația din raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași, Edineț, Dondușeni, Ocnița, Briceni, Cahul, Cantemir, Taraclia, precum și cele din Găgăuzia. Populația din localitățile respective va beneficia de colectarea selectivă a deșeurilor solide, iar accentul va fi pus pe tranziția către economia circulară.

Proiectul va fi implementat pe parcursul anilor 2023-2027.

Ursula von der Leyen anunță că va fi înființat la Haga un centru internațional pentru urmărirea penală a crimelor din Ucraina

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că la Haga va fi înființat un centru internațional pentru urmărirea penală a crimelor din Ucraina, relatează The Guardian, scrie G4Media.ro.

Von der Leyen Says Ukraine's EU Bid Advancing During Kyiv Visit - Bloomberg

Von der Leyen se află la Kiev, unde, împreună cu alți oficiali UE, se află în vizită pentru a-și arăta sprijinul și a promite ajutor militar, financiar și politic pentru Ucraina înainte de aniversarea unui an de la începerea războiului.

„Ea va coordona colectarea de probe, va fi integrată în echipa comună de anchetă, care este sprijinită de agenția noastră Eurojust”, a afirmat ea.

Cel mai lung tunel feroviar și rutier subacvatic din lume va lega Germania și Danemarca: Proiectul, gata până în 2029

Danemarca și Germania vor fi legate în curând printr-un tunel subacvatic lung de 18 kilometri. Tunelul Fehmarnbelt va fi cel mai lung tunel feroviar și rutier combinat din lume când va fi finalizat în 2029, scrie Euronews.ro.

Acest proiect de 10 miliarde de euro – care traversează o porțiune a Mării Baltice cunoscută sub numele de „Centura Fehmarn” – va conecta Rødbyhavn din insula daneză Lolland și Puttgarden din nordul Germaniei.

Tunelul va reduce timpul de călătorie din Germania către Danemarca

Tunelul, denumit oficial Fehmarnbelt Fixed Link, va avea două autostrăzi cu două benzi și două șine electrificate.

Călătoria prin ea va dura șapte minute cu trenul și 10 minute cu mașina, evitând o ocolire de 160 de kilometri pe continentul danez. Timpul de călătorie cu trenul de la Hamburg în Germania la Copenhaga în Demarca va fi redus de la aproximativ cinci ore la mai puțin de trei.

O legătură rutieră va înlocui un serviciu de feribot incredibil de aglomerat care transportă milioane de pasageri pe an, reducând timpul de călătorie cu aproape o oră.

Danemarca intenționează, de asemenea, să construiască linii electrice de mare viteză către și din tunel. Și serviciile de tren vor continua pe lângă granița daneză către Suedia, Norvegia și Finlanda.

Cum va fi construit tunelul Fehmarnbelt?

Ideea de a lega Germania de Danemarca printr-un tunel nu este nouă. După 10 ani de planificare, construcția a început în 2020 pe partea daneză și apoi în 2021 pe partea germană.

Tunelul va costa în total 10 miliarde de euro, Uniunea Europeană contribuind cu 1,1 miliarde de euro la proiect.

Acesta va fi asamblat la 40 de metri sub Marea Baltică folosind 89 de secțiuni masive de beton. Acestea vor fi pre-construite pe uscat și apoi coborâte în apă cu ajutorul unei macarale. Femern A/S, compania daneză de stat responsabilă de proiect, speră că va fi gata să cufunde prima dintre aceste secțiuni până în 2024.

Odată ce acestea sunt la locul lor, secțiunile de beton vor fi montate împreună și vor fi instalate alte elemente precum șinele de cale ferată, ventilația și camerele de luat vederi.

Unele grupuri de mediu au pus sub semnul întrebării impactul tunelului asupra vieții sălbatice din Centura Fehmarn – o zonă protejată a UE.

Alexei Navalnîi, cel mai popular opozant rus, mărturii din închisoare: ,,Oamenii plătesc pentru a petrece un revelion original, pentru mine a fost gratis”
Articolul anterior
Limita de scutire a taxei pentru coletele trimise dintr-o țară străină către un destinatar din Moldova va fi redusă
Articolul următor