image-187

Ofițerii Direcției Combaterea Criminalității Organizate a INI, de comun cu procurorii PCCOCS  și cu suportul angajaților BPDS ”Fulger” a IGP, anunță reținerea a trei bărbați, pentru încercarea de estorcare a 4.000 euro de la un antreprenor din domeniul deservirii auto, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Cei trei chișinăuieni reținuți au vârste de 23, 33 și 55 de ani. Șantajul a avut loc în vara lui 2024.

Atunci, bănuiții i-au inventat victimei o datorie de 3.000 euro, după care aceasta „s-a transformat” în 4.000 euro (peste 75.000 lei, la acea dată) și l-au determinat să semneze o recipisă în acest sens. Iar în cazul în care acesta nu le-ar fi dat banii în termen de două săptămâni, aceștia i-au impus penalități de 100 euro/oră de întârziere sau de 500 euro/zi de întârziere.

Bărbatul a fost pe parcurs șantajat și cu violența fizică asupra lui și asupra rudelor, dar și cu omor, precum și cu dezmembrarea mașinii soției acestuia. Victima, însă, a anunțat autoritățile, care luni l-au reținut pe cel mai tânăr din cei trei bănuiți (muncitor în construcții), atunci când primea de la victimă o parte din bani – 30.000 lei, la o stație de alimentare cu combustibil, din sectorul Botanica, Chișinău. Tot luni, au fost reținuți și ceilalți doi bănuiți (apropiați prin afinitate ai primului reținut), urmare a 11 percheziții, inclusiv în garajul în care aceștia își aveau locul de muncă.

Investigațiile continuă, iar Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) urmează să decidă asupra necesității aplicării arestului preventiv în privința bănuiților, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) informează despre rezultatele anchetei privind apariția în spațiul online, în timpul desfășurării probelor de examen de absolvire a gimnaziului, a subiectelor și soluțiilor acestora, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Mecanismele de securizare a testelor de examen, utilizate în sesiunea 2024, au permis identificarea imediată de către ANCE a instituțiilor de învățământ de unde au avut loc scurgerile de informații în timpul probelor de examen. Toate materialele acumulate au fost transmise către Inspectoratul Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliție.

În urma desfășurării anchetei, Inspectoratul Național de Investigații a informat MEC că a identificat 6 persoane care se fac vinovate de comiterea faptei culpabile prevăzute de art. 3304 Cod Contravențional Publicarea subiectelor pentru examenele de absolvirea a gimnaziului și de bacalaureat, precum și a soluțiilor acestora, care se sancționează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale (în cazul persoanelor fizice), cu amendă de la 150 la 240 de unităţi convenţionale (în cazul persoanelor juridice), cu amendă de la 150 la 240 de unităţi convenţionale (în cazul persoanei cu funcţie de răspundere) cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de dreptul de a desfăşura anumite activităţi pe un termen de la 3 luni la un an. Aceste persoane sunt din raioanele: Glodeni, Criuleni, Sîngerei, Florești și Anenii Noi.

Inspectoratul Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției a remis copiile materialelor către IP Glodeni, IP Criuleni, IP Sîngerei, IP Florești, IP Anenii Noi pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute de art. 3304 Cod Contravențional.

Ministerul Educației și Cercetării va monitoriza în continuare rezultatele anchetei și va depune toate eforturile pentru a asigura un mediu educațional corect, transparent și echitabil pentru toți elevii. Orice tentativă de fraudă va fi tratată în conformitate cu legea.

 Centrul de cazare al Inspectoratului General pentru Migrație (IGM) nu oferă condiții corespunzătoare solicitanților de azil politic. Concluzia se cuprinde în raportul avocatului poporului, făcut public pe 9 septembrie, scrie evz.ro.

Ombudsmanul Ceslav Panico a finalizat monitorizarea activității Centrului de cazare pentru solicitanții de azil politic. Conform datelor colectate, centrul de cazare al IGM este într-o stare tehnică deplorabilă.

În raportul special

„Aceste centre sunt mai bune decât o parte din penitenciare sau multe alte centre, dar nu sunt la nivelul standardelor europene la care noi tindem. Vorbim despre accesul la baie, apă potabilă, avem în vedere și cazarea propriu-zisă, camerele în care urmează să fie cazate persoanele, accesul chiar și la acel cearșaf, plapume”, constată ombudsmanul.

 au fost trecute o serie de neajunsuri care sunt la limita încălcării drepturilor omului.

Panico a constatat că sediul centrului de cazare are nevoie stringentă de reparație. Totodată, spațiile nu sunt adaptate la necesitățile persoanelor cu dizabilități și mamelor cu copii mici.

Totodată, în raport au fost trecute și observațiile privind procedurile de la frontieră.

„Atunci când o persoană vine în Republica Moldova și spune că vrea să fie azilant sau vrea să depună o solicitare de azil, această cerere trebuie să fie preluată nemijlocit mai departe de IGM. La moment, aparent există un filtru din partea Poliției de Frontieră prin care ei mai întâi preiau și apoi analizează din punct de vedere practic și apoi oferă Inspectoratului General de Migrație, ori interacțiunea directă ar trebui să fie după standarde internaționale”, a declarat Panico.

Conform unui studiu, prezentat de Centrul de Drept al Avocaților, Legea nr. 270/2008 nu conține suficiente garanții pentru solicitanții de protecție internațională.

„În special, legea nu conține reglementări cu privire la înregistrarea cât mai curând posibil a cererii de azil și obligativitatea de a informa și consilia persoanele reținute sau care se află la punctele de trecere a frontierei, cu privire la posibilitatea de a depune o cerere de azil. Urmează să fie reglementată responsabilitatea funcționarilor de prim contact de a identifica nevoile speciale ale persoanelor vulnerabile. Respectiv, de a le îndruma către autoritățile naționale, în vederea obținerii sprijinului necesar și/sau pentru o evaluare suplimentară”, se arată în raport.

Omorul cetățeanului turc (10 iulie), care solicitase azilul, a dus la urgentarea legislației care are în vedere azilul politic.