ipiccy_image-2023-02-05T230939.058

Mai mult de două treimi dintre moldoveni activează în mediul privat. Care este rata șomajului

În trimestrul întâi al anului curent forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit peste 900 de mii de persoane. 30,9% din populația ocupată activează în sectorul public și 69,1% în sectorul privat sau alte forme de proprietate.

Ce este o companie de recrutare, cum funcționează și care sunt avantajele  de a-ți căuta un job prin intermediul ei

Populația ocupată a constituit 865,3 mii de persoane. Ponderea bărbaților în populația ocupată este mai mare față de cea a femeilor (50,9% bărbați și 49,1% femei).

Vârsta medie a populației ocupate este de 44 ani.

Ponderea cea mai mare revine salariaților (81,6% din total ocupare), urmați de lucrătorii pe cont propriu (14,9%) și lucrătorii familiali neremunerați (3,1%).

Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 6,4% față de 5,4% în trimestrul I 2022. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (9 %), decât printre femei (4 %). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (52,4%), construcții (15,4%), comerț (6,7%).

Rata șomajului la nivel de țară a înregistrat 5,5%, fiind mai mare față de nivelul trimestrului I 2022 (3 %), transmite IPN cu referire la Biroul Național de Statistică. Rata șomajului la bărbați a fost de 6,2%, iar la femei – de 4,9%; în mediul urban – 4,9% și în mediul rural – 6,2%.

Uniunea Europeană şi Statele Unite lucrează la adoptarea de norme comune privind inteligenţa artificială

Uniunea Europeană şi Statele Unite au anunţat miercuri că lucrează la adoptarea de norme privind inteligenţa artificială care ar putea fi aplicate voluntar de întreprinderile din domeniu. Un prim pas în aşteptarea intrării în vigoare a unor legi mai constrângătoare.

Fostul şef al Google: Inteligenţa artificială este un risc existenţial  pentru oameni, de a fi răniţi sau ucişi - Realitatea.md

„Nu e pentru moment decât o soluţie de avarie, aşteptând ca o legislaţie obligatorie să fie instituită”, analizează ediţia europeană a site-ului „Politico”.

Reuniţi miercuri, 31 mai, în nordul Suediei, la un prânz format din file de cod şi praline cu ciocolată, înalţii oficiali europeni şi americani au lucrat la un proiect de „cod de conduită” comun privind inteligenţa artificială (IA) pe care întreprinderile din sector să-l aplice voluntar, relatează mass media americane.

„Planul nu este încă decât în stadiul de schiţă”, afirmă „Politico”, care a stat de vorbă cu vicepreşedinta Comisiei Europene însărcinată cu concurenţa, Margrethe Vestager. „Codul de conduită voluntar se prezintă actualmente sub forma unei note de informare de două pagini, produsă de Comisia Europeană, pe care a remis-o personal miercuri [Ginei] Raimondo [ministru al comerţului din Statele Unite]”, precizează site-ul de informaţii.

Obiectivul este de a „propune norme neobligatorii privind transparenţa, auditurile de risc şi alte detalii tehnice pentru companiile care dezvoltă tehnologia„. Acestea vor fi apoi prezentate liderilor G7 sub forma unei propuneri transatlantice comune în toamnă, precizează „Politico”.

Statele Unite şi Uniunea Europeană împărtăşesc „o fascinaţie şi o îngrijorare în faţa tuturor posibilităţilor – şi riscurilor – progreselor rapide ale inteligenţei artificiale”, notează jurnalistul de la „El País” Silvia Ayuso.

„Europa se pregăteşte deja cu o lege de pionierat care urmăreşte să reglementeze toate aspectele IA, dar până să fie aprobată – ea e încă în faza de negociere legislativă la Bruxelles – şi să intre în vigoare poate dura ani de zile, scrie Courrier International, potrivit Agenției de presă Rador. Câţiva ani preţioşi, timp în care acest tip de tehnologie poate continua să se dezvolte fără control”, notează jurnalistul de la cotidianul spaniol.

