În Moldova, miniștrii au salarii mai mici decât unii angajații din ministere

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, a recunoscut că unii angajați din cadrul Ministerelor au salarii mai generoase decât înșiși miniștrii.

De exemplu, el s-a referit la secretarii de stat sau la unii șefi de Direcții din cadrul instituțiilor guvernamentale, transmite Realitatea.md.

„Eu în Minister am colegi, care au salariu mai mare decât al meu de ministru. Dar asta e situația, așa am venit… și e foarte greu să schimbi asta, pentru că imediat apar știri că și-au mărit miniștrii salariile. 

Dar nu-și mărește ministrul salariul, ci el este fixat de către Ministerul Finanțelor, care în fiecare an rectifică acea Lege privind sistemul unitar de salarizare a sistemului bugetar și se calculează în funcție de anumite categorii.

Clasa de salarizare a unui ministru este mai ridicată decât clasa de salarizare a unui secretar de stat sau a unui șef de Direcție, de exemplu. 

Dar pentru că valoarea de referință cu care se înmulțește acea clasă de salarizare este mai mică la miniștri, rezultă și un salariu mai mic. Dar acesta e un detaliu tehnic până la urmă”, a declarat Marcel Spătari în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul TVR Moldova.Publicitate

Referindu-se la salariul propriu, ministrul a spus că deși a plecat de la un salariu mai mare pe care îl avea peste hotare, în prezent consideră că are un salariu decent raportat la realitatea economică a țării noastre.

„Pentru mine și pentru colegii mei salariul, care este acum, pe termen scurt, nu este o problemă. Noi avem cu ce trăi. Salariul nostru este decent. 

Dar salariul unui asistent social mă doare pe mine mai mult decât salariul meu. Salariul unui asistent social de 3500 de lei, dar volumul de muncă este comparabil cu cel al unui ministru. 

Și responsabilitatea este destul de mare, pentru că asistenții sociali comunitare trebuie să îndeplinească evaluări individuale pentru beneficiari, care vor primi ajutoare de stat pentru perioada rece a anului. Au și implicații financiare deciziile asistenților sociali. Și atunci, dacă au salariile foarte mici, unii asistenți sociali pot fi expuși unui anumit grad de influență. Dar eu nu vreau să-i judec. Și noi trebuie să creștem salariile mici din sectorul bugetar”, a mai spus ministrul.

În acest sens, demnitarul a menționat că salariul minim pe economie ar trebui să crească pentru anul viitor. Realitatea.md menționează că potrivit unui proiect de Hotărâre a Guvernului, salariul lunar minim brut va crește de la 2300 de lei – la 2550 de lei începând cu luna ianuarie 2022.

Premieră pentru țara noastră! Republica Moldova, inclusă în Global Soft Power Index

Republica Moldova a fost inclusă, pentru prima oară, în clasamentul internațional Global Soft Power Index, scrie evz.ro.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a anunțat că Republica Moldova a fost inclusă, în premieră absolută, în clasamentul Global Soft Power Index.

Pe ce loc a intrat Republica Moldova în Global Soft Power Index

Republica Moldova ocupă, la includerea în acest clasament, poziția 118 din 193 de țări cuprinse în Global Soft Power Index.

„Țara noastră intră în cercul țărilor recunoscute pentru influența culturală, socială și economică în lume.

Top 3 indicatori la care avem scor bun:reputație; ⁠⁠oameni & valori; ⁠⁠business și comerț.

Este pentru prima dată când avem metrici internaționali de percepție și asta ne spune că suntem recunoscuți pentru calitatea oamenilor, valorilor și relațiilor comerciale.

Este un pas importat în promovarea imaginii noastre, pentru că ne arată cum suntem percepuți în lume. În același timp, este o oportunitate care va deschide noi orizonturi pentru atragerea investițiilor”, a scris Dumitru Alaiba pe X.

Avantaje ale economiei din Republica Moldova

„Avem ce oferi investitorilor:Impozit pe venit avantajos: Modelul nostru fiscal unic în Europa susține reinvestirea profitului și creșterea afacerilor; Stabilitate și previzibilitate: Prin prelungirea IT Park-ului până în 2035, cu impozitul de 7%, oferim un mediu atractiv investitorilor; Reforma SRL: Sporim libertatea antreprenorială pentru o gestionare eficientă a afacerilor; Forță de muncă accesibilă: Cetățenii din 47 de țări pot lucra în Moldova fără permis de muncă, îmbogățind astfel piața talentelor; Reducerea birocrației: În 2023 am eliminat bariere birocratice de circa 0,5% din PIB în 2023. Continuăm în 2024! Digitalizare: Mai mult de jumătate dintre serviciile publice pentru antreprenori sunt acum online, cu obiectivul de a atinge 75% până la sfârșitul anului. Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană – forța care transformă economia noastră, semnarea Acordului de comerț liber cu țările EFTA, liberalizarea pieței britanice pentru produsele noastre agricole și negocierile pentru un nou Acord de Comerț Liber cu Turcia, sunt alți pași fermi spre consolidarea prezenței noastre economice globale”, a mai scris ministrul Alaiba.

