Începând cu anul viitor, dobânzile la depozitele bancare ar putea fi impozitate

Începând cu anul viitor, dobânzile la depozitele bancare ar putea fi impozitate cu 3 la sută. Este vorba despre o prevedere din politica bugetar-fiscală a Guvernului pentru anul 2021, adoptată în prima lectură de Parlament.

Autorităţile susţin că adoptă practica internaţională de a impozita orice venit şi că impozitul prevăzut în proiectul de lege nu-i va afecta pe deponenţii bancari. Nici experţii economici nu văd motive de îngrijorare, însă atrag atenţia asupra problemelor care ar putea apărea în urma impozitării cu 12 la sută a valorilor mobiliare.

Politica bugetar-fiscală pentru anul viitor, prevede că începând cu anul viitor, cei care îşi ţin banii în bănci, vor trebui să achite 3 la sută din valoarea dobânzii depozitelor deţinute. De exemplu, potrivit calculelor făcute de diferite bănci din Republica Moldova, un depozit de 10 mii de lei aduce, în medie, un venit de 450-500 de lei anual. Ceea ce înseamnă că suma impozitului la stat pe acest venit, va fi de 15 lei.

DOREL NOROC, secretar de stat al Ministerului Finanţelor: „Eu mă întreb cât este de echitabil ca o persoană student, pensionar, cineva care lucrează şi primeşte un salariu, să achite impozite, iar o persoană care are venituri din depozitele bancare, nu achită impozite. Sunt nişte lucruri la care trebuie să răspundem”. 

Experţii în economie susţin că impozitul de 3 la sută pentru dobânzile bancare este nesemnificativ, iar deponenţii nu-i vor resimţi prea mult efectele.

SERGIU GAIBU, expert economic: „Este o practică aplicată şi în alte ţări, nu am putea spune că este ceva nou. Acest lucru v-a descuraja oamenii? Oarecum, dar sistemul bancar este într-o situaţie foarte bună acum”.

ADRIAN LUPUŞOR, director, Expert Grup: „În economie există aşa un principiu că orice venit trebuie impozitat, aşa este un principiu universal”. 

I-am întrebat pe oameni dacă sunt gata să-şi păstreze banii în bănci, dacă depozitele bancare vor fi impozitate cu 3 la sută.

„Într-o ţară atât de săracă încă şi impozite. Un pensionar, de exemplu, are acolo nişte bănuţi pentru zile negre şi încă şi pe aceia să-i impoziteze. Omul nu o să mai pună bani în bancă. Este exagerat. Primul lucru care ar trebui să-l facă este ca politicienii noştri să-şi declare veniturile începând de la case şi conturi ilegale peste hotare şi noi după ei. 3 la sută este destul de mult”.

Experţii economici mai spun că o adevărata problemă va fi impozitarea cu 12 la sută a valorilor mobiliare, care i-ar discrimina pe cei care vor să investească în stat prin procurarea valorilor mobiliare sau prin obligaţiuni municipale.

ADRIAN LUPUŞOR, director, Expert Grup: „În niciun stat din regiune nu există o discrepanţă, o inconsistenţă în tratamentul fiscal al instumentelor financiare. În toate ţările, dimpotrivă se încurajează investiţiile în buget, investiţiile în ţară, în localitate”.

Potrivit experţilor, pentru depăşirea problemelor bugetare, statul trebuie să ia măsuri pe termen mediu şi lung.

ADRIAN LUPUŞOR, director, Expert Grup: „Este adevărat că Guvernul se confruntă cu  probleme bugetare şi caută surse de finanţare, dar în cazul impozitării cu 12 la sută a valorilor mobiliare de stat este acel caz clasic de acumulări. Eu insist pe ideea că politica bugetar fiscală trebuie să fie una vizionară şi pe termen lung, dar nu să ţintească scopuri pe termen scurt”.

Potrivit datelor Băncii Naţionale, la sfârşitul lunii octombrie, soldul depozitelor persoanelor fizice, în baza căruia se calculează dobânzile, sunt de 24,3 miliarde de lei, în monedă naţională şi 14,4 miliarde de lei, în valută străină. La sfârşitul lunii noiembrie, Guvernul a aprobat proiectul privind politica bugetar fiscală şi vamală pentru anul 2021. Proiectul a fost votat în primă lectură de Parlament.

sursa: www.tvrmoldova.md

Premieră! Un bărbat din Edineț, plasat în arest pentru refuzul de a fi supus testării alcoolscopice

Procuratura raionului Edineț anunță despre pornirea unei urmări penale la 12 septembrie 2024, în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii de refuz, împotrivire sau eschivare a conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică și/sau testarea antidrog, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, adică fapta prejudiciabilă prevăzută de art.264/1 alin.(3) din Codul penal, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Amintim că noile modificări legislative care prevăd sancțiuni mai aspre pentru fapta de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate au intrat în vigoare recent, la 07 septembrie 2024.

Potrivit acestora, șofatul în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau ebrietate narcotică se sancționează cu închisoare de la 1 la 5 ani, în dependență de gravitatea faptei. Vechile prevederi, stipulau drept pedeapsă pentru această infracțiune, munca neremunerată în folosul comunității, închisoarea fiind o excepție, pentru persoanele care deja au fost private de dreptul de a conduce mijloace de transport, fie, nu dețineau permis de conducere în momentul comiterii faptei, maximul posibil de a fi aplicat fiind doar 1 an de închisoare.

