Conform dispoziției nr. 72 a Inspectoratului Național de Securitate Publică, în perioada 10 decembrie – 31 decembrie este declarată operațiunea „Pietonul” pe întreg teritoriul țării.
Scopul acestei măsuri este ca fiecare participant la trafic să ajungă în siguranță la destinație.
În conformitate cu articolul 238 aliniatul 3, neacordarea priorității pietonilor constituie o faptă contravențională și se sancţionează cu amendă de până la 1.500 de lei, cu aplicarea a patru puncte de penalizare.
O femeie de 92 de ani a fost legată de un scaun şi redusă la tăcere cu ajutorul unui căluş, după ce un cuplu de dependenți de droguri a jefuit-o pentru a avea bani să cumpere heroină. Victima a fost torturată în propria ei casă din Burnage, Anglia, în timp ce tâlharii, Leanna Connors și Edward Connors, au fugit cu mai multe bijuterii, inclusiv cu verigheta ei, scrie observatornews.ro.
Edward Connors, 30 de ani, un violator condamnat, a observat că femeia și-a lăsat fereastra deschisă în jurul orei 23:00, într-o seară caldă de iunie, anul trecut. După lungi tentative, a reuşit să se caţăre şi să intre pe geam. Bărbatul i-a legat bătrânei încheieturile cu un șnur de la halat și i-a ordonat să coboare la parter. Apoi a folosit cheile casei pentru a-și lăsa partenera să intre, pe numele ei Leanna Connors, în vârstă de 29 de ani.
Cei doi i-au luat bijuteriile și i-au smuls telefonul ca să nu poată primi ajutor. Victima a fost legată de scaun cu un cablu pentru aspirator, iar în gură i-au pus un căluş pentru a nu striga după ajutor. Când Connors a decis că au luate destule, au plecat şi au lăsat uşa încuiată, după ce i-au luat și cheia casei. În cele din urmă, femeia a reușit să se elibereze și să cheme poliția.
Soții Connor au furat inclusiv o verigheta de aur de 22 de carate. Procurorii au povestit cum bătrâna a fost traumatizată și de atunci s-a mutat din respectiva casă. Judecătorul Rachel Smith a spus că Edward Connors ”a exploatat vârsta și fragilitatea”.
Dependenţa de heroină a împins cuplul să lovească din nou
La doar câteva săptămâni mai târziu, familia Connor s-a întors pe străzi, spargând o altă casă. În timpul unei spargeri la o altă proprietate din Burnage, au fost furate carduri bancare, un telefon mobil, pașaport, permis de conducere și un aparat de tuns barbă. Cu câteva minute mai devreme, pe 20 iunie, încercaseră ușa altei case din apropiere.
Cei doi au fost identificați după ce poliția a recuperat imagini de pe camerele de supraveghere care îi arată pe cei doi făcând cumpărături de la o benzinărie, în apropierea unui hotel folosit pentru a găzdui persoanele fără adăpost, în care erau cazați în acel moment. Edward și Leanna Connors au pledat vinovați pentru tâlhărie, intrare prin efracție și fraudă.
Edward Connors a fost condamnat la 30 de ani, având deja antecedente şi fiind creierul întregii operaţiuni. Leanna Connors a primit o pedeapsă totală de 12 ani. Ambii au fost declarați periculoși și vor trebui să execute două treimi din pedepse înainte să fie eligibili pentru eliberarea anticipată, conform Manchester Evening News.
Connors, tată a trei copii, este ”rușinat” de comportamentul său și nu a vizat în mod special victima din cauza vârstei ei, a spus apărarea. În ceea ce o priveşte pe Leanna Connors, strategia în instanţă s-a axat mult pe dependenţa de droguri şi efectele ei. Instanţa a aflat că ceea ce a făcut-o să se reapuce a fost pierdea unui copil.
Compania americană Meta (proprietara Facebook, Instagram, WhatsApp, Messenger) examinează posibilitatea de a renunța total la publicarea de reclame politice, pe fondul deliberărilor Uniunii Europene pentru reguli mai drastice în acest domeniu, scrie moldova.europalibera.org.
Ziarul Financial Times (FT) a scris, citând două persoane apropiate discuțiilor din interiorul companiei condusă de Mark Zuckerberg, despre temerea Meta că definiția europeană a ceea ce constituie „reclamă politică” va fi atât de largă, încât nu merită efortul de adaptare, și va fi mai simplu să se renunțe cu totul la acest gen de publicitate.
Aceleași surse au spus că renunțarea la reclama politică este luată în considerare cu atât mai serios, cu cât oamenii par în general puțin interesați de ea, iar veniturile aduse Meta sunt mici, comparativ cu reclama comercială „clasică”.
Între 2019 și 2020, compania a generat mai puțin de 800 de milioane de dolari în câștiguri de pe urma reclamei politice, adică mai puțin de un procent din total câștigurilor din reclamă, în perioada respectivă.
