Ion Chicu: Noul program de finanţare al FMI este fără precedent pentru R. Moldova

29/07/2020

News

Republica Moldova a ajuns ieri la un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) privind un program nou pe trei ani. Acesta este încheiat în condiţiile unei crize pandemice globale şi ale unei crize economice cauzate de pandemie şi este fără precedent în istoria ţării noastre, potrivit premierului Ion Chicu, care a susţinut marţi, 28 iulie, un briefing. Finanțarea este de 558 milioane de dolari.

Conform prognozelor, Produsul Intern Brut (PIB) real în Republica Moldova se va reduce cu 4,5% în anul 2020, cu o revenire ulterioară pe parcursul anului 2021 în proporţie de 4%. Acestea sunt estimările FMI, care au fost prezentate în cadrul negocierilor.

„Anticipăm că inflaţia va rămâne în limitele intervalului ţintit de Banca Naţională a Moldovei (BNM), în jur de 5%. Ne aşteptăm ca programul să sprijine redresarea economică, să faciliteze finanţarea externă şi să creeze o temelie puternică pentru o creştere economică durabilă şi incluzivă pe termen lung”, a afirmat premierul.

Ion Chicu a subliniat că, după componenta financiară şi spectrul de reforme inclus, acest program este cel mai mare şi ambiţios încheiat vreodată de R. Moldova şi FMI. Programul are o componentă financiară de circa 558 milioane de dolari, care în proporţie de 85% va fi orientată spre suportul bugetar şi doar o mică sumă va merge spre completarea rezervelor valutare ale BNM.

„Programul este fără precedent şi sub aspect de domenii vizate de reforme, principalele capitole fiind: bugetar-fiscal, supravegherea sectorul financiar, guvernanța BNM, reglementarea pieței şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, sectorul energetic, statul de drept, combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, a menţionat oficialul.

În altă ordine de idei, şeful Cabinetului de miniştri a relevat că orice program cu FMI presupune o muncă enormă din partea Guvernului, precum şi o atitudine responsabilă din partea forţelor politice. „De aceea fac un apel în numele colegilor de la Guvern, de la Banca Naţională, altor structuri ale statului, şi mă adresez partidelor politice responsabile să acorde tot suportul pentru implementarea acestui program ambiţios de reforme”, a conchis premierul.

Urmează ca această înţelegere între Executiv, BNM şi FMI să fie aprobată de Consiliul de Directori al Fondului, în toamna acestui an, existând şi nişte acţiuni preliminare ce trebuie implementate de Guvern, Parlament şi BNM.

În perioada 7-24 iulie, o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional, condusă de Ruben Atoyan, a purtat din sediul FMI la Washington discuții la distanță cu autoritățile Republicii Moldova privind un program economic susținut de FMI. Misiunea FMI și autoritățile Moldovei au ajuns la un acord la nivel de experți privind programul de reforme economice care va fi susținut printr-un acord pe trei ani, finanțat în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului de finanţare extinsă (EFF). Astfel, R. Moldova va obține acces la o asistență financiară în valoare de circa 558 milioane de dolari.

sursa: www.moldpres.md

Ce s-a decis în cazul mega-orașului demn de SF care va costa un trilion de euro. Lucrările au început deja de câțiva ani. FOTO

Proiectul ”NEOM” pe care Arabia Saudită voia să îl termine până în 2030, nu va mai fi gata în timp util, scrie digitalsport.ro.

Mega-orașul în care se va investi circa un trilion de euro va avea o infrastructură unică în lume, denumită „Linia” – marginile sale vor fi formate dintr-un lanț de zgârie-nori, de peste 100 de kilometri lungime!

Lucrările au început deja de câțiva ani, dar recent arabii și-au dat seama că proiectul lor este, așa cum credeau mulți, prea ambițios. „Linia” este imposibil de terminat în cei aproape cinci ani rămași, din cauza situației economice a țării.

Mai exact, pentru anul 2024 se estimează un deficit la buget de peste 21 miliarde de euro, iar liderii statului au redus masiv cheltuielile pentru „NEOM” și vor păstra această măsură timp de câțiva ani, până când țara va fi din nou pe plus.

