În fiecare an, părinții moldoveni achită neoficial în școli 780 de milioane de lei

Mărimea plăților informale efectuate anual de către părinți în învățământul general constituie 782,5 milioane de lei anual. O arată rezultatele studiului sociologic „Etica și integritatea academică în învățământul general. Plățile informale în școli”.

separator

Estimările arată că părinții plătesc anual circa 232,8 milioane de lei pentru cărți și caiete suplimentare, 332,6 milioane de lei pentru lecțiile individuale în școală sau în afara ei, 44,8 milioane de lei pentru cadourile oferite cadrelor didactice, 90,5 milioane de lei pentru manifestațiile școlare, 77,9 milioane de lei pentru cercurile și secțiile sportive. Pentru examene și note mai bune se plătesc circa 3,9 milioane de lei.

Fondul școlii, al clasei, bani pentru manuale, caiete suplimentare, pentru mobilier, reparații dar și cadouri, mulțumiri în plic – sunt taxele neoficiale pe care le achită părinții anual în școlile din Republica Moldova.

„Ne impun să achităm fundația liceului și pentru lunile martie-mai, când toate școlile au fost închise din cauza carantinei. De la 1 septembrie comitetul părintesc a hotărât să majoreze fundația clasei, de la 120 de lei – la 170 de lei, dar copii fac lecții câte 30 de minute și nu stau la grupă, nu înțeleg pentru ce trebuie să plătesc. În plus, dacă până acum strângeam câte 100 de lei pentru cadou la profesoară, acum câte 150 de lei cine nu dă este discriminat și batjocorit de către ceilalți. Mulți nu sunt de acord să dea bani, dar tac și dau că au de suferit copii”, spune Ludmila din Chișinău, pentru Jurnal.md.

Potrivit sondajului citat, cheltuielile anuale medii ale unei familii care are copii de vârsta școlară au constituit circa 5.907 lei pe lună. Din acestea, 968 de lei au fost destinați educației. Cheltuielile în cauză includ atât plățile formale (îmbrăcăminte, uniformă, costum sportiv, manuale, rechizite școlare etc.), cât și plățile informale (diverse „fonduri”, cadouri pentru cadrele didactice, note mai bune, reparații, fundații, asociații, comitete din cadrul școlilor etc.). În raport cu cei 13.247 de lei alocați anual de către stat pentru fiecare elev, cheltuielile pentru educație suportate de părinți constituie 87,7%. Altfel zis, la fiecare leu alocat de stat, părinții mai contribuie cu aproape 90 de bani.

Ponderea părinților care declară că plățile din școli reprezintă pentru familiile lor o povară financiară este de circa 35%. Totodată, circa 37% dintre respondenți afirmă că aceste plăți reprezintă o sumă acceptabilă pentru ei.

Datele sondajului mai arată o creștere a poverii plăților suplimentare în cazul respondenților ce locuiesc la sat și celor cu venituri mici. În rândul părinților persistă temerile referitoare la faptul că refuzul de a plăti va avea consecințe negative pentru copii. Astfel de temeri au fost raportate de circa 15% dintre respondenți.

„Intrarea în vigoare în 2015 a Codului de etică al cadrului didactic a dus la o reducere semnificativă a implicării angajaților școlii în procesul de colectare a plăților informale, aceste activități fiind preluate de cele mai diverse „fonduri”, cum sunt cele ale asociațiilor părintești, ale școlilor și ale claselor”, a susținut Anatol Gremalschi, director de programe la Institutul de Politici Publice.

Sondajul a fost efectuat în vara anului 2020, pe un eșantion de 1100 de respondenți. Marja de eroare a sondajului constituie ± 3%. Sondajul este reprezentativ la nivel național și a fost realizat de către Institutul de Politici Publice, în parteneriat cu Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-Research”, cu susținerea financiară a Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă și a Fundației Soros Moldova.

O mamă și fiica ei au fost diagnosticate cu același tip de cancer, la o distanță de doar zece zile

O mamă din Anglia a trecut prin momente delicate după ce a fost diagnosticată cu cancer, dar coșmarul a venit abia zece zile mai târziu, când fiica ei a primit același diagnostic. Doi ani mai târziu, acestea au decis să-și spună povestea, atrăgând atenția asupra importanței cercetării din domeniu, scrie peroz.ro.

În 2022, Catherine Tudor a fost diagnosticată cu cancer de colon în stadiu al treilea. Zece zile mai târziu, fiica ei, Rihannon, a aflat că suferă de aceeași boală, dar într-un stadiu mai avansat.

„Când mama mi-a mărturisit că a fost diagnsoticată cu cancer am fost tristă. Îmi amintesc că mi-am spus că „probabil a avut ghinion, dar eu voi fi bine!”, a povestit ea potrivit People, adăugând: „Care ar fi fost șansele ca amândouă să fim diagnosticate cu aceeași boală la un interval de o săptămână?”

Rihannon, care locuiește în Cheltenham, Anglia, însă, nu doar că a primit același diagnostic, dar boala era într-un stadiu mai avansat. Mai exact, medicii i-au descoperit peste 20 de tumori în ficat și în plămâni, fapt pentru care a fost nevoită să înceapă imediat ședințele de chimioterapie și alte tratamente, în încercarea de a opri extinderea cancerului. 

