Intoxicație cu ciuperci la Rezina: două femei au decedat, iar un copil se află în comă

08/06/2020

News

Două femeie au decedat, iar un copil de 3 ani a ajuns la spital în stare gravă după ce au mâncat ciuperci culese din pădure.

Ofițerul de presă Elena Băetrău a declarat că poliția a fost alertată azi, 8 iunie, de către medicii de pe ambulanță care au fost chemați de către soțul femeii de 26 de ani.

„Cadavrul femeii de 24 de ani era în camera de baie, iar cel al mamei acesteia era culcat pe pat. Vizual asupra cadavrelor nu au fost observate careva semne de moarte violentă.

La fel, la domiciliu se afla și copilul minor de 3 ani, care de urgență a fost transportat la SR Rezina, din motiv că avea vomă și convulsii, fiind internat în secția de reanimare cu diagnoza intoxicație acută”, a spus Băetrău, pentru stiri.md.

Totodată, Elena Băetrău a comunicat că polițiștii au stabilit că pe 7 iunie, în jurul orelor 14:00, soțul împreună cu soția și soacra sa au mers la pădure de unde au strâns ciuperci.

„La orele 22:00, ajungând la domiciliu, femeii de 24 de ani i s-a făcut rău și a plecat în camera de baie, iar mama sa s-a culcat cu copilul minor să doarmă. De, asemenea în bucătărie, pe masă în farfurie şi plită în tigaie, au fost depistate ciuperci pregătite”, a mai spus Băetrău.

Versiunea preventivă este că decesul a survenit în urma intoxicației acute din cauza consumului de ciuperci. Cadavrele au fost transportate la CML Rezina pentru stabilirea cauzei decesului.

Starea copilului este gravă, acesta afându-se în comă.

Specialiștii Centrului de Sănătate Publică atenționează populația asupra faptului că, din cauza mutațiilor genetice, numărul speciilor de ciuperci otrăvitoare crește de la an la an, fenomen care îi derutează chiar și pe cunoscători. Culegătorii de ciuperci trebuie să aibă mai multă experiență, să cunoască la perfecție speciile de ciuperci comestibile și să acorde o atenție sporită.

Intoxicațiile cu ciuperci decurg foarte grav, îndeosebi în rândul copiilor, bătrânilor și asupra celor care au suportat recent boli grave. Este foarte important să ne asigurăm că preparăm și consumăm ciuperci comestibile, preferabil dintre cele care sunt crescute în seră. Simptomatic, intoxicațiile cu ciuperci se manifestă prin grețuri, vărsături, diaree, tulburări gastrointestinale, icter, hemoragii, tulburări neurologice, encefalopatie, manifestări renale grave, afecțiuni hepatice, hipoglicemie, iar după două zile de la ingestie (cu perioada de incubație lungă), apare coma, urmată chiar de deces.

În context, medicii vin cu o serie de recomandări privind prevenirea intoxicațiilor acute cu ciuperci:

Nu mâncați și nici măcar nu degustați ciuperci, dacă nu le cunoașteți specia sau înainte de a fi preparate termic;
Fierbeți ciupercile în două-trei ape, câte 10-15 minute, schimbând apa de fiecare dată;
Nu implicaţi copiii în procesul de culegere a ciupercilor;
Limitaţi consumul ciupercilor în raţia alimentară a copiilor;
Selectați minuțios ciupercile culese înainte de preparare;
Nu culegeți ciuperci din locurile prelucrate cu pesticide și ierbicide;
Nu procurați ciuperci din stradă de la persoane necunoscute;
Nu păstrați timp îndelungat bucatele preparate din ciuperci;
Nu păstrați ciupercile marinate și sărate în vase de zinc;
Achiziționați sortimente de ciuperci numai din locuri autorizate (depozite alimentare, magazine de tip hiper și supermarket, unități de alimentație publică), locuri în care se comercializează ciuperci cultivate în sere specializate și care prezintă o garanție pentru consumatori, înlăturând astfel riscul de îmbolnăvire.

În cazul în care aveți anumite simptome și suspectați o intoxicație, trebuie să vă prezentați de urgență la medic, pentru a evita anumite consecințe nefavorabile asupra sănătății.

Polonezii sunt, în medie, cu 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană

Polonezii sunt, în medie, cu circa 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui nou raport al Institutului Economic Polonez (PIE), publicat înaintea celei de-a 20-a aniversări a aderării Poloniei la UE, care va avea loc în mai 2024, relatează Notes from Poland, citat de g4media.ro.

Conform sursei citate, analiștii de la PIE au calculat că PIB-ul Poloniei în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP) – o măsură a activității economice care ține cont de mărimea populației unei țări și de costul vieții – a fost în 2022 cu 39,6% mai mare decât dacă țara nu ar fi aderat la UE.

Dintre cele opt state membre estice care au aderat în 2004, doar Lituania (60,3%) a fost considerată de PIE ca având o primă de aderare la UE mai mare decât Polonia. Acestea au fost urmate de Letonia (32,2%), Slovacia (18,2%), Ungaria (13,4%), Republica Cehă (8,4%), Estonia (0,4%) și Slovenia (0,1%).

Pentru a crea un model care să le permită să calculeze beneficiile apartenenței la UE, PIE a folosit „metoda controlului sintetic”, care presupune crearea unui scenariu bazat pe reproducerea țării studiate dintre statele cu caracteristici similare care au rămas în afara UE.

Analiștii au constatat că creșterea medie anuală a PIB-ului Poloniei, între 2004 și 2022, de 4,2%, ar fi fost cu 1,7 puncte procentuale mai mică dacă Polonia ar fi urmărit dezvoltarea în afara UE.

