Iohannis le solicită diplomaților români să pună accent pe sprijinul parcursului european al Republicii Moldova

Președintele României, Klaus Iohannis, le-a solicitat marți, 6 septembrie, diplomaților români, cu prilejul unui mesaj transmis în preambulul Reuniunii Anuale a Diplomației Române, să pună accent pe aderarea României la Spațiul Schengen și finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, precum și pe aderarea României la OCDE, dar și sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova, scrie cotidianul.md.

Iohannis a menționat importanța deciziei istorice a Uniunii Europene privind acordarea statutului de candidat Ucrainei și Republicii Moldova și recunoașterea perspectivei europene a Georgiei, la reuniunea Consiliului European din iunie, decizii care au reprezentat reafirmarea valențelor strategice ale extinderii, context în care a invocat și eforturile României.

Trebuie să continuăm să susținem parcursul european al acestor state, pe toate palierele. În egală măsură, sprijinul nostru pentru procesul de extindere cu statele din Balcanii de Vest rămâne prioritar pe agendă. România va continua să fie alături de Ucraina și de cetățenii acesteia, în strânsă coordonare cu partenerii noștri euroatlantici, iar eforturile vor fi axate nu numai pe sprijinul pe multiple planuri, dar și pe implicarea în procesul de reconstrucție”, a declarat președintele României, potriviT Calea Europeană.

Iohannis a subliniat că România sprijină consecvent și puternic eforturile Republicii Moldova de integrare europeană și programul de reforme al actualei guvernări de la Chișinău și că Bucureștiul a fost mereu alături de cetățenii țării vecine prin acțiuni concrete de susținere în depășirea crizelor.

România a promovat puternic la nivel european acordarea de sprijin Republicii Moldova pentru întărirea capacităților sale de a gestiona refugiații și pentru creșterea rezilienței sistemului energetic. Salut, în special, lansarea în acest an a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, în baza inițiativei României, Germaniei și Franței. Găzduirea în România, în luna iulie, a celei de-a doua ediții a avut rezultate foarte bune. Dar eforturile noastre de sprijin pentru Chișinău trebuie să continue pe toate dimensiunile”, a precizat el.

Ministerul român al Afacerilor Externe organizează de marți până joi Reuniunea Anuală a Diplomației Române sub tema „Răspunsul diplomatic al României la schimbările realității geostrategice”. Lucrările RADR 2022, care în acest marchează și 160 de ani de la înființarea instituției, conduse de către ministrul român al Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, se vor desfășura în contextul dificil al războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, iar invitații speciali vor fi miniștrii de Externe ai Poloniei și Portugaliei, în timp ce Președinția cehă a Consiliului UE va fi reprezentată de ministrul de Externe al acestei țări, Comisia Europeană de un vicepreședinte și un comisar, iar OCDE, organizația la care România aspiră să adere, de secretarul general al acestui club al economiilor democratice dezvoltate.

Anul 2022 ne-a pus în fața unor evoluții care amenință direct pacea și securitatea internaționale. Agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei a creat turbulențe în întregul sistem internațional, care este nevoit să răspundă unei suprapuneri complicate de crize. Iar România, ca membru al comunității de valori europene și euroatlantice, participă și contribuie direct și substanțial la adaptarea strategică impusă de această nouă realitate ostilă. Prin contribuții solide, credibile și vizibile la nivel regional, european și internațional, ne-am implicat și continuăm să ne implicăm proactiv și consecvent în acțiunile multidimensionale de reacție față de agresiunea Rusiei la adresa ordinii globale bazate pe reguli, pe toate palierele: politic, diplomatic, securitar și umanitar, prin mobilizarea exemplară la nivelul societății românești. În tot acest context, diplomației române îi revine astăzi, mai mult ca oricând, un rol deosebit în evaluarea permanentă și rapidă a noii realități geostrategice și în avansarea de căi de acțiune adecvate la nivel internațional”, a spus Iohannis, în mesajul său, în care a subliniat și principalele jaloane ale politicii externe și acțiunii diplomatice a României, referindu-se cu precădere la planul de securitar, cadrul de securitate al NATO și la nivelul UE și asigurarea securității energetice și a securității alimentare.

Rusia, principala sursă de transferuri bănești în Moldova în semestrul II al acestui an

După ce în ultimii ani s-a atestat o scădere continuă a volumului de transferuri de mijloace bănești din Rusia în Republica Moldova, în trimestrul II al acestui an situația s-a inversat.