Bruxellesul şi Washingtonul se tem de concurenţa Chinei. Ei se tem să lase Beijingul să dea tonul pentru a reglementa un sector în plină explozie. Dacă eforturile occidentalilor eşuează, „vor putea să lase o posibilitate Chinei să promoveze propria versiune autoritară a tehnologiei în lumea întreagă”, analizează „Politico”.

Codul de conduită la care lucrează Bruxellesul şi Washingtonul nefiind obligatoriu, „rămâne de văzut dacă giganţii IA vor accepta să i se conformeze”, remarcă site-ul specializat „TechCrunch”. „Ar fi destul de ipocrit din partea PDG din sector, care nu încetează să ceară reglementarea IA, să refuze acest cod de conduită”.

Site-ul „Wired” aminteşte totuşi că persistă dezacorduri în discuţiile dintre guvernele occidentale şi giganţii tehnologiei. În ce priveşte proiectul de reglementare actual al UE de exemplu, condiţiile puse de text „ar obliga marile companii ca OpenAI sau Google să răspundă unui număr mai mare de exigenţe decât dezvoltatorii independenţi sau platformele open source mici sau mijlocii, care ar putea deveni adevărtaţi lideri” ai IA.

Papa Francisc anunță o vizită apostolică în Mongolia. Prima vizită a unui papă în această ţară predominant budistă

Papa Francisc va vizita Mongolia în perioada 31 august – 4 septembrie, a anunţat sâmbătă Vaticanul, fără a oferi mai multe detalii despre programul călătoriei.

Papa Francisc: Bârfele sunt o ciumă mai îngrozitoare decât COVID-19 |  PUBLIKA .MD - AICI SUNT ȘTIRILE

„Acceptând invitaţia preşedintelui Mongoliei şi a autorităţilor Bisericii din ţară, Papa Francisc va efectua o vizită apostolică în Mongolia în perioada 31 august – 4 septembrie anul acesta. Programul şi mai multe detalii vor fi comunicate în următoarele săptămâni”, a anunţat în acest comunicat directorul serviciului de presă al Sfântului Scaun, Matteo Bruni.

Aceasta este prima vizită a unui papă în această ţară predominant budistă din Asia de Est, care are una dintre cele mai mici comunităţi catolice din lume, cu doar aproximativ 1.500 de oameni din trei milioane de locuitori.

Francisc, care preferă „periferiile” bastioanelor catolice occidentale, şi-a anunţat în februarie planul de a vizita această ţară cu care Sfântul Scaun a stabilit relaţii diplomatice în 1992.

Cuprinsă între Rusia – al cărei satelit era pe vremea Uniunii Sovietice – şi China – care absoarbe 86% din exporturile sale – Mongolia este o ţară bogată în resurse minerale din care o mare treime dintre locuitori sunt păstori nomazi. Ţara a fost afectată de scandaluri de corupţie şi instabilitate politică de la apariţia democraţiei şi sfârşitul jugului sovietic în 1990. În august 2022, papa l-a numit cardinal pe misionarul italian Giorgio Marengo, prefect apostolic al lui Ulan Bator, care la 48 de ani a devenit cel mai tânăr cardinal din lume.

De la alegerea sa în 2013, şeful Bisericii Catolice a făcut 41 de călătorii în străinătate şi a vizitat aproximativ 60 de ţări. În ciuda sănătăţii din ce în ce mai fragile, a spitalizării la sfârşitul lunii martie pentru pneumonie şi dureri de genunchi care îl obligă să se deplaseze în scaun cu rotile sau cu ajutorul unui baston, Jorge Bergoglio continuă să călătorească. După vizite în Republica Democratică Congo (RDC), Sudanul de Sud şi apoi Ungaria anul acesta, el urmează să călătorească în Portugalia în perioada 2-6 august pentru Zilele Mondiale a Tineretului (ZMJ) şi este aşteptat la Marsilia, în Franţa, pe 23 septembrie.