„În cazul în care ar fi rămas în afara UE, nivelul de trai al Poloniei, măsurat prin PIB pe cap de locuitor, ar fi fost (în 2022) la același nivel ca în perioada 2014-2015”, se arată în raport. Pentru țările care au aderat la UE în 2004, „unul dintre cei mai importanți factori care au influențat dezvoltarea economică a regiunii a fost inserția în lanțurile de aprovizionare din UE”, a declarat Marek Wąsiński, șeful echipei de economie globală a PIE.

„Acest lucru a adus un aflux de investiții străine, a dus la o creștere de cinci ori a valorii exporturilor de mărfuri și a crescut nivelul de sofisticare a acestora”, a adăugat el. „Integrarea UE a transformat Europa Centrală într-un centru de export”, a continuat Wąsiński. „Deși majoritatea produselor și serviciilor au fost furnizate către UE, aproape jumătate din valoarea adăugată a ajuns în cele din urmă – și prin exporturi indirecte – pe piețele din întreaga lume.”În toate cele opt țări studiate, indicatorii care măsoară calitatea vieții au crescut semnificativ în ultimele două decenii, notează PIE.În cazul Poloniei, speranța de viață a crescut de la 75 de ani în 2004 la 77 de ani în 2022, numărul mediu de ani petrecuți la școală a crescut de la 14,8 la 15,9, iar venitul pe cap de locuitor a crescut de la 17 708 dolari în 2004 la 35 151 de dolari în 2024.

„În plus, riscul de sărăcie a scăzut sub media UE în cinci din cele opt state membre analizate, iar percepția corupției a scăzut peste tot, cu excepția Ungariei și Sloveniei”, scrie PIE.

Într-un raport publicat luna trecută, analiștii de la banca poloneză „Pekao” au calculat că, în ultimii 20 de ani, Polonia a înregistrat cea mai mare creștere cumulată a PIB-ului real dintre statele membre estice care au aderat la blocul comunitar din 2004 încoace, PIB-ul țării dublându-se între 2004 și 2022.

O expoziție dedicată culturii găgăuze, inaugurată la Parlament

În contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual pe 27 aprilie, la Parlament a fost inaugurată o expoziție tematică. Aceasta prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze și poate fi vizitată luni, 22 aprilie, de la ora 8.0 până la 17.00.

Expoziția include fotografii și documente despre:
– preotul și scriitorul Mihail Ciakir, care a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză;
– cercetătoarea, entografa, activista civică și politiciana Maria Marunevici;
– preotul, scriitorul și profesorul Dmitrii Caracioban, care a fost și autor al primelor filme găgăuze, dar și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma;
– scriitorul, poetul, pedagogul și folcloristul Nikolai Baboglu, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu și Ion Creangă, dar și a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale;
– scriitorul și pedagogul Dionis Tanasoglu, care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și a fost rector al Universității de Stat din Comrat.

Totodată, în cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase și altele.

Sursă: Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

În 2024 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.

Când ar urma să fie pregătită Rusia pentru a ataca NATO

Când ar urma să fie pregătită Rusia pentru a ataca să NATO. Anunțul a fost făcut de cel mai înalt oficial militar german: „Vedem că Rusia produce mult material de luptă… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”.

Rusia ar putea fi pregătită din punct de vedere militar să atace ţările NATO în decurs de 5 până la 8 ani, dacă va alege să facă acest lucru, după ce îşi va reconstrui forţele afectate de impactul războiului din Ucraina, a declarat cel mai înalt oficial militar german, citat de Reuters.

„Până atunci, pe baza analizei noastre, Rusia (îşi va fi) reconstituit propriile forţe într-o măsură în care un atac împotriva teritoriului NATO ar putea fi posibil”, a declarat comandantul armatei germane, generalul-locotenent Carsten Breuer, în timpul unei vizite în Polonia.

„Nu spun că va avea loc, dar că ar putea fi posibil”, a precizat el. „Vedem că Rusia produce mult material de luptă şi nu pune tot acest material pe linia frontului în Ucraina… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”, a declarat Breuer, şeful apărării germane. „Ceea ce vedem este o ameninţare în cinci până la opt ani”, a precizat el.

Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962. Dar Moscova a respins în mod regulat sugestiile occidentale potrivit cărora ar putea lua în considerare un atac asupra NATO, spunând că ar fi un nonsens total. Liderul rus Vladimir Putin a reiterat luna trecută că Rusia nu are planuri de atac asupra niciunei ţări NATO, deşi a declarat că va doborî orice avion de luptă F-16 furnizat de Occident Ucrainei.

Dintre cei 32 de membri ai NATO, şase ţări europene au o graniţă comună cu Rusia: Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

În prezent, Rusia pare din ce în ce mai mult în ofensivă în Ucraina, unde conflictul este caracterizat atât de lupte de uzură din tranşee, care amintesc de Primul Război Mondial, cât şi de războiul cu drone de înaltă tehnologie.

Moscova controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014.

Oficialii ucraineni au declarat că forţele lor armate numără aproximativ 800.000 de oameni, în timp ce, în decembrie, Putin a ordonat ca forţele Rusiei să fie mărite cu 170.000 de soldaţi, ajungând la 1,3 milioane.

Dincolo de personal, cheltuielile de apărare ale Moscovei sunt mai mari decât cele ale Ucrainei. În 2024, aceasta a alocat 109 miliarde de dolari pentru acest sector, mai mult decât dublu faţă de obiectivul echivalent al Ucrainei, de 43,8 miliarde de dolari.