A început Postul închinat Sfinților Petru și Pavel. Ce nu au voie să facă creștinii ortodocși?

Astăzi începe Postul Sâmpetrului. Prin ţinerea acestui post, se cinstesc darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinţii Apostoli la Cincizecime, de aceea, în vechime, acesta se numea Postul Cincizecimii.

separator

IMG_1993

Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, Postul Sâmpetrului are o durată variabilă de la an la an, de la 2 la 9 săptămâni, deoarece începutul lui e în funcție de data variabilă a Învierii lui Hristos. Postul începe luni, 15 iunie, și ține până în ziua de 11 iulie, cand sunt sărbătoriți Sfinții Petru și Pavăl (dacă sărbătoarea cade miercurea sau vinerea, este dezlegare la pește și untdelemn).

125182_sfintii-petru-pavel

Postul  închinat Sfinţilor Apostoli  Petru și Pavel este mai puţin aspru. Rânduielile şi Învăţătura din Ceaslovul Mare arată cum trebuie să ţinem acest post. Astfel, în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă legume, gătite fără untdelemn, iar marţi şi joi se poate consuma untdelemn şi vin. Sâmbăta şi duminica se poate mânca peşte.

Dacă în acest răstimp cade o sărbătoare mai mare în zilele de miercuri şi vineri, se face dezlegare la untdelemn şi vin, iar în zilele de luni, marţi şi joi se dezleagă la peşte. La hramuri și la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (7 iulie) se face dezlegare la pește, în orice zi a săptămânii ar cădea.

Polonia rupe acordul cu privire la aprovizionarea cu gaz, încheiat acum aproape 30 de ani cu Rusia

Polonia a decis să rupă acordul interguvernamental cu Rusia privind aprovizionarea cu gaze. Anunțul a fost făcut de ministrul Climei și Mediului ambiant de la Varșovia, Anna Moskwa, citată de UNIAN.

Potrivit ei, această decizie confirmă dorința Varșoviei de a deveni independentă de gazele din Rusia.

”Polonia denunţă acordul interguvernamental Yamal privind aprovizionarea cu gaze, încheiat în 1993. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat corectitudinea intenţiilor guvernului polonez de a deveni complet independent de gazul rusesc. Am ştiut întotdeauna că Gazprom nu este un partener de încredere” a spus Anna Moskwa.

Potrivit ei, guvernul a adoptat o rezoluție pentru a rezilia acordul cu Federația Rusă privind construcția de conducte de gaz pe teritoriul Poloniei, precum și privind aprovizionarea cu gaz rusesc. Acordul a fost semnat la Varșovia la 25 august 1993.

”De mulți ani, guvernul a implementat în mod constant o strategie de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze pentru Polonia și ne pregătim să rupem contractul cu Gazprom până la sfârșitul anului 2022, ca să nu cumpărăm mai mult gaz de la Federația Rusă” a spus Moskwa.

Ea a adăugat că această decizie a fost un pas firesc după ce rușii au decis să oprească livrările de gaz către Polonia.

”Când Rusia a oprit livrările, încălcând de facto prevederile acordului, guvernul polonez a decis că, din cauza încălcării condițiilor sale esențiale, acest document își încetează activitatea” a subliniat Moscova.

Amintim că, anterior, Polonia a refuzat să plătească gazul rusesc în ruble, motiv invocat de Moscova pentru a opri livrările.

sursa: www.deschide.md

Ceban propune Guvernului ca Hotelul Național să fie inclus în registrul monumentelor ocrotite de stat

După ce Primăria a revocat autorizația de demolare a Hotelului Național, edilul Ion Ceban propune Guvernului ca clădirea să fie inclusă în registrul monumentelor ocrotite de stat, să fie naționalizată și reabilitată de stat pe baza unui concurs.

„Am o propunere către Guvern care are atâta grijă în ultima perioadă, mai ales ce ține de Hotelul Național! Propun ca Hotelul Național să fie inclus în registrul monumentelor ocrotite de stat așa cum ați făcut cu clădirea Procuraturii, Clădirea Maternității sau a Stadionului Republican. Clădirea să fie naționalizată și reabilitată de către stat în baza unui concurs, iar acolo să fie creat spre exemplu un centru sau HUB pentru tineri, pentru diasporă, iar primăria va susține și se va implica în realizarea acestui proiect”, a menționat primarul Capitalei, la ședința de astăzi a primăriei, conform publika.md.

Vineri, teritoriul Hotelului Național din Capitală a fost îngrădit cu o pânză care interzice accesul pe teritoriu. Ion Ceban a venit cu unele precizări.

