Invazia rusească a provocat Ucrainei pagube de 100 miliarde de dolari

Invazia rusească a provocat Ucrainei pagube directe în valoare de peste 97 de miliarde de dolari până la 1 iunie, dar costul reconstrucţiei ţării ar putea să se ridice la aproape 350 de miliarde de dolari.

Invazia rusească a provocat Ucrainei pagube de 100 miliarde de dolari

Conform unui raport publicat vineri de Banca Mondială, Guvernul ucrainean şi Comisia Europeană, Ucraina a suferit pierderi de 252 miliarde de dolari de pe urma perturbării fluxurilor şi producţiei economice, precum şi de pe urma cheltuielilor suplimentare care au legătură cu războiul, în timp ce strămutarea unei treimi din populaţia Ucrainei ar urma să majoreze rata sărăciei până la 21%, de la doar 2% înainte de război, transmite protv.ro.

În total, raportul estimează că necesităţile de reconstrucţie ale Ucrainei vor ajunge la 349 miliarde de dolari, adică de 1,6 ori Produsul Intern Brut al Ucrainei, care în anul 2021 a fost de 200 de miliarde de dolari.

Din suma totală, aproximativ 105 miliarde de dolari reprezintă necesităţile pe termen scurt pentru rezolvarea unor priorităţi urgente, precum reconstrucţia a mii de şcoli distruse sau deteriorate şi a peste 500 de spitale.

”Impactul invaziei va fi resimțit timp de mai multe generații”

De asemenea, este esenţial pentru Ucraina să se pregătească pentru iarna care va veni, prin repararea locuinţelor şi refacerea instalaţiilor de încălzire precum şi achiziţionarea de gaze naturale.

Autorii raportului avertizează că toate aceste cifre sunt preliminare şi cel mai probabil vor creşte pe măsură ce războiul continuă.

”Impactul invaziei va fi resimţit timp de mai multe generaţii cu familii strămutate şi separate, perturbarea dezvoltării umane, distrugerea moştenirii culturale şi inversarea tendinţelor pozitive privind evoluţia a economiei şi sărăciei”, susţin autorii raportului.

Directorul regional al Băncii Mondiale pentru Europa de Est, Arup Banerji, a precizat că aceste concluzii au la bază o metodologie solidă acceptată la nivel internaţional şi ar trebui să stea la baza conferinţei G7 care este programată să aibă loc la Berlin în data de 25 octombrie.

Potrivit lui Arup Banerji, estimările iniţiale ale Ucrainei, conform cărora va costa 750 de miliarde de dolari pentru a-şi reconstrui economia, au fost făcute pe baza extrapolării pagubelor şi pierderilor economice dar este neclar care este metodologia utilizată de oficialii de la Kiev pentru a ajunge la această estimare.

Ucraina are nevoie de finanțări de 5 miliarde de dolari pe lună

La rândul său, Oleg Ustenko, un consilier economic al preşedintelui Volodimir Zelenski, a spus că Ucraina are nevoie de angajamente din partea ţărilor donatoare că vor continua să ofere finanţare de cinci miliarde de dolari pe lună până la finele anului următor.

Banerji s-a declarat de acord cu ideea că Ucraina va avea nevoie de sprijin extern pe întreg parcursul anului 2023, exceptând cazul în care va avea loc o „schimbare dramatică a cursului războiului”.

În plus, Banerji a spus că performanţele înregistrate de economia ucraineană sunt uşor mai bune decât se estima, în condiţiile în care în prezent se estimează că Produsul Intern Brut al Ucrainei se va contracta cu 30-35% în 2022, faţă de contracţia de 45% prognozată iniţial.

Oficialul Băncii Mondiale a avertizat că ritmul reconstrucţiei va depinde în mare parte de evoluţia războiului şi capacitatea sectorului public şi privat din Ucraina de a atrage finanţare.

„Dacă ne gândim la costurile enorme cu locuinţele, va fi nevoie de mai mulţi ani pentru a fi reconstruite şi reparate”, a spus Arup Banerji.

Un spectacol în memoria artistei Lidia Bejenaru va avea loc, marți, la Palatul Național

La Palatul Național ”Nicolae Sulac” din capitală va avea loc mâine, la ora 18.00, spectacolul cu genericul ”M-a cuprins un dor…”, in memoriam Lidia Bejenaru.