FT atrage atenția că discuțiile din interiorul Meta pe această temă continuă, unii șefi opunându-se ideii eliminării reclamei politice. O decizie finală va fi luată după ce UE își va preciza noile exigențe, la începutul lunii iunie.
Propunerile circulate deja arată că UE vrea ca firme ca Facebook sau Google să fie mult mai transparente în publicarea anunțurilor politice, precizând cât au costat, cine le-a plătit și câți oameni le-au văzut.
FT mai scrie că instituțiile UE sunt „în larg consens” cu definiția Comisiei Europene a reclamei politice ca promovare a unui mesaj de către „un actor politic sau care poate influența rezultatul unor alegeri”.
Ceea ce nu este clar în instituțiile europene deocamdată este cum noile reguli vor limita accesul firmelor supranumite Big Tech la datele utilizatorilor pentru direcționarea reclamei politice.
Big Tech include cele mai importante companii din industria tehnologiei informaționale, în special Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook) și Microsoft. Aceste companii se mai numesc și Big Five.
Ziarul Guardian amintește că Facebook, mai ales, s-a confruntat cu critici aspre după ce a ieșit la iveală că a fost folosită de agenții ruși pentru manipularea alegerilor americane din 2016, câștigate de Donald Trump, un scandal început cu dezvăluirile firmei Cambridge Analytical. Firma de consultanță de acum defunctă a folosit datele a zeci de milioane de utilizatori Facebook fără permisiunea lor pentru a-și ajuta clienți să-i „țintească” cu reclamă politică.
Deși șefii Meta au respins inițial chemările de a verifica reclama politică pentru eliminarea neadevărurilor (Zuckerberg spunea că firmele private n-au de ce să fie „arbitrii adevărului”), până la urmă au acceptat să suspende publicitatea politică înaintea unor alegeri importante, inclusiv cele prezidențiale americane din 2020.
Reclama politică prin intermediul platformelor Meta s-a aflat în ultima vreme și în vizorul guvernării pro-europene de la Chișinău, care spune că ar fi ținta unor încercări de destabilizare pornite de Rusia inclusiv prin intermediul unor figuri politice pro-ruse ca Ilan Șor.
Cercetări jurnalistice independente au arătat că Șor a reușit să-și publice reclama politică chiar și după ce a fost supus sancțiunilor americane, care ar trebui respectate de Facebook.
Ambasadorul moldovean la Washington, Viorel Ursu, a declarat Europei Libere că a făcut demersuri prin intermediul guvernului american pentru ca Meta să-și respecte datoria de a aplica sancțiunile și să-și perfecționeze sistemul de respingere a unor încercări de manipulare politică.
Știrile privind posibilitatea interzicerii reclamei politice de către Meta vin la puține zile după ce premierii R. Moldova, Ucrainei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Slovaciei au semnat o adresare comună către marile companii de tehnologie, îndemnându-le să lupte mai eficient împotriva dezinformării de pe platformele online „care subminează democrațiile, pacea și stabilitatea”.
Nu este deocamdată limpede dacă noile exigențe ale UE față de reclama politică pe net, ce urmează să fie adoptate în iunie, se vor referi și la R. Moldova, care este deocamdată numai țară candidată la aderare.
Începând cu 1 aprilie 2023, intră în vigoare noi modificări la Codul Fiscal al Republicii Moldova. Acestea vizează aplicarea unui preț de referință pentru comercializarea țigărilor și țigaretelor de foi (cigarillos). Mai exact, va fi interzisă vânzarea către consumatori a produselor de tutun în punctele de comercializare al căror preț de referință va fi mai mic de 35 de lei, transmite Infotag.
Drept argumentare a modificării care intră în vigoare din 1 aprilie, în nota informativă a proiectului de lege aprobat de Parlament în 2022, e menționat că introducerea prețului de referință a fost necesară pentru a diminua consumul de tutun, în special în rândul minorilor, țigările ieftine fiind foarte accesibile pe piață.
Deși accizele la produsele de tutun cresc anual, cea mai ieftină ofertă la țigări în anul 2022 constituia 14 lei, în timp ce acciza minimă, împreună cu taxa pe valoarea adăugată, constituia 22 de lei.
Implementarea prețului de referință a fost salutată și de asociațiile de business din Moldova, care au menționat că mecanismul va garanta venituri fiscale stabile și previzibile la bugetul de stat, asigurând concurența loială pentru toți agenții economici și contribuind la realizarea eficientă a politicilor de stat.
Noile modificări prevăd că, din 1 aprilie 2023, comercializarea țigaretelor și a țigărilor de foi (cigarillos) la un preț mai mic decât prețul de referință se va sancţiona cu o amendă de la 175 la 200 de unităţi convenţionale, în cazul persoanelor fizice, și cu amendă de la 250 la 300 de unităţi convenţionale pentru persoane cu funcţie de răspundere.