„Ne-am pomenit săptămâna trecută că Hotelul Național se îngrădește cu un gard improvizat din pânză, plus a mai fost închis drumul public când nu era eliberată nicio autorizație de la Primărie. Culmea este că poliția prezentă la fața locului nu întreprindea nimic, când trebuia să intervină îndată, deoarece autorizație pentru închiderea drumului nu exista de la Primărie, iar explicația că gardul se înstalează pentru ca oamenii străzii să nu aibă acces în clădire era absurdă”, a spus primarul Capitalei.

Deocamdată, Guvernul nu a venit cu o reacție privind propunerea lui Ion Ceban.

Creștere spectaculoasă a exporturilor Republicii Moldova în primele trei luni ale anului

Exporturile Republicii Moldova, în primele trei luni ale anului 2022, au cunoscut o creștere spectaculoasă. Importurile, s-au majorat și ele, însă nu ca volum, dar în ceea ce privește prețul. Comerțul extern al Republicii Moldova a fost influențat atât la capitolul exporturi, cât și la capitolul importuri, de contextul internațional legat de creșterea prețurilor, dar și de războiul din Ucraina. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 20 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

post-img

Veaceslav Ioniță a declarat că, în primul  trimestru din acest an, exporturile moldovenești au ajuns la 898 de  milioane de dolari, față de 685 de milioane de dolari în primul  trimestru din 2021. Am mai fost o asemenea creștere în 2011, dar a fost  mai degrabă o recuperare după o criză puternică. Acum, după doi ani de  criză, în perioada ianuarie-martie a fost o creștere de 213 milioane de  dolari, sau +36,2%. În primele trei luni din 2020 exporturile au  totalizat 675 de milioane de dolari.

Economistul spune că sunt patru factorii care au  stat la baza creșterii exporturilor Republicii Moldova, doi sunt  evidenți și doi – probabili. Astfel, primul lucru care a dus la  creșterea exporturilor este majorarea prețurilor la produsele exportate.  În prezent, la nivel mondial, este înregistrată o inflație, care a dus  la o creștere accelerată a prețurilor. Respectiv, se plătește mai mult  pentru lucrurile importate, dar și se câștigă mai mult pentru cele  exportate, scrie viitorul.org.

Al doilea factor, susține economistul, este legat  de recordul fără precedent al producției agricole din 2021, care va  intra în istorie ca anul de aur al agriculturii moldovenești. Pentru  prima dată, de la obținerea independenței, producția agricolă în  întreprinderile agricole a depășit producția agricolă din cele  individuale. „Agricultura noastră începe să fie ceea ce trebuie să fie.  Sper că anul 2022 nu va fi unul prost pentru agricultură. Avem prețuri  foarte bune, avem volume foarte mari de produse agricole, iar producția  agricolă a fost cea care a constituit baza exporturilor noastre”, a spus  expertul.

Analistul economic afirmă că acești doi factori nu  explică în totalitate fenomenul creșterii fără precedent al  exporturilor Republicii Moldova. Astfel, consideră că sunt alți doi  factori, mai puțin evidenți, care merită să fie analizați. „În opinia  mea, în prezent, la creșterea exporturilor moldovenești contribuie și o  anumită producție din stânga Nistrului, care este exportată ca producție  din Republica Moldova. Stânga Nistrului avea niște căi tradiționale de a  exporta prin intermediul Ucrainei. Acum, din cauza războiului din  Ucraina, multe posibilități de a exporta au dispărut și la noi  exporturile au crescut în special în luna februarie și mai mult în luna  martie. Noi vedem o legătură directă dintre creșterea puternică a  exporturilor și începutul războiului din Ucraina”, a afirmat analistul  economic.

Alt factor, remarcă analistul economic, despre  care crede că va lua amploare, este legat de reexportul anumitor produse  din Ucraina. „Agenții noștri economici, cel mai probabil, procură  anumite bunuri din Ucraina, după – sunt reexportate, și în felul acesta  ele sunt reflectate ca exporturi ale noastre”, a remarcat analistul  economic.

