Ion Chicu: ,,Din iunie nu vor fi bani pentru pensii și salarii”

Deși creditul rusesc în valoare de 200 milioane de euro urmează a fi utilizat pentru implementarea proiectelor investiționale, în special proiectele de reabilitare a drumurilor naționale, prim-ministrul Ion Chicu a declarat în ședința Parlamentului de astăzi că banii sunt împrumutați pentru a achita salarii și pensii, scrie cotidianul.md.

separator
„Scopul împrumutului dat este de a finanța necesitățile bugetului Republicii Moldova. Mijloacele financiare oferite vor fi utilizat pentru implementarea proiectelor investiționale, în special proiectele de reabilitare a drumurilor naționale”, se arată în proiectul de lege. Totuși, în cadrul dezbaterilor din Parlament pe acest proiect, premierul Ion Chicu a declarat de mai multe ori că banii sunt necesari pentru pensii și salarii și pentru salvarea economiei.

„Ați ați observat că deficitul bugetar al țării pentru 2020 va crește de cel puțin două ori până la 16,2 miliarde de lei. Este un pronostic coordonat cu Fondul Monetar Internațional și asta înseamnă că Republica Moldova avea o diferență dintre cheltuieli și venituri de 16,2 miliarde de lei. Asta înseamnă că Guvernul și toți cei care sunt responsabil trebuie să identifice acești bani ca să putem achita salarii, pensii, să finanțăm sistemul medical, care într-adevăr este subfinanțat și nu a fost prioritate de 30 de ani. Deci sunt finanțări absolut necesare”, a declarat Chicu la începutul prezentării proiectului.

Premierul a mai declarat că în cazul în care țara nu va aproba acorduri de împrumut, începând cu luna iunie curent țara va fi în incapacitate de plată a pensiilor și salariilor.

„Cunoașteți că sursa de finanțare a deficitului în Republica Moldova sunt împrumuturile, fie de pe extern fie de pe intern. Scopul acestui împrumut este de a finanța necesitățile bugetului Republicii Moldova care, fără aceste împrumuturi, din luna mai, cel târziu din luna iunie, nu ar avea posibilitatea să achite pensii, salarii, inclusiv plata pentru medici”, a mai spus Chicu.

Șeful Guvernului a ținut să precizeze și condițiile acordului, cum că în cazul în care vor fi găsite „alte resurse de finanțare mai avantajoasă decât crede rusesc, noi a doua zi putem întoarce acești bani”.

Ucraina intenționează să invite Rusia la un summit de pace. Reacția Kremlinului

Ucraina şi partenerii săi străini ar putea invita Rusia la un viitor summit de pace pentru a discuta o încheiere a invaziei Moscovei în condiţiile Kievului, a indicat duminică Andrii Yermak, şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev.

Elveţia va găzdui un summit la care să se discute o viziune pentru pace a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care ar putea fi prezentată Rusiei la o a doua reuniune la o dată ulterioară, a spus Iermak, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

„Poate exista o situaţie în care noi împreună invităm reprezentanţi ai Federaţiei Ruse, unde li se va prezenta planul în cazul în care oricine reprezintă ţara agresoare la acel moment va dori în mod real să pună capăt acestui război şi să revină la o pace justă”, a spus el la Kiev într-o conferinţă televizată.

Zelenski şi-a anunţat prima dată formula de pace în noiembrie 2022, la un summit al G20. Aceasta reclamă restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi retragerea totală a trupelor ruse.

Kievul a afirmat constant că nu va discuta cu Moscova până când forţele ruse nu vor părăsi teritoriul ucrainean.

Kremlinul a declarat că în prezent nu există o bază de discuţii între Rusia şi Ucraina şi că planul de pace al Kievului este absurd dat fiind că exclude Rusia.

Nepoata actorului Emilian Crețu a primit taina sfântului botez, în Italia. Primele imagini de la ceremonie

Pe 23 ianuarie 2024, sora mai mare a actorului Emilian Crețu a devenit mamă pentru a doua oară. Aceasta a adus pe lume o fetiță sănătoasă, iar astăzi mucuța a primit taina sfântului botez. Întreg neamul a mers în Italia pentru a participa la evenimentul fericit.

Emoții mari au avut sora actorului, Maria, împreună cu soțul său, Denis. Emily a fost botezată într-o biserică ortodoxă din Italia.

„Astăzi, comoara lui nanu a fost încreștinată. Sfânta Emilia, numai să nu fie sfântă ca nanu”, a scris Emilian Crețu, cuprins de emoții.

Șeful spionajului militar ucrainean recomandă civililor să ocolească podul Kerci: „Forțele speciale ucrainene sunt deja în Crimeea”

Șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Kirilo Budanov , a spus că pe rușii îi așteaptă noi surprize în Crimeea și a recomandat ca civilii să nu folosească Podul Kerci ce leagă Peninsul Crimeea de Rusia, informează Zerkalo Nedeli, scrie Adevărul.ro.

Budanov a subliniat că, pentru o apărare și contraofensivă de succes, Forțele Armate trebuie să controleze apele Mării Negre și să fie prezente în peninsula Crimeea. Pentru a atinge acest obiectiv, Ucraina a distrus deja un sfert din navele flotei ruse, iar Federația Rusă a fost nevoită să-și redistribuie navele care au rămas pe coasta Caucazului, precum și să redistribuie aviația.

