Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă trebuie să economisească din consumul de apă, gaz, lumină și chiar combustibil. Un ordin emis de instituție obligă toate substațiile de Asistență Medicală Urgentă din țară, să optimizeze și să valorifice rațional cheltuielile pentru a putea face față crizei energetice, scrie sanatateinfo.md.
Acțiunile ar fi necesare în scopul soluționării situației de criză, generate de starea de urgență declarată pe întreg teritoriul Republicii Moldova, precum și în contextul secetei cu care se confruntă țara în acest moment, se arată în ordin. Redacția Sănătate INFO i-a întrebat pe mai mulți șefi ai stațiilor stațiilor AMU, dar și pe directorii de spitale din mai multe regiuni ale Moldovei la ce pot face economii.
Larisa Nemțanu, șefa Substației Asistență Medicală Urgentă, Leova, afirmă că este greu să faci economii pe motorină, atâta timp cât trebuie să deservești solicitările de urgență ale pacienților.
„Da, avem o astfel de circulară. Dacă ne referim la autosanitare nu putem spune că putem economisi. Solicitările pe care le primim trebuie deservite, indiferent de destinația lor. În afara solicitărilor, mașinile nu se utilizează și, respectiv, cheltuieli în plus nu există. Sunt cheltuieli strict pentru deservirea solicitărilor. În medie avem 20-40 de solicitări pe zi”, a precizat Larisa Nemțanu.
Aproximativ 40 de solicitări pe zi au și angajații Substației AMU, Glodeni.
„Cum să economisești combustibil la Urgență? Dacă facem economie pe combustibil, logic ar fi să nu ieșim la solicitări. Putem face economie la lumină, dar astea sunt economii neesențiale”, a menționat Mihail Cașcaval, șeful Substației.
„Este solicitare trebuie să o deservești. Aici nu poate fi vorba de economisire. Noi avem peste o sută de solicitări pe zi. Este clar că se poate economisi energia electrică pe timpul zilei, acum când este vara, dar în rest nu avem cum economisi”, a precizat și șeful substației AMU din Orhei, Lilian Croitoru.
Am vorbit și cu directorii de spitale despre economiile pe care le-ar putea face, dar și despre alternativele la care se gândesc în cazul unei crize energetice.
„Noi avem cheltuieli mari pentru toate necesitățile. Astăzi o să discutăm în cadrul ședinței cu tot efectivul administrativ ca să vedem ce putem face. Spitalul Raional Cahul are cazangerie centralizată. Până la sfârșitul săptămânii urmează să încheiem contract cu agentul economic care va deservi această cazangerie. Până acum am reușit să termoizolăm 2 clădiri ale spitalului – Centrul Perinatologic și blocul terapeutic, unde am schimbat și geamurile. Până pe 2 septembrie vrem să participăm la un proiect pentru instalarea panourilor fotovoltaice”, a declarat pentru Sănătate INFO, Vasile Rotaru, directorul Spitalului Raional Cahul.
Gheorghe Brânza, directorul SR Glodeni, susține că în instituția pe care o administrează demult se fac economii.
„Noi deja economisim. După ora 23.00 stingem lumina din curtea spitalului. Asta nu afectează nicidecum activitatea lui. Pe combustibil nu știu dacă putem. Noi și așa am strâns cureaua. De exemplu, avem testele la Covid, pe care trebuie să le transportăm la Bălți. Am convenit cu șefa Centrului de Sănătate Glodeni să ne rânduim. O săptămână le transportăm noi, o săptămână ei, ca să economisim combustibilul”, a precizat directorul.
Totodată, managerul nu știe cum se vor descurca, dacă Moldova nu va primi gaze.
„Cazanele noastre sunt doar pe gaze, nu pot fi modificate pe biomasă sau alte tipuri de carburanți”, a afirmat Gheorghe Brânza.
Sergiu Vasilița, directorul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, spune că încă nu are un plan privind aprovizionarea instituției cu energie alterrnativă, în cazul în care țara nu va mai fi aprovizionată cu gaze.
„Pe sănătatea oamenilor nu se poate economisi, dacă vrem să avem servicii de calitate. Noi ne gândim demult ce putem face, dar este foarte dificil. Bugetul este mic, problemele sunt mari. Noi nici măcar un generator electric nu avem, deși am scris demers la Ministerul Sănătății că avem nevoie și ne-au promis unul”, a menționat acesta.
Directorul Spitalului Clinic Republican, Andrei Uncuța afirmă că în acest moment spitalele, mai ales cele municipale, care se încălzesc cu gaze naturale, alternative nu prea au.
„A fost anterior o hotărâre a Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale în care ni se recomanda să facem economii, dar asta a fost demult. Economiile trebuie întotdeauna făcute, dar într-o instituție medicală asta e mai dificil. Noi monitorizăm lucrurile, dar acțiuni drastice nu poți face. La combustibil am putea face economii, dar totul depinde de necesitățile pe care le are o instituție medicală. La noi cheltuielile pentru consumul automobilelor cu fiecare an scad. Noi nu avem foarte multe mijloace de transport. Cât despre alternative, ele nu sunt. Pe parcursul anilor nu s-au creat posibilități de asigurare alternativă cu energie, nu sunt nicăieri lucrurile respective. Poate pentru unele instituții medicale mai mici asta este posibil. La nivel de Municipiu asta nu este posibil”.
Vom preciza că, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova a inițiat consultările publice la Hotărârea de Guvern cu privire la aprobarea unor măsuri de prevenire și atenuare a impactului crizei energetice, în caz de limitare a furnizării gazelor naturale și pregătirea pentru perioada sezonului de încălzire 2022-2023.
Proiectul prevede instituirea Comisiei guvernamentale de coordonare a măsurilor necesare pentru prevenirea și atenuarea impactului crizei energetice în caz de limitare a furnizării gazelor naturale în perioada sezonului de încălzire 2022-2023, comisie din care fac parte mai multe ministere, printre care și Ministerul Sănătății.
De asemenea, proiectul prevede analiza potențialelor riscuri în cazul unor limitări sau sistări de livrare a gazelor naturale de către Gazprom (sunt analizate 3 scenarii cu probabilități de limitare a furnizării gazelor naturale în proporții de 35%, 50% și 100%).
Totodată, proiectul prevede și creșterea și suplinirea rezervelor de stat de păcură pentru diversificarea surselor de energie alternativă a gazelor naturale, asigurarea accesului populației pentru procurarea lemnului de foc, dar și facilitarea importului de cărbune, mai scrie sursa citată.