Semn rău? Lumea caută adăpost în banii americanilor. Preferă bancnotele de  100 de dolari

Astfel, datele Băncii Naționale a Moldovei arată că, în trimestrul I al acestui an, persoanele fizice din Republica Moldova au primit prin intermediul băncilor licențiate transferuri de mijloace bănești din Rusia de doar 27 milioane de dolari, fiind depășită de cinci state (Israel, Italia, Germania, Franța și SUA), transmite mold-street.com.

În trimestrul II din 2022, însă, volumul transferurilor de mijloace bănești din Rusia a crescut brusc de aproape patru ori, față de primele trei luni ale acestui an, ajungând la 107,2 milioane de dolari. Comparativ cu aceeași perioadă din 2021, creșterea este de două ori și ceva.

BNM nu oferă o explicație acestui fenomen, dar el ar putea avea legătură directă cu războiul din Ucraina.

200 de apeluri pe zi. Tot mai mulți soldați ruși sună la Forțele Armate ale Ucrainei pentru a afla cum să se predea

După anunțul mobilizării în Federația Rusă, numărul apelurilor la Forțele Armate ale Ucrainei este în continuă creștere, transmite presa ucraineană. Soldații ruși care se predau vor primi trei mese pe zi, îngrijiri medicale și contact cu familiile lor.

Russian troops in Belarus 'direct threat' to Lithuania – minister - LRT

Vitaly Matviyenko, coordonatorul proiectului ,,Vreau să trăiesc”, a declarat într-un briefing că din 18 septembrie au primit peste 2.000 de apeluri de la ruși pe tema predării.

,,Din 18 septembrie, proiectul „Vreau să trăiesc” a procesat peste 2.000 de apeluri din partea membrilor armatei ruse, care nu vor să urmeze ordinele criminale ale lui Putin și să lupte împotriva Ucrainei. Au învățat cum să se predea. Desigur, odată cu mobilizarea din Federația Rusă, numărul de apeluri este doar în creștere”, a spus Matvienko.

După cum spune funcționarul, algoritmul de predare a fost deja elaborat în detaliu – există un canal de telegramă și numere de linie fierbinte ce pot fi contactate.

În timpul dialogului, partea ucraineană explică cum și în ce circumstanțe este posibil să se predea.

Se subliniază că Ucraina garantează tuturor prizonierilor de război respectarea Convențiilor de la Geneva: trei mese pe zi, îngrijiri medicale și posibilitatea de a contacta rudele.

„Putin va părăsi puterea peste câteva luni”. Declarațiile fostului premier al Rusiei, Mihail Casianov

Mihail Casianov, fost prim-ministru al Rusiei, consideră că Vladimir Putin ar putea renunța la funcția sa și va „evada” în câteva luni, informează Sky News.

„În trei sau patru luni cred că va avea loc o schimbare crucială”, a declarat Casianov pentru Sky News.

„Nu cred că există cineva în cercul lui Putin care să îl poată face să plece”, a adăugat fostul premier rus.

„Domnul Putin însuși ar trebui să ajungă la această înțelegere. Cred că trei factori care cresc simultan l-ar putea conduce pe domnul Putin la o astfel de decizie de a evada cumva”, a precizat Casianov.

Factorii anunțați de Casianov sunt:

1. Armata ucraineană este în creștere și are sprijinul SUA și al Marii Britanii

2.  Ordinul de mobilizare al domnului Putin determina creșterea tulburărilor sociale în interiorul Rusiei, astfel că președintele pierde sprijinul în rândul rușilor obișnuiți

3. Efectul sancțiunilor occidentale este în creștere.

Mihail Kasianov, destituit de către Putin în 2004, a trecut în opoziţie şi a devenit unui dintre cei mai feroci critici ai Kremlinului.

Mihail Kasianov spune că a plecat din Rusia din cauza opoziţiei sale faţă de invazia rusă a Ucrainei, dar a refuzat să spună AFP în ce ţară se află, invocând motive de securitate.

Boris Nemţov, un critic al lui Vladimir Putin şi căruia Mihai Kasianov îi era apropiat, a fost asasinat prin împuşcare în apropiere de Kremlin în 2015.

O femeie a sunat la poliţie, după ce a rămas blocată cu susul în jos într-o sală de sport din Statele Unite: „Este aşa jenant”
Articolul anterior
Zeci de orașe în lockdown „pentru că așa vrea partidul”. De ce insistă China cu politica „zero-COVID”, când lumea a renunțat la restricții
Articolul următor