Astfel, din cei 100 de kilometri propuși, abia 2,5 vor fi finalizați până în 2030, iar din populația de 1,5 milioane pe care și-au propus-o arabii peste aproape cinci ani, noua estimare este de nici măcar 300.000 de locuitori.

Spectaculos! Așa ar trebui să arate cele 15 superstadioane din NEOM construite special pentru Cupa Mondială 2034

Tot în „NEOM” ar urma să aibă loc Cupa Mondială 2034. Arabii sunt singurii care și-au depus candidatura, iar pe 11 decembrie FIFA ar urma să confirme oficial că turneul final va avea loc în Golf.

O parte din investiția masivă o reprezintă construirea a 15 superstadioane, care vor avea design-uri nemaivăzute până acum, în spiritul orașului ultramodern.

Oficiali din România vor discuta cu reprezentanți ai platformei TikTok la Bruxelles

Comisia Europeană va organiza o reuniune cu autorităţile române şi TikTok. Aplicaţia deţinută de chinezi este supusă unei presiuni tot mai mari pentru a explica modul în care a gestionat conţinutul politic înainte de votul din România, scrie POLITICO citat de digi24.ro.

Votul din primul tur de duminică l-a propulsat pe Călin Georgescu, ultranaţionalist şi pro-rus, către o victorie şocantă, în parte datorită popularităţii sale subite pe TikTok, notează sursa citată.

Bucureştiul a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie oficială asupra aplicaţiei, în conformitate cu normele blocului comunitar referitoare la reţelele sociale, iar un deputat european de top a cerut marţi ca directorul executiv al TikTok să se prezinte în faţa Parlamentului European pentru a răspunde la întrebări.

Într-o scrisoare văzută de POLITICO joi dimineaţă, TikTok – deţinut de gigantul tehnologic chinez ByteDance – a respins acuzaţiile că ar fi fost folosit pentru a influenţa alegerile din România.

„Până în prezent, nu am găsit nicio dovadă a unei operaţiuni de influenţă sub acoperire pe platforma noastră, în ultimele câteva săptămâni, pentru alegerile prezidenţiale în curs de desfăşurare din România, nici dovezi ale unei influenţe străine”, a declarat platforma în scrisoarea adresată autorităţilor române. Aceasta a adăugat că a „eliminat peste 150 de conturi de impostură” legate de Georgescu şi peste 650 de conturi legate de alţi candidaţi.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat săptămâna aceasta că executivul UE a primit o solicitare de a deschide „o investigaţie oficială cu privire la rolul TikTok în alegerile din România”, în temeiul legii emblematice a UE privind social media, Digital Services Act. Masa rotundă între reprezentanţii Comisiei, autorităţile române şi oficialii TikTok este programată să aibă loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, a declarat Regnier, joi.

TikTok respinge acuzaţiile că ar fi jucat un rol nepotrivit în victoria lui Georgescu. Purtătorul de cuvânt Paolo Ganino a declarat că „relatările extrem de speculative cu privire la alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare”.

O țară europeană interzice rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani

Camera Reprezentanților din Parlamentul Australiei a adoptat un proiect de lege care interzice accesul pe rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, o măsură care ar putea transforma Australia într-una dintre primele țări din lume cu o astfel de legislație. Proiectul, promovat de prim-ministrul Anthony Albanese, obligă platformele populare precum X (fost Twitter), TikTok, Facebook și Instagram să implementeze măsuri pentru a preveni accesul tinerilor sub vârsta de 16 ani, scrie voceabasarabiei.md.

Miercuri, proiectul a fost aprobat cu 102 voturi pentru și 13 împotrivă, iar acum va fi discutat și în Senat, unde va trebui să obțină și aprobarea finală. În cazul nerespectării noilor reglementări, companiile de tehnologie riscă amenzi semnificative, care pot ajunge până la 31 de milioane de euro. Conform proiectului, platformele vor avea un termen de un an pentru a implementa filtrele necesare pentru a respecta legislația.

Deși inițiativa a fost întâmpinată cu entuziasm de unele cercuri, a stârnit și critici din partea deținătorilor de platforme, care au semnalat „îngrijorări serioase” legate de „consecințele neprevăzute” ale acestei decizii rapide. Alte țări, precum Statele Unite (în statul Florida) și Spania, au adoptat măsuri similare, iar China impune deja restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minorii sub 14 ani.