Foame de investiții străine la Chișinău

„Includerea în Index ne oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care suntem percepuți la nivel global, permițându-ne să ne accentuăm punctele forte și să lucrăm la îmbunătățirea domeniilor cheie.

Alături de Agenția de Investiții din Moldova, vom folosi aceste informații pentru a ne sculpta și mai bine mesajele de țară și pentru a promova eficient Republica Moldova pe scena internațională”, a încheiat Dumitru Alaiba.

Bătrânii din Elveția vor primi a 13-a pensie

Elvețienii, a căror populație îmbătrânită se confruntă cu o creștere a costului vieții, au votat duminică în favoarea celei de-a 13-a pensii, potrivit rezultatelor aproape finale ale consultării, prezentate de Agenția France-Presse, citată de radiomoldova.md.

Propunerea a primit 58,2% din voturile din țară, potrivit acestor rezultate provizorii, care arată de asemenea că a obținut majoritatea voturilor în mai mult de jumătate din cele 26 de cantoane elvețiene, o condiție pentru adoptarea sa, potrivit AFP.

Măsura, susținută de Confederația sindicală elvețiană și de partide de centru-stânga, are nevoie de aprobarea majorității celor 26 de cantoane elvețiene pentru a putea fi adoptată, după cum subliniază Reuters. Propunerea fusese respinsă de guvern, de lobby-urile din mediul de afaceri și parlament, care în prezent înclină spre dreapta, ca fiind ineficientă din punct de vedere financiar. În trecut, alegătorii elvețieni au fost precauți în ceea ce privește susținerea măsurilor considerate o amenințare pentru mediul de afaceri.

Votul privind pensiile contrastează cu referendumurile din ultimele decenii, în care Elveția a respins cu fermitate propunerile care ar fi scurtat săptămâna de lucru sau ar fi acordat oamenilor mai multe concedii. Îngrijorările legate de costul vieții sunt larg răspândite. Potrivit unui studiu publicat în noiembrie de Economist Intelligence Unit, Zurich, cea mai mare zonă metropolitană din Elveția, împarte cu Singapore recordul de cel mai scump oraș din lume, potrivit Reuters.

Alexandru Slusari pleacă din funcția de director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”

Alexandru Slusari susține că mandatul sau de director executiv din cadrul Asociației „Forța Fermierilor” a expirat. Acesta a anunțat consiliul de administrație a asociației că nu va mai candida pentru un nou mandat, anunță Slusari citat de zdg.md.

Acesta a precizat că, până pe 31 martie va mai fi implicat în definitivarea unor proiecte în cadrul asociației. „Dar și după asta, în măsura posibilităților, sunt disponibil să acord asistența asociației”, a adăugat el.

„În februarie a expirat mandatul meu de director executiv în cadrul Asociației Forța Fermierilor. Vineri, la ședința Consiliului a organizației am anunțat oficial că nu mai candidezi la aceasta funcția. Informația nu a surprins pe fermieri, întrucât ei au știut despre intențiile mele încă din luna ianuarie. Funcția mea presupune dialogarea permanentă cu reprezentanții guvernării. Eu nu mai pot discuta cu cei, care în doi ani prin inacțiunile sale au contribuit practic la nimicire a sutelor agricultori micro, mici și mijlocii din domeniul cerealelor și oleaginoaselor. După cel mai bun an 2021 în istoria agriculturii Moldovei și un kilometru de promisiuni în campaniile electorale 2020-2021 noi acum am ajuns la catastrofa financiară a fermierilor de la sate și fortificarea companiilor transnaționale, care prezintă mare pericol pentru securitatea alimentară și zonele rurale ale țării”, scrie Slusari.

În perioada anilor 2019-2021, Alexandru Slusari a fost deputat în Parlamentul R. Moldova din partea Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”.

Italia: un moldovean a găsit o geantă în lift și i-a cerut stăpânei 200 de euro pentru a o returna
Articolul anterior
Ambulanțe noi, repartizate în opt localități din țară
Articolul următor