Doi ani mai târziu, Rihannon continuă tratamentul împotriva cancerului, iar mama ei a fost declarată vindecată: „Am trăit un amalgam de emoții, dar sunt foarte puternică și pozitivă”, a mai declarat tânăra, într-un interviu la BBC, mărturisind că această gândire pozitivă a ajutat-o să depășească această perioadă.

„Când te gândești că poți să lupți cu boala, că poți să treci prin ea, corpul răspunde în aceeași manieră. Iar corpul meu, slavă Domnului, are un răspuns pozitiv de mai bine de doi ani, am avut numeroase tumori care au scăzut în dimensiune”, a povestit femeia.

Chiar dacă este foarte optimistă, ea a descris chimioterapia, radiațiile și operația ca fiind brutale. Tocmai de aceea, speră ca oamenii de știință să descopere alte tratamente, unele mai blânde.

„Cercetarea mă ajută să sper, să merg mai departe. Îmi doresc ca specialiștii să descopere alte terapii care să vină în sprijinul bolnavilor de cancer. Este vital”, a mai spus ea, potrivit sursei citate.

Taxă de intrare în Veneția, din 25 aprilie. Zilele în care poate fi vizitată gratis

Veneția a introdus o taxă de intrare, începând din 25 aprilie. Dar taxa se aplică doar în anumite zile, iar anumite categorii de turiști pot fi exceptați de la plata sa, scrie evz.ro.

Reprezentanții unui foarte celebru oraş – Veneția – s-au gândit să mai domolească din fluxul de vizitatori prin introducerea unei taxe de intrare.

Valoarea acesteia va fi de 5 euro pentru turiști și se va aplica în weekenduri, începând cu 25 aprilie.

Măsura își propune să mai reducă aglomerația în oraș și va fi aplicată până la jumătatea lunii iulie.

Mai exact, taxa se aplică în 29 de zile specifice, între 25 aprilie și 14 iulie, respectiv 25-30 aprilie, 1-5, 11, 12, 18, 19, 25 și 26 mai, 8, 9, 15, 16, 22, 23, 29, 30 iunie și 6, 7, 13 și 14 iulie. Astfel, că în cazul în care veți evita aceste zile veți putea să faceți o mică economie.

Dar, evitarea zilelor cu taxă nu este singura posibilitate aflată la dispoziția vizitatorilor de a nu o plăti. Cum taxa este obligatorie pentru toți turiștii care intră în acest oraş între orele 8:30 și 16:00, cu orice fel de mijloc de transport (tren, feribot etc.), în zilele arătate, planificarea sosirii în Veneția în alt interval orar decât cel menționat este o a doua modalitate de a vă aduce o mică economiei în bugetul de vacanță.

De asemenea, taxa de intrare nu se va plăti de către turiștii care înnoptează în hoteluri din Veneția.

Practic, oficialii orașului Veneția și-au propus să descurajeze un pic turismul de tip „hit and run” în anumite zile, când numărul de vizitatori este foarte mare.

Cei care nu respectă regulile riscă amenzi cuprinse între 50 și 300 de euro, potrivit Mediafax.

Descoperire macabră în România! Schelete umane, inclusiv unul de copil, găsite în curtea unui spital din Vaslui

O descoperire macabră a fost făcută în curtea Spitalului nr. 2 din Vaslui, acolo unde 13 schelete au fost găsite ca urmare a unor săpături de excavare, scrie evz.ro.

Anchetatorii consideră inițial că spitalul ar fi fost edificat peste un cimitir vechi și există indicii concludente că nu este vorba despre o groapă comună.

Schelete umane găsite în curtea Spitalului nr. 2 din Vaslui

Conform autorităților de la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui, au fost identificate 13 schelete, dintre care 12 aparțin adulților și unuia unui copil.

În acest moment, săpătura de supraveghere s-a transformat într-o săpătură preventivă, pe cale de consecinţă, ne vom organiza în aşa fel încât să facem această lucrare pentru a putea descărca arheologic zona.

Se pare că sunt două nivele de înhumare, unul contemporan şi unul de tip medieval, însă toate aceste lucruri se pot spune doar după ce se vor face analizele specifice, ca să ne putem da seama exact din ce perioadă sunt”, a transmis directorul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui, Ramona Mocanu.

El subliniază că nu există niciun indiciu că ar fi vorba despre o groapă comună. Scheletele sunt aranjate într-un mod specific, existând urme ale unor sicrie.

Procesul de construcție a fost suspendat pe termen nelimitat pentru a permite desfășurarea activităților de descărcare arheologică. Pentru a asigura o cercetare precisă, specialiștii intenționează să folosească scanările magnetometrice.

Conform reprezentanților Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, într-o primă etapă, constructorul care efectua lucrările de excavare în zonă a raportat descoperirea unui schelet uman, iar ulterior au fost găsite și alte schelete.

În urma acestor evenimente, poliția a inițiat o anchetă, iar un dosar penal pentru ucidere din culpă a fost deschis, potrivit Agerpres.

Lucrările de la Spitalul nr. 2 Vaslui urmează să se construiască două corpuri noi de clădiri, pentru secțiile Psihiatrie și Boli Infecțioase.

Covid-19. Germania înregistrează 2.297 cazuri noi, cel mai ridicat număr zilnic după luna aprilie
Articolul anterior
O tânără șoferiță, trimisă la închisoare pentru un accident pe care susţine că nu l-a comis
Articolul următor