Decorată post-mortem: Artista Lidia Bejenaru-Botgros va deveni cetățean de  onoare al raionului Sîngerei | Unica.md

Pe scenă va evolua Orchestra Națională de Muzică Populară „Lăutarii”, condusă de maestrul Nicolae Botgros, alături de invitații săi: Gheorghe Zamfir, Irina Loghin, Cristian Pomohaci, Mioara Velicu, Ionuț Fulea, Viorica Macovei, Nicușor Iordan, Valentina Cojocaru, Nicolae Glib, Ioana Căpraru, Mihai Ciobanu, Nicolae Ciubotaru, Ion Paladi, Lilia Roșca, Tatiana Jacot, Mihaela Tabură, Mariana Dobzeu, Cristian și Corneliu Botgros.

La Chișinău urmează să ajungă mai multe autobuze și troleibuze clasice și articulate

Până la sfârșitul acestui an, dar și la începutul anului viitor la Chișinău urmează să ajungă mai multe troleibuze clasice și articulate. Și Parcul Urban de Autobuze planifică achiziția mai multor unități de transport, scrie IPN.

Șeful Regiei Transport Electric Chișinău, Dorin Ciornîi, a declarat luni la ședința operativă de la Primăria capitalei că a fost semnat un contract cu o companie de transport public din Elveția pentru procurarea a zece troleibuze articulate de model Solaris. Municipalitatea a achitat în avans 20% din valoarea contractului. Termenul de livrare este decembrie-ianuarie.

De asemenea, a fost semnat un contract cu o companie de transport public din Salzburg, Austria, pentru procurarea a trei troleibuze articulate, după care în perioada ianuarie februarie vor mai fi livrate ale zece unități de transport.

Este preconizată și participarea la licitația din orașul Riga, Letonia, aproximativ în luna octombrie, pentru procurarea a 25 de troleibuze clasice și 18 troleibuze articulate. Valoarea estimativă constituie 25 de milioane de lei”.

Potrivit datelor RTEC, în primele nouă luni ale anului, cu troleibuzele au fost transportați peste 101 milioane de călători.

Solidari cu femeile din Iran! Proteste violente au avut loc la ambasadele din Londra şi Paris. Poliția a fost nevoită să intervină

Proteste violente au avut loc la Paris şi Londra împotriva reprimării manifestațiilor din Iran, după moartea unei tinere arestate pentru că nu a purtat corect vălul islamic. Forțele de ordine franceze au recurs la gaze lacrimogene, ca să împiedice sute de manifestanţi să pătrundă în ambasada iraniană din capitala franceză.

Sute de iranieni expatriați s-au adunat la Paris pentru a denunța represiunea Iranului după moartea Mahsei Amini, în vârstă de 22 de ani. Potrivit presei internaţionale, participanţii sunt revoltați că preşedintele Emmanuel Macron i-a strâns mâna omologului său iranian Ebrahim Raisi, atunci când s-au întâlnit în ziua de 20 septembrie la Adunarea generală a ONU de la New York.

„Dacă ne amintim de istoria de până la 1979, femeile musulmane din Tunisia sau din Egipt nu purtau văl islamic. Totul a început cu venirea la putere a acestui regim extremist, duşmani ai islamului. Cer libertate pentru toate femeile musulmane.”

„Trebuie să reacţionăm, deoarece suntem departe de casă. Este momentul să ne unim, pentru a fi auziţi de întreaga lume.”

Poliţiştii au folosit gaze lacrimogene, pentru a-i respinge pe protestatarii care încercau să treacă de cordonul ce interzicea accesul în Ambasada Iranului de la Paris.

Şi la Londra, zeci de oameni s-au adunat la Ambasada Iranului. Lumea înfuriată a încercat să rupă cordonul de poliţie. Cinci persoane au fost arestate sub suspiciunea de comitere a unor infracţiuni violente de încălcare a liniştii publice. Scotland Yard a anunţat că, în timpul protestelor, câţiva poliţişti au fost răniţi, dar niciunul grav.

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutiv, în semn de protest față de uciderea Mahsei Amini. Datele oficiale arată că în total 41 de persoane au murit, majoritatea manifestanți și câţiva poliţişti. Potrivit publicaţiei The Guardian, cifra reală este, totuşi, mai mare.

În timpul demonstrațiilor din Iran, sute de oameni au fost arestați.

#stilunic cu Geta Burlacu:”Haideți să fim sincere: există insuficiență și există exces”
Articolul anterior
Condoleanțe semnate la Chișinău în memoria Reginei Elisabeta a II-a
Articolul următor