Expertul a remarcat faptul că, în primul trimestru  al acestui an, volumul comerțului extern al Republicii Moldova în  valoare anuală a ajuns la 11,2 miliarde de dolari, în creștere cu 900 de  milioane de dolari față de primele trei luni ale anului 2021. Creștere  determinată de majorarea exporturilor cu 400 de milioane de dolari în  valoare anuală și de majorarea importurilor cu 500 de milioane de dolari  în valoare anuală. „În prezent avem un ritm de creștere al exporturilor  cu mult mai mare decât al importurilor, ceea ce ne face să credem că la  noi încet va începe să se îmbunătățească balanța comercială, care în  Republica Moldova este una pur și simplu catastrofal de proastă. Noi  exportăm de două ori mai puțin decât importăm. Un așa deficit al  balanței comerciale este greu să găsești într-o altă țară din Europa”, a  remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță a realizat un top al țărilor unde  Republica Moldova a avut cea mai mare creștere a exporturi în primul  trimestru din 2022. Este vorba de România, unde exporturile au crescut  cu 101,9 milioane de dolari, ajungând la 285 de milioane de dolari;  Italia – unde exporturile au crescut cu 58,6 milioane de dolari, până la  100 de milioane de dolari; Turcia – care a importat produse  moldovenești cu 34,8 milioane de dolari mai mult decât anul trecut;  Bulgaria – de 29,7 milioane de dolari; Elveția – de 20,1 milioane de  dolari; Regatul Unit – de 9,3 milioane de dolari; Cipru – de 5,8  milioane de dolari; Grecia – de 4,6 milioane de dolari; SUA – de 4  milioane de dolari, iar Franța – de 1,2 milioane de dolari etc.

Economistul, analizând situația din 1997 și până  în prezent, a constatat că înainte de criza din Federația Rusă din 1998,  comerțul moldovenilor cu rușii era de 58%. Așa o dependență de o  singură țară Republica Moldova nu a avut nici până atunci, nici după.  România deținea la acea vreme o cotă de 6,7%. După criza din 1998, din  2006, din 2013 și acum în 2022 după criza războiului din Ucraina,  comerțul moldovenilor cu rușii a scăzut constant. Din 2006 și până în  2012 a avut o recuperare, dar nu de durată. Din 2014, când Republica  Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, Federația Rusă a impus  sancțiuni Chișinăului, este în scădere continuă comerțul dintre cele  două părți. În primele trei luni ale anului curent ponderea Federației  Ruse în exporturile Republicii Moldova a ajuns la 5,4%.

Potrivit analistului economic, acum la capitolul  piața de desfacere a mărfurilor moldovenești, Federația Rusă nu mai  contează pentru Republica Moldova, cu excepția a două produse de bază:  merele și strugurii. În schimb, România a crescut constant. După  intrarea României în UE, Republica Moldova a fost beneficiarul indirect  al acestui fapt. Companiile care au mers cu investiții în România s-au  extins și în Republica Moldova. În prezent, ponderea României în  exporturile Republicii Moldova este de 31,7%, sau o creștere de 4,7 ori  față de 1997 și de 3 ori mai mult decât următoarele țări din clasament,  Turcia și Italia, care deține câte 11% din cotă de export a Republicii  Moldova.

Vorbind despre bunurile care au contribuit la  creșterea exporturilor în primele trei luni ale anului 2022, expertul a  spus că este vorba de cereale și preparate pe bază de cereale, care au  crescut cu 125,3 milioane de dolari sau de 5,2 ori mai mult față de anul  trecut și au ajuns la 155 de milioane de dolari; de semințe și fructe  oleaginoase, o creștere  de 67,1 milioane de dolari, până la 124 de  milioane de dolari; și de grăsimi și uleiuri vegetale, creștere de 60,7  milioane de dolari până la 85 de milioane de dolari. „Putem afirma că  avem o situație fără precedent, când produsele agricole au asigurat 100%  din creșterea exporturilor moldovenești. Republica Moldova încă nu și-a  utilizat potențialul său agricol în tot ceea ce înseamnă creșterea  producției de export. Sper foarte mult că vom reuși să integrăm și  partea stângă a Nistrului în tot ceea ce înseamnă capacitatea de export a  Republicii Moldova”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță a menționat că importurile în  Republica Moldova la fel au înregistrat o creștere puternică, de aproape  500 de milioane de dolari. Au crescut cu 250,8 milioane de dolari  importurile din Federația Rusă și cu 85,9 milioane de dolari cele din  România și este vorba de importul de gaz și produse industriale obținute  din gaz; de petrol și produse petroliere; și de îngrășăminte minerale  s-au chimice. „Importurile noastre în primele trei luni ale anului nu au  crescut în volume cât au crescut în prețuri. Inflația, care este acum  una fără precedent pentru ultimii 22 de ani, este din cauza sectorului  energetic. Resursele energetice importate de către Republica Moldova  s-au scumpit de patru ori. Și acestea sunt din Federația Rusă. Cea mai  mare parte a produselor petroliere noi le importăm din România. Din  cauza scumpirii lor, importul petrolului a crescut cu 100 de milioane de  dolari față de primele trei luni ale anului trecut”, a menționat  Veaceslav Ioniță.

S-a decis: până pe 30 iunie, transportul public din Chișinău va circula conform unui program special
Articolul anterior
Ion Chicu: ,,Remarcăm valul 2 al epidemiei. Specialiștii anunță 500-600 cazuri noi pe zi”
Articolul următor