„Succesul nostru il datorăm locuitorilor din Crimeea ucraineană, care nu numai că și-au întărit rezistența față de ocupanți, dar au găsit ocazia de a monitoriza întreaga situație operațională din peninsulă și de a ne transmite aceste informații cât mai curând posibil. Am promis că forțele speciale ucrainene vor fi în Crimeea în 2023 și ne-am îndeplinit această promisiune. Noi surprize îi așteaptă pe inamici și nu aș recomanda populației civile să folosească așa-numitul pod „Crimeea”.

Anterior, șeful serviciilor secrete ucrainene (SBU), Vasil Maliuk, a spus că una dintre zonele de atenție ale departamentului anul viitor va fi Crimeea și Marea Neagră, iar forțele speciale ucrainene vor continua operațiunile acolo. Malyuk a mai adăugat că scopul Serviciului este să dea mai multe lovituri nu numai asupra teritoriilor ocupate temporar, ci și asupra Rusiei.

Ucraina a revendicat sâmbătă, când se împlinesc doi ani de la declanșarea invaziei ruse, un atac cu dronă asupra uneia dintre cele mai mari oțelării din Rusia, relatează AFP.

Autoritățile ruse au raportat la rândul lor un incendiu la oțelăria Novolipetsk (NLMK) din regiunea vestică Lipetsk. Imaginile difuzate de pe rețelele de socializare arată un incendiu de proporții.

Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au afirmat că uzina produce arme pentru forțele rusești desfășurate în Ucraina.

„Lovitura cu dronă asupra oțelăriei Novolipetsk a fost efectuată în comun de două servicii speciale ucrainene: SBU și GUR (serviciile de informații militare)”, a precizat SBU.

NLMK afirmă pe site-ul său că este „cel mai mare producător de oțel din Rusia”.

Anterior, armata rusă anunțase că a interceptat două drone deasupra regiunii Lipetsk, iar o alta deasupra regiunii Kursk, care se învecinează cu Ucraina.

Guvernatorul regiunii ruse Lipetsk, Igor Artamanov, a informat pe Telegram că a avut loc un „incendiu într-un atelier al NLMK”, el dând asigurări că focul a fost stins și făcând apel la populație „să nu cedeze panicii”.

Ucraina are dreptul de a lovi „ţinte militare ruseşti din afara Ucrainei”, în conformitate cu dreptul internaţional, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Comentariile recente sunt o premieră și arată o schimbare în retorica șefului Alianței Nord-Atlantice, de la începutul războiului, în urmă cu aproape doi ani, relatează Financial Times.

Jens Stoltenberg a recunoscut la începutul acestei săptămâni că utilizarea armelor furnizate de Occident pentru a lovi ţinte din Rusia a fost mult timp un punct de dispută între aliaţii Kievului, din cauza temerilor legate de escaladarea conflictului. „Este la latitudinea fiecărui aliat să decidă dacă există anumite avertismente cu privire la ceea ce livrează, iar diferiţi aliaţi au avut politici oarecum diferite în această privinţă”, a declarat Stoltenberg pentru Radio Europa Liberă într-un interviu publicat marţi. „Dar, în general, trebuie să ne amintim despre ce este vorba. Acesta este un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu încălcarea flagrantă a dreptului internaţional. Iar conform dreptului internaţional, Ucraina are dreptul la autoapărare”, a adăugat Stoltenberg.

„Iar acest lucru include şi lovirea unor ţinte militare legitime, ţinte militare ruseşti, în afara Ucrainei. Acesta este dreptul internaţional şi, bineînţeles, Ucraina are dreptul să facă acest lucru, ca să se protejeze”, a explicat Stoltenberg.

Un oficial NATO a confirmat joi pentru Financial Times că Stoltenberg a declarat într-adevăr că Kievul are dreptul la autoapărare, inclusiv prin lovirea unor ţinte militare ruseşti legitime din afara Ucrainei. Comentariile reprezintă un pas înainte în retorica şefului NATO, care s-a referit anterior la drepturile Kievului în conformitate cu dreptul internaţional fără a menţiona în mod explicit atacurile asupra teritoriului rusesc, menţionează Financial Times.

„De asemenea, este important să recunoaştem de fapt că, deşi situaţia de pe câmpul de luptă este dificilă, nu ar trebui să supraestimăm Rusia şi să subestimăm Ucraina”, a declarat Stoltenberg reporterilor săptămâna trecută, menţionând că forţele ucrainene au reuşit să efectueze „lovituri în adâncime” în Crimeea ocupată de Rusia şi că au reuşit să scufunde unele dintre navele ruseşti din flota de la Marea Neagră.

Dezbaterea privind utilizarea armelor occidentale pentru a lovi Rusia este posibil să se intensifice în condiţiile în care unii aliaţi din NATO încep să trimită avioane de luptă F-16 în Ucraina. Avioanele fabricate în SUA, dacă sunt înarmate cu rachete cu rază lungă de acţiune, ar putea creşte semnificativ raza potenţială de acţiune a loviturilor Kievului pe teritoriul rusesc. În ultimele luni, Kievul a intensificat loviturile cu drone şi rachete cu rază lungă de acţiune asupra unor ţinte militare din interiorul Rusiei,

Pacienți încântați de condițiile oferite în cadrul Spitalului Cancelariei de Stat
Articolul anterior
Sosia Olgăi Buzova este un bărbat transgender. Vedeta nu comentează apariția scandaloasă
Articolul următor