În speța recentă, avută loc la Edineț, învinuitul în vârstă de 50 de ani, la 11 septembrie 2024, aproximativ la ora 19:00, fiind aparent în stare de ebrietate, a urcat la volanul microbuzului „Ford Transit”. În timp ce conducea mijlocul de transport în municipiul Edineț, a fost stopat de către angajații poliției, iar după ce a oprit mijlocul de transport indicat, acesta, împreună cu doi pasageri ai săi au coborât din salonul microbuzului și au fugit de la fața locului. În scurt timp, învinuitul s-a reîntors la fața locului și urcând în salonul microbuzului a încuiat ușile din partea interioară al mijlocului de transport.

Fiindu-i propus de a fi suspus testării alcoolscopice cu aparatul „Drager alcotest” sau de a trece examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate şi colectării probelor biologice, acesta s-a împotrivit de la testarea alcoolscopică.

Momentan, învinuitul se află în arest preventiv.

Cerere mică al nou lansatului telefon iPhone 16

Analiștii finaciari cred că Apple se confruntă cu o cerere mică al nou lansatului telefon iPhone 16, având în vedere termenele de livrare mult mai scurte. Acțiunile companiei scad cu -3%, scrie jurnal.md.

Primele date privind precomenzile au dezvăluit timpi de livrare, la nivel mondial, la jumătate pentru modelele iPhone 16, în comparație cu modelele iPhone15, de anul trecut, la trei zile după ce compania a început să preia comenzi, scrie Biziday.

Durata medie de livrare pentru iPhone 16 Pro este în prezent de 14 zile, față de 24 de zile pentru iPhone 15 Pro, anul trecut, iar modelul iPhone 16 Pro Max se livrează în 19 zile, față de 32 de zile. În baza acestor date, analiștii estimează că precomenzile din primul weekend de după lansare sunt mai mici cu între 16% și 27% pentru modelele iPhone 16, față de iPhone 15.

Principala problemă a Apple pare a fi întârzierea instrumentelor de AI anunțate. “Factorul cheie este cererea mai mică decât se aștepta pentru seria iPhone 16 Pro, principala atracție, iar Apple Intelligence nu este disponibil încă de la lansare alături de iPhone 16”, a declarat Ming-Chi Kuo, analist Apple la TF International Securities, într-o postare pe blog.

Apple Intelligence urmează să fie lansat în SUA, în versiune beta, abia de luna viitoare, iar pentru alte versiuni decât în engleză, de anul viitor.

Împrumut de 200 milioane de euro pentru extinderea și reabilitarea pădurilor din R. Moldova

Republica Moldova va beneficia de un împrumut de 200 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru extinderea și reabilitarea pădurilor. Acordul de împrumut a fost semnat astăzi în cadrul Platformei de Parteneriat pentru Moldova de către Ministerul Mediului, Ministerul Finanțelor și Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, pe de o parte, și Banca Europeană de Investiții, pe de altă parte, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Finanțarea vine în sprijinul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor și prevede plantarea și reabilitarea a peste 63.000 de hectare de păduri în perioada 2024-2028. Noile păduri vor contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu aproximativ 12 milioane de tone în următorii 30 de ani, ceea ce va economisi aproximativ 180 milioane de dolari prin reducerea costurilor asociate poluării și adaptării la schimbările climatice. De asemenea, se estimează că proiectul va genera peste 10.000 de locuri de muncă în domeniul silviculturii în zonele rurale. 

Investiția va fi utilizată și pentru achiziționarea de echipamente moderne și construirea a trei centre regionale de producere a materialului săditor, precum și a unui Centru Național de Genetică Forestieră. Totodată, vor fi amenajate 265 de kilometri de drumuri forestiere și 30 de depozite de stocare a lemnului, facilitând accesul la resursele forestiere și îmbunătățind sistemul de transport. De asemenea, proiectul va include instalarea de camere de supraveghere în zonele cu risc de incendiu și tăieri ilegale, asigurând monitorizarea și protecția eficientă a pădurilor.

„Acest proiect reprezintă o investiție esențială într-un viitor sigur al Republicii Moldova. Extinderea suprafeței împădurite va contribui la combaterea schimbărilor climatice, reducerea poluării și asigurarea unui mediu mai sănătos pentru toți cetățenii. Totodată, vom crea noi locuri de muncă, susținând dezvoltarea comunităților rurale. Este un pas crucial spre modernizarea țării noastre și adaptarea la schimbările climatice,” a declarat Sergiu Lazarencu, Ministrul Mediului.

Și președintele Maia Sandu a venit cu un mesaj în acest context.

”Ne dorim o țară verde, acoperită de mai multe păduri, ca să avem aer curat, un sol mai fertil, apă mai multă în râuri și lacuri și oameni sănătoși. Acum câțiva ani am pornit la drum cu un proiect ambițios – reabilitarea și plantarea a 145 de mii de hectare de păduri, un proiect care va aduce beneficii nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile următoare.

Azi, Banca Europeană pentru Investiții s-a alăturat eforturilor noastre printr-o investiție de 200 de milioane de euro. Această finanțare va sprijini reabilitarea a peste 63 de mii de hectare de terenuri și păduri degradate, în perioada 2024 – 2028. De asemenea, vom investi în infrastructură silvică și echipamente ca să gestionăm pădurile noastre la standarde europene și vom crea noi locuri de muncă în domeniul silviculturii. Este un pas înainte spre un viitor mai verde și mai sigur pentru Republica Moldova.”, a scris președintele.

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, inițiat de Președinta Maia Sandu, își propune să reabiliteze 145.000 de hectare de păduri și să extindă acoperirea forestieră a Moldovei la 15% până în 2032. 

Un bebeluș de doar 3 zile a murit în spital, după ce s-a înecat cu lapte
Articolul anterior
O moldoveancă este nevoită să-și închidă afacerea în care a investit și să apuce calea străinătății
Articolul următor